31 aug. 2011

Monumentul lui Teodor Pap a devenit monument protejat

Zilele trecute s-a lărgit lista monumentelor protejate din Ungaria. Ministrul Resurselor Umane, Réthelyi Miklós, a declarat drept monumente protejate o nouă serie de imobiliare şi monumente, printre care se află şi crucea lui Teodor Pap din Jula. În cel mai nou număr al Monitorului Oficial se anunţă că „scopul declarării ca monument protejat este să se păstreze valorile de artă plastică ale monumentului ridicat în 1913 pentru personalitatea marcantă a Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria, Teodor Pap”.
Monumentul lui Teodor Pap, devenit monument protejat, se află în cimitirul ortodox din Oraşul Mare Românesc din Jula. Acesta a fost propus pentru a fi introdus pe lista monumentelor protejate cu mai mulţi ani în urmă de către fostul episcop de Jula, PS Sofronie, care azi este episcopul Oradiei.
R.P.

Ziua Limbii Române pentru toţi românii

Deja din 1989, pe 31 august, în Republica Moldova este marcată data revenirii la scrierea în grafie latină, momentul fiind celebrat ca Ziua Limbii Române.
Anul acesta, 166 de parlamentari români au depus la Senatul României un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române, proiectul propunând ca această zi să fie marcată de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative şi artistice cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române.
Miercuri, 31 august, la Bucureşti s-a anunţat că la această iniţiativă au aderat şi alte comunităţi româneşti din jurul României, cum sunt Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Astfel, începând din vara anului 2012 şi la românii din Ungaria se va sărbători această zi.
E.I.

„Vrem să ne implicăm într-o campanie pentru recensământ” - Convorbire cu Nicolae-Dan Constantin, consul gerant interimar la Seghedin

Noul consul gerant interimar de la Seghedin, Nicolae-Dan Constatin, deşi este deja de un timp în Ungaria, a fost numit doar acum, după ce domnul consul gerant interimar, Radu Florea s-a întors la Bucureşti. Pentru început l-am rugat să ne prezinte cartea lui vizită.

– Poziţia aceasta de consul gerant interimar o ocup de la 1 august, odată cu plecarea colegului Radu, mandat pe care şi l-a împlinit cu foarte mare succes după mai bine de şase ani, aproape şapte ani petrecuţi la Seghedin. Sigur pot spune că activitatea consulatului o cunosc, fiind venit aici încă de la început de martie şi am avut timp suficient să mă obişnuiesc în toată această perioadă, activitate, care pentru mine este relativ nouă. Eu sunt diplomat în Ministerul de Externe din 1997, însă activitatea mea în cadrul Ministerului s-a desfăşurat pe alte domenii. Am intrat în Minister şi am lucrat în domeniu multilateral, pe relaţia cu organizaţii internaţionale, respectiv cu ONU, timp de trei ani de zile, până în 2000, atunci când am părăsit centrala şi am fost la post la Viena, la misiunea noastră pe lângă organizaţiile internaţionale cu sediul la Viena. Acolo am stat până în 2004, când am revenit în centrală, iar după aceea am condus timp de patru ani de zile, de la jumătatea anului 2005 până la jumătatea anului 2009, Compartimentul de Resurse Umane din cadrul Ministerului de Externe. Iar acum, după o perioadă intermediară de un an şi jumătate în centrală, iată-mă la Seghedin, iarăşi cu o problematică nouă pentru mine. Dar acest lucru caracterizează în principiu diplomatul român şi, în special, diplomatul român modern, faptul că este chiar necesar să facă aceste schimbări în activitate. Adică, puţini mai sunt care şi-au început cariera în diplomaţie pe un anumit domeniu şi merg în acel domeniu până la sfârşitul carierei. Cum spuneam şi în cazul meu, o parte de politic, de multilateral, parte de resurse umane, iar acum iată partea consulară.

Donaţie de carte românească pentru biblioteca din Chitighaz

Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria şi Editura NOI de la Jula a făcut recent o importantă donaţie de carte în limba română pentru biblioteca din Chitighaz. După cum a mărturisit Elisabeta Ardelean, directoarea Casei de Cultură, care conduce şi biblioteca, stocul de cărţi româneşti este destul de învechit şi sunt binevenite orice publicaţii, albume, dicţionare, care pot contribui la ajutorarea elevilor de la şcoala românească, aceştia fiind în primul rând cei care caută volumele în limba română.
Bibliotecara Maria Purece ne-a arătat toate rafturile cu cărţi româneşti, mai ales de beletristică, dar ea ne-a spus că dispun şi de câteva publicaţii ale românilor din Ungaria, dar nici pe departe de toate. Instituţiile julane, care au dăruit acum cărţile româneşti pentru biblioteca din Chitighaz, a întregit cu această ocazie stocul publicaţiilor anuale, periodicelor, donând şi cărţi pentru copii, monografii despre românii din Ungaria.
A.B.

Nou apel de propuneri de proiecte transfrontaliere româno-maghiare

Agenţia Naţională de Dezvoltare din Ungaria şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului din România au lansat cea de-a cincea solicitare de propuneri de proiecte din cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România.
Această solicitare de propuneri se adresează în special proiectelor de investiţii, de îmbunătăţire sau dezvoltare a infrastructurii transfrontaliere de transport, comunicaţii şi mediu, precum şi a infrastructurii de afaceri, turism, cercetare, sănătate şi prevenire a riscurilor comune.
Beneficiarii eligibili sunt organizaţiile care acţionează în beneficiul public (instituţii de stat, administraţii publice locale, organizaţii non-profit, camere de comerţ etc.) şi îşi desfăşoară activitatea în aria eligibilă a programului: Timiş, Arad, Bihor, Satu-Mare, Csongrád, Békés, Hajdú-Bihar, Szabolcs-Szatmár-Bereg. Proiectele trebuie să aibă un caracter transfrontalier şi să fie realizate de către organizaţii partenere de pe o parte şi cealaltă a graniţei.
Fondurile europene alocate acestei solicitări însumează 51.398.714 euro. Proiectele selectate vor beneficia de finanţare din partea Uniunii Europene, prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), completată de co-finanţarea naţională a celor două State Membre participante în Program, Ungaria şi România.
Proiectele trebuie trimise exclusiv prin poştă sau poştă rapidă la sediul STC din Budapesta (VÁTI Nonprofit Kft., H-1016 Budapest, Gellérthegy u. 30–32). Termenul limită de depunere este 31 ianuarie 2012, data poştei. Cererile trimise ulterior vor fi automat respinse.
Pachetul de aplicaţie, precum şi alte informaţii utile pot fi găsite pe pagina de Internet a programului: (www.huro-cbc.eu).

