29 mar. 2012

Doi prieteni buni: Rozalia Costa şi Hajdik Antal în expoziţie comună, la Jula

Galeria Dürer din imediata vecinătate a Cetăţii medievale din Jula găzduieşte, începând din 13 martie a.c., o emoţionantă expoziţie. Emoţionantă prin faptul că de peste 50 de ani lucrările celor doi artişti, Rozalia Costa şi Hajdik Antal, nu au mai fost expuse împreună. Cu toate că cei doi au fost soţ şi soţie şi au trăit împreună doar opt ani, au rămas prieteni şi după despărţire. Acesta a fost motivul pentru care Casa de Cultură a Oraşului Jula, Cercul Prietenilor Oraşului Jula şi Galeria KöröspArt au organizat expoziţia comună a celor doi artişti. Expoziţia poate fi vizionată până pe 22 aprilie.

Ştiri scurte…

Micherechi
În zilele de 27–29 martie, elevii şcolii generale au luat parte la diferite activităţi comune care au avut ca temă Sfintele Sărbători Pascale. După orele de studiu au vopsit ouă, au confecţionat decoraţiuni pentru masa de Paşte şi au avut mai multe concursuri, printre care s-a enumerat şi concursul de scriere a unei poezioare de Paşti în limbile română şi maghiară.

Seghedin
ICR Budapesta continuă seria concertelor de jazz de succes din anii trecuţi. Concertele din luna martie aduc în prim plan tânăra generaţie de muzicieni români de jazz, alături de doi importanţi reprezentanţi din România, Toma Dimitriu (pian) şi Michael Acker (contrabas) urcând pe scenă Siim Aimla (saxofon tenor) din Estonia şi András Mohay (tobe) din Ungaria. Concertul va avea loc în seara de 30 martie, de la ora 19.00, la Grand Cafe & Cinema Seghedin, str. Deák Ferenc, nr.18.

Chitighaz
Casa de Cultură „Táncsics Mihály” din Chitighaz iniţiază începând cu această lună cursuri de limba română pentru cei care doresc să însuşească limba română. Primul curs va avea loc la casa de cultură pe 30 martie, cu începere de la ora 18.00. Profesorul care va preda este Attila Aracs, profesorul şcolii generale din Chitighaz.

Micherechi
La acest sfârşit de săptămână, pe 30–31 martie, la Biserica Penticostală Betel din Micherechi vor avea loc seri speciale de evanghelizare