„Pro Cultura Minoritatum Hungariae” 2011

Institutul Cultural Maghiar şi Lectoratul de Arte Plastice lansează şi în acest an concursul pentru nominalizarea la premiul pentru activitatea culturală a minorităţilor naţionale şi etnice din Ungaria.
Premiul „Pro Cultura Minoritatum Hungariae” va fi acordat unei persoane sau organizaţii minoritare care desfăşoară o activitate marcantă pentru păstrarea şi dezvoltarea moştenirii culturale a limbii materne şi prin activitatea lor contribuie la convieţuirea popoarelor din Bazinul Carpatic. Se acordă opt premii, care vor fi înmânate pe 11 decembrie 2011, în cadrul Galei Naţionalităţilor, organizată cu ocazia Zilei Minorităţilor din Ungaria.
Nominalizarea candidaţilor pentru premii se va face până în 30 septembrie 2011, informaţii suplimentare fiind accesibile pe site-ul www.mmikl.hu sau la numerele de telefon 06–1/225–6043, 06–1/225–6041.

Invitaţie la sărbătoarea hramului, la Bichiş


Ştiri… pe scurt

Şercad
La şedinţa din 17 august a Asociaţiei regionale din Şercad (str.Kossuth, nr.27), primarii a 11 localităţi aparţinătoare acestei regiuni (Biharugra, Geszt, Körösnagyharsány, Ghian, Micherechi, Mezőgyán, Okány, Şercad, Crâstor, Salonta Nouă, Zsadány) au decis în unanimitate despre participarea la proiectul TÁMOP-5.2.3-A11 –„Programe regionale integrate pentru creşterea şanselor de aliniere ale copiilor şi familiilor”. Proiectul, din care va face parte şi comuna Micherechi, are ca obiectiv stoparea sărăciei în rândul copiilor propunând soluţii şi măsuri active pentru combaterea acesteia. Primarii au ajuns la un acord comun, iar concursul va fi înaintat pentru suma de 600.000.000 forinţi.

Cenadul Unguresc
Şcoala generală din Cenad întâmpină învăţăceii în noul an şcolar cu o clădire viu colorată. În luna august, instituţia a primit o haină nouă, cu ajutorul unui proiect al asociaţiei Let's Colour, de unde au primit vopsele DULUX pentru exterior. Vopsitul clădirii s-a desfăşurat cu sprijinul unei echipe formată din pedagogi, lucrători ai primăriei în frunte cu primarul, viceprimarul şi notarul, precum şi părinţi ai elevilor de la această şcoală, toţi oferindu-se voluntar la vopsitul clădirii.

Micherechi
Adunarea Oastei Domnului din Micherechi organizează pe 11 septembrie o excursie de o zi la Bucium. Membrii adunării vor fi primiţi de către fraţii ostaşi din oraşul din judeţul Zalău.

Bichişciaba
Autoguvernarea românească locală va ţine joi, 8 septembrie, o şedinţă de lucru. Întâlnirea se bazează în primul rând pe organizarea Zilei culturale a naţionalităţilor din judeţul Bichiş, la care autoguvernarea românească participă cu mai multe programe culturale. Evenimentul va avea loc pe 10–11 septembrie, la Bichişciaba.

Otlaca-Pustă
În perioada 9–11 septembrie, Asociaţia Culturală Română „Mihai Purdi” din Otlaca-Pustă organizează o excursie la Rodna Veche. Acolo sunt aşteptaţi la un festival al minorităţilor din judeţul Bistriţa-Năsăud. În cele trei zile vor vizita mai multe obiective turistice, mănăstiri şi se vor bucura de meleagurile pitoreşti ale Bistriţei.

ORTODOXIA: Anul nou bisericesc

Iisus în sinagoga din Nazaret
Spre deosebire de anul civil, care începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie, anul bisericesc începe la 1 septembrie şi se încheie la 31 august, pentru că, după tradiţia moştenită din Legea Veche, în această zi (care era şi începutul anului civil la evrei), s-a început creaţia lumii şi tot în această zi şi-ar fi început Mântuitorul Iisus Hristos activitatea Sa publică, atunci când a citit în sinagogă cuvintele proorocului Isaia (cap. 61,1-2), care profeţeau despre Sine: „Duhul Domnului este peste Mine, că Domnul M-a uns să binevestesc săracilor, M-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc celor robiţi slobozire şi celor prinşi în război libertate. Să dau de ştire un an de milostivire al Domnului şi o zi de răzbunare a Dumnezeului nostru. Şi să vestesc anul plăcut Domnului” (Luca cap. 4,18–19).
În centrul istoriei mântuirii noastre şi al activităţii răscumpărătoare a Mântuitorului Iisus Hristos stă Jertfa Sa, adică Patimile şi moartea Sa pe Cruce, urmate de Învierea Sa din morţi. Tot aşa, în centrul sau inima anului bisericesc stau Paştile sau Sărbătoarea Învierii Domnului, cu Săptămâna Sfintelor Patimi de dinaintea ei.

ORTODOXIA: Uniţi înaintea lui Dumnezeu

Sfânta Taină a Nunţii este a şasea Taină a Bisericii, prin care, după făgăduinţa mirelui şi a miresei dată în faţa preotului, li se împărtăşeşte acestora harul dumnezeiesc, care sfinţeşte însoţirea lor după fire, prefăcând-o într-o desăvârşită şi curată legătură duhovnicească, într-o unire pe veci. Primitorii acestei Sfinte Taine au fost şi tinerii Eva Netea şi Alexandru Tollas. Aceştia şi-au mărturisit dorinţa de a întemeia o familie, sâmbătă, 27 august, în biserica ortodoxă din Micherechi. Taina nunţii a fost săvârşită de preoţii Ioan Bun şi Teodor Marc, în prezenţa naşilor Enikő Netea şi Bertold Netea.
A.C.

ISUS SALVATORUL: Evanghelizare la Biserica Penticostală nr. 1 din Micherechi - „Să ne apropiem de Dumnezeu…”

Pentru a face cunoscut cu cât mai mulţi oameni Vestea Bună a Mântuirii prin jertfa lui Isus Cristos, Biserica Penticostală nr. 1 din Micherechi a invitat localnicii şi nu numai la trei seri speciale. La sfârşitul săptămânii trecute, în zilele de 26–27–28 august, biserica a organizat servicii divine de evanghelizare. Cu toate că iniţial s-a plănuit evanghelizarea pentru două seri, biserica a decis să mai invite oamenii la Cuvântul lui Dumnezeu şi pentru duminică seara. În cele trei seri, biserica a primit în mijlocul ei oaspeţi din Arad, Oradea şi Bichiş, care au slujit Domnului prin predică şi cântări de laudă, dar şi-au pus şi membrii bisericii partea lor la închinare.

Două tinere din Ungaria la şcoala de vară „România – 2020”

În perioada 15–22 august 2011, în oraşul Sulina, judeţul Tulcea, sub înaltul patronaj al Preşedintelui României s-a desfăşurat cea de-a şasea ediţie a şcolii de vară „Comunităţi româneşti şi identitate europeană”. Evenimentul a fost organizat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret şi a reunit reprezentanţi ai asociaţiilor studenţeşti şi tineri jurnalişti români din Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria şi Serbia. Tema şcolii de vară a fost „România – 2020”, iar dezbaterile s-au axat pe problematici legate de identitate, politici şi modernizare a României, mediu şi energie regenerabilă, cultură, jurnalism, educaţie şi carieră. La cursurile şcolii de vară de la Sulina au participat, pe lângă alţi 200 de tineri români de pretutindeni, şi două tinere din Micherechi. Studentele Ilenuţa Ruja şi Silvia Ardelean ne-au împărtăşit impresiile lor de la tabăra din Sulina.

Noi jucării de curte la Grădiniţa Românească din Jula

După ce în primăvară a fost renovată integral clădirea Grădiniţei din Oraşul Mare Românesc din Jula, zilele trecute instituţia s-a îmbogăţit şi cu noi jucării de curte.
După informaţiile primite de la directoarea Ana Ciotea, „mulţumită economisirii, din bugetul din anul trecut, acum s-a putut cumpăra uriaşul ansamblu de joacă pentru copii”. Complexul compus din două turnuri, unite printr-un pod suspendat, patru tobogane şi un tobogan spirală şi patru scări a costat 2,5 milioane de forinţi, care au fost cheltuiţi pentru distracţia celor 104 copii ai grădiniţei. Din alte câteva sute de mii de forinţi au fost aşezate în curte şi cărămizi din cauciuc, sigure pentru copii, iar sala grupei „Fluturaşul” va primi un mobilier nou, care va costa alte 300 mii de forinţi, adunaţi în contul fundaţiei grădiniţei, Fundaţia „Homo Ludens”.

Trei echipe au dansat împreună la Aletea

În cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria–România 2007–2013 „Vatra folclorică Aletea–Sântana–Grăniceri”, comunele transfrontaliere au câştigat aproape 94.000 de euro pentru reînvierea tradiţiilor şi obiceiurilor populare din cele trei localităţi. În cadrul acestui proiect european, la Moneasa, în luna iulie a avut loc o tabără de dansuri cu participarea echipelor de dansuri populare din cele trei localităţi. Scopul taberei a fost însuşirea unei coregrafii, care constă din dansurile celor trei localităţi. Instructori de dans au fost Viorel Nistor din Arad, Vasile Gal şi Cristina Ghera din Aletea.

Caravana filmului istoric românesc la Budapesta

La 20 august, Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române şi Centrul Pastoral-Misionar „Sfântul Vasile cel Mare” din Budapesta au fost gazdele „Caravanei filmului documentar istoric românesc”, organizat de Asociaţia pentru Integrare Culturală Europeană cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei. Această amplă acţiune cinematografică de popularizare a filmul artistic şi documentar despre istoria naţională şi tradiţiile româneşti a fost concepută sub forma unui festival de film artistic şi documentar în cadrul comunităţilor româneşti din afara graniţelor României.

Punctul de trecere dintre Grăniceri şi Aletea a fost deschis timp de două zile

În zilele de 20–21 august a fost deschis punctul de trecere a frontierei dintre Grăniceri şi Aletea. Sâmbătă, 20 august, cei care au trecut graniţa în Ungaria, la Aletea, au avut ocazia să participe şi la programul de cântece şi dansuri populare, organizat de localităţile înfrăţite Aletea–Sântana–Grăniceri. În cele două zile, prin punctul temporar de trecere, au trecut peste 1300 de persoane. Duminică, 21 august, serbarea a continuat la Grăniceri cu o zi cultural-folclorică. În cele două zile, atât românii, cât şi maghiarii, care locuiesc de-o parte şi de alta a graniţei, rude, prieteni, cunoştinţe, au petrecut împreună două zile de sărbătoare şi bucurie, ne-a informat Petru Hotea din Aletea.
A.B.

Competiţii amicale de tenis între medici români

Săptămâna trecută, în zilele de 26–27 august, pe terenurile de tenis ale Clubului Sportiv din Vésztő şi Jula a avut loc o nouă întâlnire amicală a competiţiei tradiţionale de tenis de câmp dublu bărbaţi între echipele Clubul Sportiv Universitar Târgu Mureş şi echipa de tenis a Clubului Sportiv Vésztő, din a cărui selecţionată fac parte şi medici români din Jula şi Bichişciaba. Baza sportivă din Vésztő dispune de trei terenuri de tenis, iar membrii clubului se întâlnesc aici de un deceniu şi jumătate cu jucători de tenis, medici din Târgu Mureş. La întâlnirea amicală de anul acesta rezultatul final al competiţiei a fost egal, 8-8. 


26 aug. 2011

„O renaştere naţională a unei etnii nu poate exista fără o redeşteptare culturală” - Convorbire cu dr. Maria Berényi despre cărţi, români şi identitate

Apariţia celei mai noi cărţi a Mariei Berényi, cu titlul „Poveştile caselor. Români în Buda şi în Pesta” ne-a oferit o nouă ocazie de a sta de vorbă despre moştenirea românilor şi macedoromânilor din capitala ungară, despre valorile culturale româneşti din Ungaria, despre rostul scrierii şi editării cărţilor, precum şi despre identitatea românilor de pe aceste meleaguri.

– După volume având drept subiect viaţa şi activitatea lui Emanuil Gojdu sau valorile culturale româneşti din capitala Ungariei, zilele trecute v-a apărut o nouă carte – „Poveştile caselor. Români în Buda şi în Pesta” – tot despre moştenirea lăsată de românii şi macedoromânii din Budapesta. Mai ţineţi minte când s-a aprins acea mică scânteie, care a dat naştere cercetărilor din acest domeniu?
– După obţinerea diplomei la Universitatea ELTE (1983), imediat am început să lucrez la prima mea teză de doctorat, pe care am şi susţinut-o după trei ani (1986), în domeniul filologiei. Titlul acesteia era: Istoria ASTREI şi influenţa sa asupra culturii româneşti din Ungaria (1861–1918). Cercetând acest subiect am dat de nume rezonabile ca: Andrei Şaguna, Alexandru Mocioni, Emanuil Gojdu şi alţii. Văzând că foarte mulţi dintre ei sunt de origine macedoromână, m-am apucat să cercetez istoria coloniilor macedoromâne din Ungaria. Uşor am găsit documente, deoarece cel mai important centru al acestora era capitala ungară.

Folclor şi muzică uşoară la Zilele Satului de la Apateu

La sfârşitul acestei săptămâni au loc Zilele Satului la Apateu. În cadrul celor două zile, 27 şi 28 august, localnicii şi turiştii vor urmări programe cultural-distractive, evoluând pe scenă ansambluri folclorice, coruri, echipe de dansuri moderne, formaţii de muzică uşoară şi rock. Sâmbătă, de la ora 12.00 îşi va da concursul şi Corul Armonia din Apateu, iar duminică, de la ora 14.00 va susţine un spectacol echipa de dansuri populare din Oradea. Alte detalii: www.korosszegapati.hu.
R.P.

An şcolar deschis de secretarul de stat la Bătania

După cum am mai informat, începând de la 1 septembrie 2011, şcoala generală „Lucian Magdu” şi şcoala generală sârbească din Bătania va fi preluată de către autoguvernările pe ţară ale celor două minorităţi. La festivitatea de deschidere a noului an şcolar 2011/2012 sunt invitaţi să participe secretarul de stat Latorcai Csaba, responsabil cu problemele naţionalităţilor în cadrul Ministerului Administraţiei Publice şi Justiţiei de la Budapesta şi Kraszlán István, conducătorul secţiei pentru minorităţi din cadrul Ministerului de Învăţământ. Festivitatea va avea loc la 1 septembrie cu începere de la ora 13.00, la şcoala generală „Lucian Magdu”.
A.C.

Consulatul de la Jula săptămâna viitoare va fi închis

Consulatul General al României de la Jula va fi închis în perioada 29 august–2 septembrie. Pentru urgenţe şi informaţii puteţi apela la telefon +36/30-635-7181. În această perioadă, problemele urgente sau cazurile deosebite vor fi preluate de către Consulatul General al României la Seghedin (str. Kelemen nr. 5, telefon: 06-62/424-430), ne-a informat Călin Cămărăşan, consul general al României la Jula.
A.C.

Fanfara din Curtici la Festivalul ZENIT 2011

Săptămâna trecută a avut loc la Bichişciaba cea de-a XXV-a ediţie a întâlnirii internaţionale a fanfarelor, cunoscută sub numele ZENIT. Festivalul organizat de Casa Tineretului din Bichişciaba a invitat la un loc iubitorii de muzică de fanfară, muzicieni de mai multe naţionalităţi din ţară şi din ţările învecinate, din Slovacia, Germania şi România. Mulţumită colaborării organizatorilor cu Autoguvernarea Românească din Bichişciaba, la festival a participat şi în acest an o fanfară din Curtici.
Fanfara românească a bisericii baptiste din Curtici, Fanfara Maranatha Brass Band a cântat în prima zi a festivalului, pe 18 august, oferind publicului melodii din repertoriul lor diversificat, pornind de la stiluri clasice până la prelucrări contemporane. Festivalul Internaţional ZENIT s-a desfăşurat pe parcursul a trei zile, în perioada 18–20 august, în centrul oraşului Bichişciaba, ediţia 2011 încheindu-se cu un spectacol de gală şi programul oaspeţilor din Slovacia.
R. Pătcaş

Ştiri… pe scurt

Furta
Şcoala generală din Furta caută un profesor de limba română şi limba engleză sau germană. Informaţii suplimentare pot fi primite de la directoarea şcolii, Szarka Istvánné, la numărul de telefon 06-54/441-415 sau la 06-30/427-7065.

Leucuşhaz
După ce pe 23 iulie comuna bichişeană a semnat, la Dorobanţi, actul de înfrăţire a celor două localităţi, semnarea în Ungaria a acestui act a avut loc pe 20 august şi la Leucuşhaz. Cu ocazia Zilelor Satului, la Leucuşhaz au evoluat ansambluri folclorice din localitatea proaspăt înfrăţită, Dorobanţi.

Jula
Grădiniţa din Oraşul Mare Românesc din Jula şi-a deschis porţile pe 22 august. Cei mai mici copii care au fost înscrişi în primăvară la grădiniţă, vor face cunoştinţă cu grupele lor de la 1 septembrie. Părinţii a 14 copii de vârsta de 3 ani au ales Grădiniţa Românească din Jula.

Chitighaz
Festivitatea de finalizare a proiectului TIOP–1.1.1–07 „Dezvoltare pe undă largă în limbile română şi maghiară” va avea loc pe 31 august, în cantina şcolii generale Márki Sándor. Primăria din Chitighaz a câştigat acest proiect amplu de dezvoltare a infrastructurii informaticii în şcolile din localitate.

Jula
În ultima zi a vacanţei de vară, pe 31 august, va avea loc serbarea de deschidere a anului şcolar la Şcoala Generală şi Liceul „Nicolae Bălcescu”. Festivitatea se va desfăşura cu începere de la ora 16.00, în sala de teatru a Centrului Cultural Românesc. Prima zi a anului şcolar 2011/2012 va fi 1 septembrie, iar primele ore de studii vor începe la ora 8.00.

Otlaca-Pustă
Primăria comunei Otlaca-Pustă va organiza în această toamnă, în zilele de 1–2 octombrie, sâmbătă şi duminică, o nouă ediţie a Festivalului Jumărilor. Cele două zile de festival vor oferi vizitatorilor numeroase programe distractive, concursuri de gătit, concerte de muzică uşoară.

Vernisajul expoziţiei de icoane pe sticlă de la Jaca

Joi, 18 august, în prezenţa Preasfinţitului Părinte Siluan, Episcopul românilor din Ungaria, a preotului Cosmin Pop şi a preotesei Irina Ecaterina Pop, la Castelul Rhédey din Jaca a avut loc încheierea oficială a celei de-a IV-a ediţii a Taberei de iconografie şi de învăţare a limbii române, precum şi vernisajul expoziţiei de icoane pe sticlă, realizate cu acest prilej de copiii participanţi la tabără. La acest moment festiv, dedicat în special copiilor din tabără, alături de Preasfinţitul Siluan au onorat cu prezenţa şi alţi preoţi, primarul localităţii, reprezentanţi ai şcolilor din Jaca şi Furta, doamna Kun Margit, preşedintele Asociaţiei „Pentru viitorul localităţii Jaca” cu sprijinul căreia s-a reuşit să se înfăptuiască şi anul acesta tabăra, şi părinţii copiilor, care au venit să vadă rodul muncii copiilor lor. Activitatea taberei a fost încununată pe 22–23 august, de un pelerinaj la mănăstirea Izbuc, la care au luat parte toţi copiii participanţi la tabără.
A.B.

ORTODOXIA: Sărbătoarea hramului la biserica din Săcal

Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Săcal o are ca ocrotitoare şi pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Fecioara Maria, care a fost cinstită la sfârşitul săptămânii trecute, în a zecea duminică după Rusalii. La Praznicul Adormirii Maicii Domnului în fiecare an mii de pelerini se duc să-şi găsească liniştea sufletească la sfintele biserici şi mănăstiri, cerând prin rugăciune ajutorul Născătoarei de Dumnezeu, care „întru adormire lumea nu a părăsit”.

ORTODOXIA: Familia Ruja şi-a botezat primul copil

Botezul este o trecere de la robia păcatului la libertatea harului pe care o primim prin sfântul botez. Botezul se face prin scufundare în apa sfinţită, care ne duce cu gândul mai întâi la Dumnezeu, pentru că botezul se face în numele Sfintei Treimi. Momentul cel mai frumos din taina botezului ortodox îl constituie ungerea cu mirul bucuriei urmat de scufundarea în apa sfinţită şi încheiat cu taina mirungerii cu Sfântul Mir.
Primul copil al părinţilor Csaba Ruja şi Malvina Papp Ruja, fiica Sofia, a fost creştinată în spiritul credinţei ortodoxe, duminică, 14 august, la biserica ortodoxă română din Micherechi.
Taina Sfântului Botez a fost oficiată de către părintele paroh Ioan Bun. Naşii Tiberiu Ruja şi Reca Ruja au fost pe tot parcursul ceremoniei atenţi la cea căreia i-au devenit părinţi spirituali. Ei sunt cei care o vor purta pe braţe spre credinţă.
A.C.

ORTODOXIA: PS Siluan în pelerinaj

În perioada 12–15 august, Corul „Armonia” al Catedralei Vechi din Arad, condus de Prof. Ovidiu Boar, însoţit de Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, a efectuat un pelerinaj la mănăstiri din România, din cadrul mai multor eparhii: Arhiepiscopia Timişoarei, Episcopia Caransebeşului, Episcopia Severinului şi Strehaiei şi Arhiepiscopia Craiovei. Pelerinajul s-a înscris în seria de activităţi pastoral-misionare comune, desfăşurate în eparhiile surori aflate lângă graniţele celor două ţări, România şi Ungaria. Domnul Profesor Ovidiu Boar şi membri ai corului de la Arad, participă săptămânal la repetiţii efectuate cu corul credincioşilor din Micherechi, în scopul revigorării şi la românii ortodocşi din Ungaria a activităţii corale, specifice Bisericii Ortodoxe în general.

Grupul de pelerini la Mănăstirea Timişeni
Croazieră pe Dunăre, lângă Orşova
Slujire în Mănăstirea Lainici
La slujba de priveghere de la Mănăstirea Teiuş



ISUS SALVATORUL: Creştinul n-are voie să iasă din tiparul pe care îl lasă Dumnezeu

Biserica Baptistă din Micherechi a întâmpinat recent un alt pastor român la serviciile divine de duminică. Pastorul Vasile Conţiu din Pâncota, care slujeşte ca pensionar în cinci biserici din judeţul Arad, a fost invitat de micherecheni să le vestească Cuvântul Domnului. În cadrul serviciilor divine din 14 august, pastorul Conţiu a atras atenţia credincioşilor baptişti la importanţa trăirii după voia lui Dumnezeu. Cu pastorul român am stat de vorbă despre „Psalmul vieţii”, care i-a fost subiectul predicii de după-masă.

ISUS SALVATORUL: Evanghelizare la Biserica Penticostală nr. 1 din Micherechi

La sfârşitul săptămânii, în zilele de 27–28 august, Biserica Penticostală nr. 1 din Micherechi organizează servicii divine speciale de evanghelizare. În zilele de vineri şi sâmbătă, cu începere de la ora 18.00, biserica va primi în mijlocul ei oaspeţi din România, care vor sluji Domnului prin predică şi cântări de laudă.
Vineri seara va vesti Cuvântul lui Dumnezeu pastorul Dănuţ Crişan de la Arad, fiind însoţit de un grup de închinare, iar sâmbătă va predica pastorul bisericii gazde Durkó Albert, iar Ligia Bodea din Oradea îl va sluji pe Dumnezeu prin cântecul ei la vioară.
R.P.

ISUS SALVATORUL: Fanfară din Lugoj la Biserica Baptistă din Micherechi

Biserica Baptistă din Micherechi va avea oaspeţi din Lugoj în ziua de 4 septembrie. În această duminică, Fanfara Bisericii Baptiste „Harul” din Lugoj Îl va sluji pe Domnul prin intermediul muzicii, fanfariştii fiind însoţiţi la Micherechi de pastorul Ionel Tuţac, secretarul general al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.
În prezent, Fanfara Bisericii „Harul” din Lugoj este formată din 30 de instrumentişti şi dirijori. Scopul acestei formaţii muzicale este ca prin intermediul muzicii să-L aducă pe Isus Hristos în inimile oamenilor şi să aducă laudă Domnului.
Serviciile divine vor începe înainte de masă la ora 9.00 şi după-masă la ora 17.00.
R.P.

„La Arad mă simt ca acasă…” - Interviu cu studenta româncă Iuliana Machhour

Ne bucură faptul că putem prezenta mereu în aceste pagini tineri talentaţi şi valoroşi ai comunităţii noastre, de care ne putem mândri şi care ne aduc cinste nu numai în Ungaria, dar şi în România sau în străinătate. De data aceasta vom sta de vorbă cu studenta Iuliana Stella Machhour, care după absolvirea Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula a ajuns studenta Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad, la Facultatea de Design ambiental şi de produs. Din toamnă va intra în cel de-al treilea an, anul licenţei, iar despre realizările de până acum şi planurile de viitor am stat de vorbă cu Iuliana la ea acasă, la Jula.

Întâlnire de promoţie la Liceul „Bălcescu” din Jula

Sosiţi din mai multe locuri ale judeţului Bichiş, absolvenţii Liceului „N. Bălcescu” din Jula, promoţia 2002–2006 şi-au dat întâlnire sâmbătă, 6 august, în fosta lor instituţie. Organizatoarea evenimentului din Jula, Anita Berényi a fost ajutată de colega sa de clasă Adriana Rocsin.
„Am fost o gaşcă foarte bună, ne-a spus organizatoarea Anita, care s-a ţinut de cuvântul său, rostit la serbarea de bun rămas din anul 2006, că o să organizeze din cinci în cinci ani întâlnirea de promoţie. În luna aprilie a anului curent am început organizarea întâlnirii.

„În biserică, muzica se întâlneşte cu dumnezeirea” - Interviu cu profesorul Ovidiu Boar, dirijorul corului ortodox din Micherechi

De la începutul lunii februarie a anului curent, la iniţiativa şi cu implicarea Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan, în parohia Micherechi a luat fiinţă un cor al credincioşilor ortodocşi români, instruiţi de maestrul Ovidiu Boar, membru al Filarmonicii de Stat din Arad şi dirijor al mai multor coruri din judeţul Arad. Deşi o asemenea iniţiativă întâmpină de obicei multe dificultăţi, iată că la doar câteva luni de la momentul înfiinţării lui, prin munca susţinută şi competentă a domnului Boar şi a coriştilor din Micherechi, dar şi prin sprijinul binevoitor al unor corişti din Arad, activitatea corală românească de la Micherechi începe să aducă frumoase roade. Axat în principal pe învăţarea cântărilor de la Sfânta Liturghie, corul din Micherechi, care se reuneşte săptămânal, pentru o repetiţie de două ore, a reuşit nu doar să pună în valoare talentul şi munca acestor oameni, ci şi să formeze o „echipă” de lucru.

19 aug. 2011

„Cel mai important mandat a fost: sprijinirea comunităţii româneşti” - Interviu cu ES doamna ambasador Irina Comaroschi cu ocazia încheierii misiunii în Ungaria

ES Irina Comaroschi
– Doamnă ambasador, sunteţi al treilea dintre cei trei diplomaţi români în Ungaria, rechemaţi în România, de fapt ultimul dintre cei trei diplomaţi care părăsiţi în aceste zile „corabia”. Cu ce sentimente plecaţi? Cum vă petreceţi ultimele zile aici în Ungaria?
– Plec cu sentimentul pe care-l încearcă oricare om, care s-a simţit foarte bine aici şi care profesional a contribuit împreună cu ceilalţi colegi, cu celelalte misiuni diplomatice, la bunul mers al relaţiilor româno-ungare. Este un sentiment de împlinire, dar şi de nostalgie faţă de toate proiectele speciale, frumoase pe care le-am construit împreună. Este şi o anumită tristeţe, dar cred că minunat este sentimentul datoriei împlinite şi mă simt foarte bine.
– Aţi sosit la 15 august 2005 în Ungaria, înseamnă că plecaţi exact la şase ani de când aţi venit aici. Cu ce proiecte aţi venit atunci şi ce aţi reuşit să realizaţi dintre acestea?
– Este greu să enumăr acum toate proiectele cu care am venit. Mandatul este unul singur şi foarte uşor de exprimat, şi anume, ca relaţiile bilaterale să meargă bine. Eu cred că relaţiile bilaterale merg bine, dar vreau să ştiţi, nu pentru că vreau să fac dovada unei false modestii, dar nici eu, nici unul dintre colegii mei separat şi nici împreună nu putem să spunem că avem o contribuţie decisivă. Avem o contribuţie, este evident, că de asta suntem trimişi aici şi de asta există această profesie, dar împreună cu autorităţile ungare şi, bineînţeles, susţinuţi de toată România, prin instituţiile sale, reuşim împreună să ducem mai departe o relaţie tradiţională, care nu întotdeauna este uşoară, dar care în ultimii ani se dovedeşte a fi una puternică, fermă, cu o voinţă politică orientată spre proiecte de viitor. Vreau să adaug că, nu pentru că sunteţi reprezentanţii comunităţii româneşti din Ungaria, unul dintre cele mai importante mandate cu care am venit şi cu care orice ambasador al României sau consul general, vine în Ungaria, este să sprijine comunitatea românească, să-şi exprime identitatea românească aşa cum doreşte în modul ei, în reperele pe care şi le defineşte ea.

Paşi din trecut spre viitor

Într-o zi în care credincioşii ortodocşi şi catolici sărbătoresc deopotrivă Adormirea Maicii Domnului, reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria împreună cu prietenii lor, au dat curs invitaţiei doamnei Ambasador Irina Comaroschi şi a Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, pentru a participa la lansarea albumului „Poveştile caselor. Români în Buda şi Pesta”.
Evenimentul a fost găzduit, nu întâmplător, de Muzeul de Istorie al Budapestei. Albumul, realizat într-o formă tipografică excelentă, a fost patronat de Excelenţa Sa Ambasadorul României la Budapesta, care în cei şase ani de misiune diplomatică a venit de nenumărate ori în întâmpinarea comunităţii româneşti pe care a înţeles-o şi sprijinit-o. În cuvântul său a arătat că albumul dezvăluie o ipostază mai puţin cunoscută a Budapestei şi este un „omagiu dedicat convieţuirii culturilor şi aduce în atenţie pe românii care au trăit sau au trecut prin Budapesta. Aceştia au ridicat ctitorii culturale, spirituale şi arhitecturale, care înfrumuseţează şi îmbogăţesc patrimoniul acestui oraş. În egală măsură, ei au contribuit la transmiterea către România a unor elemente de progres ştiinţific şi social, acumulate într-o capitală europeană emancipată, deschisă, aflată mai aproape de alte centre recunoscute ca modele de cultură, civilizaţie şi progres ale continentului, faţă de care românii, oriunde s-au aflat, au tânjit şi s-au străduit să le cunoască şi să le asimileze”. A mai adăugat: „Trecând dincolo de splendoarea exterioară şi pătrunzând prin zidurile frumoaselor clădiri care stau şi azi mărturie, albumul spicuieşte doar câteva dintre poveştile acestor români, iar exemplul lor ne-a inspirat şi va continua să ne inspire pe noi, cei de azi, pentru care traiul în diversitate şi libertatea de expresie a identităţii trebuie să fie singura şi naturala opţiune a spaţiului comun european”.

Despre ce „povestesc” casele unor români din Buda şi Pesta?

Evocarea faptelor şi evenimentelor ale unor epoci de altădată nu e sau nu ar trebui să fie numai luxul, pasiunea unui intelectual, ci şi o necesitate de valorificare în contemporaneitate a tot ce serveşte drept învăţătură din ceea ce ne-au lăsat marii noştri înaintaşi. Aceasta pentru că fără cunoaşterea bunurilor culturale, spirituale ale strămoşilor, fără o conştiinţă istorică, de apartenenţă la o anumită cultură şi civilizaţie îţi trăieşti viaţa ca omul care şi-a pierdut vederea. Vegetezi, dar nu trăieşti o viaţă deplină, desăvârşită. Spunem cu precădere că omul nu învaţă din trecut. Evident, sunt şi excepţii. Aceste excepţii sunt reprezentate de intelectualii predestinaţi să conştientizeze condiţiile unei vieţi bogate în satisfacţii şi care vizează binele obştesc. Iată o carte care ne oferă oglinda unui trecut din care putem învăţa multe şi diverse lucruri în caz că suntem predispuşi, receptivi, adaptabili şi luptători rezistenţi. Mă refer la cartea publicată în trei limbi (română, engleză şi maghiară) de câteva zile de cunoscuta cercetătoare Maria Berényi: „Poveştile caselor. Români în Buda şi în Pesta” (Budapesta, 2011). Trei sunt, cred, ideile care se îmbină armonios şi inseparabil în frumoasa şi importanta carte împodobită de o mulţime de fotografii expresive şi fermecătoare: 1. cel care are ambiţia de a-şi face un nume, o carieră plină, trebuie să realizeze opere durabile, să abordeze teme, probleme importante ale domeniului pe care îl cercetează; 2. mult mai important e ceea ce dai, oferi patriei tale, decât ceea ce primeşti de la patria ta; 3. valoarea, durabilitatea şi recepţia socială a operelor realizate, eventual recompensa acestora.

Două românce din Ungaria la şcoala de vară de la Sulina

În perioada 15–21 august 2011, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret, organizează, în oraşul Sulina, judeţul Tulcea, cea de-a VI-a ediţie a şcolii de vară „Comunităţi româneşti şi identitate europeană”, transmite Romanian Global News.
Ediţia din acest an reuneşte 200 de studenţi români cu merite deosebite, reprezentanţi ai asociaţiilor studenţeşti şi tineri jurnalişti români din Republica Moldova, Ungaria, Bulgaria şi Serbia. Tema şcolii de vară este „România – 2020”, iar dezbaterile se vor axa pe problematici legate de identitate, politici şi modernizare a României, mediu şi energie regenerabilă, cultură, jurnalism, educaţie şi carieră.
Din Ungaria participă două studente, originare din Micherechi, Ilenuţa Ruja şi Silvia Ardelean. Despre eveniment vom relata mai pe larg într-un număr viitor.
E.I.

Ştiri… pe scurt

Moneasa
În perioada 30–31 iulie a avut loc la Moneasa o întâlnire de lucru a Asociaţiei Boramis – România, Asociaţia Culturală Română „Mihai Purdi” din Otlaca-Pustă şi ABJC din Franţa, ocazie cu care au fost discutate proiecte de viitor ale celor 3 asociaţii partenere, adresate în mod special tinerilor din comunităţile din care fac parte. Întâlnirea s-a finalizat prin participarea Asociaţiei Boramis la Festivalul Clătitelor – Moneasa 2011, cu un stand reprezentativ unde au fost preparate şi vândute clătite, având drept scop strângerea de fonduri pentru activităţi caritabile.

Jula
În dimineaţa zilei de 10 august, Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan a săvârşit Sfânta Liturghie Arhierească la Catedrala Episcopală din Jula, iar la finalul ei a primit grupul de pelerini din Parohia Jebel, din Arhiepiscopia Timişoarei, condus de preotul Petru Garău, care a efectuat un pelerinaj de două zile la parohii şi biserici româneşti din Ungaria. În cadrul acestui pelerinaj, vizitatorii din România, însoţiţi de preotul lor şi părintele vicar Pavel Ardelean de la catedrala ortodoxă din Jula, au mai vizitat parohiile Chitighaz şi Bichişciaba, iar în cea de a doua zi a pelerinajului au cercetat şi parohia din Budapesta.

Aletea
Primăria oraşului Sântana şi Aletea au în derulare proiectul „Vatra folclorică Elek-Sântana-Grăniceri”, proiect implementat prin programul de cooperare transfrontalieră Ungaria–România. Prima parte a proiectului desfăşurată în iulie la Moneasa, s-a încheiat cu un frumos spectacol folcloric. Partea a doua se va încheia pe 20 august la Aletea, de asemenea cu un spectacol, care va începe la ora 15.00, pe scena în aer liber din spatele primăriei. Vor urca pe scenă dansatorii formaţiilor: „Busuiocul” de la Sântana, „Bujorii” de la Grăniceri şi formaţia de dansuri populare din Aletea.

Jula
Consiliul Local al oraşul Jula a decis să nu primească apă fără arsen din Arad aşa cum se realizează în restul localităţilor din judeţul Bichiş. Consilierii consideră că apa arădeană ar fi prea scumpă pentru julani, astfel mai bine vor transporta apă potabilă din fântânile din Leucuşhaz.

ORTODOXIA: Slujba Sfântului Maslu la biserica din Micherechi

Biserica ortodoxă română din Micherechi adună în fiecare an credincioşii de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, la slujba Sfântului Maslu. Anul acesta, Taina Sfântului Maslu s-a săvârşit în după-masa zilei de duminică, 14 august. La Taina Sfântului Maslu au slujit preotul paroh Ioan Bun, ginerele său Cristian Sasu, preot în parohia Mergingel, din judeţul Sibiu, protopopul Aurel Becan şi preotul Teodor Vid, secretar eparhial la Episcopia din Jula. Atât bătrânii cât şi tinerii, atât femeile cât şi bărbaţii, atât cei sănătoşi cât şi cei bolnavi, atât cei fericiţi cât şi cei aflaţi în suferinţă, atât cei care cer cât şi cei care mulţumesc, au păşit duminică pragul bisericii din Micherechi pentru a afla bucuria, alinarea, izbăvirea sau mulţumirea sufletească.

ORTODOXIA: Adunarea anuală a Oastei Domnului la Caransebeş

În ziua de 14 august, cu binecuvântarea PS Lucian, Episcopul Caransebeşului, a avut loc adunarea anuală a Oastei Domnului în Catedrala Nouă din Caransebeş. La această manifestare duhovnicească, pr. Marian Mărcuş a invitat şi un grup de credincioşi din adunarea Oastei Domnului din Micherechi. La program a fost invitat şi tenorul talentat Costel Busuioc din Timişoara şi alţi ostaşi de pretutindeni.
Înregistrarea adunării de la Caransebeş poate fi urmărită în întregime pe internet, pe pagina www.oasteadomnului.tv.

ORTODOXIA: Parastas la capela ortodoxă din Crâstor

În Duminica a VIII-a după Rusalii, Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan s-a aflat în mijlocul credincioşilor ortodocşi români din Parohia Crâstor, din Protopopiatul Dobriţân, unde a săvârşit Sfânta Liturghie şi slujba Parastasului, împreună cu preotul paroh Alexandru Şereş şi cu arhidiaconul Claudiu, potrivit Biroului de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

ISUS SALVATORUL: Sărbătoare dublă la Chitighaz - „Omul schimbat Îl caută pe Dumnezeu, caută Biserica lui Cristos”

Biserica Baptistă din Chitighaz a îmbrăcat straie de sărbătoare în prima duminică a lunii august. Pe 7 august s-a ţinut o dublă sărbătoare, un botez Nou-Testamental şi sărbătoarea secerişului. Petru Rotar L-a urmat pe Domnul Isus în apa botezului, actul botezului fiind săvârşit de pastorul Csaba Borzási.

TINERET: Tabără de iconografie şi învăţare a limbii române la Jaca

În perioada 8–18 august, în organizarea parohiei din Jaca, reprezentată prin părintele Cosmin Pop şi preoteasa Ecaterina Pop, cu un sprijin financiar de la Fondul „Wekerle Sándor” din Budapesta şi al Asociaţiei „Pentru viitorul din Jaca”, s-a desfăşurat cea de-a IV-a ediţie a Taberei de iconografie şi învăţare a limbii române. La tabără a participat un număr de aproximativ 20 de elevi din clasele I–VIII, din localităţile Jaca şi Furta, care sub îndrumarea părintelui Cosmin Pop în fiecare zi până la prânz au învăţat meşteşugul pictării icoanelor pe sticlă, la Căminul cultural din Jaca, iar după-amiaza au desluşit tainele învăţării limbii române, la Castelul Rhédey, împreună cu preoteasa şi profesoara Ecaterina Pop.

TINERET: Tabără de dansuri populare la Micherechi

O vacanţă de vară în paşi de dans au propus tuturor copiilor şi tinerilor din Micherechi, iubitori ai dansului popular, şi anul acesta organizatorii taberei de dansuri. Activităţile pregătite de organizatori au vizat, pe lângă cursurile de iniţiere în dansurile populare, întâlniri cu solistul de muzică populară şi consăteanul lor, tânărul Grigore Poiendan, care i-a învăţat şi câteva cântece pe care copiii le-au cântat cu drag. Dansul popular, prin varietatea sa, prin tradiţie şi sentiment, este expresia fiecărui colţ de ţară, sau a fiecărui sătuleţ în parte cu obiceiurile, oamenii şi cultura lui. Pe alocuri uitate de cei mai mulţi tineri, dansurile populare ard în inimile bunicilor şi străbunicilor. De aceea, dansurile populare nu au voie să dispară. Acesta este şi mesajul taberei de dansuri de la Micherechi, care în fiecare an încearcă în cele câteva zile de tabără să aprindă o mică scânteie în inima copiilor din sat.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...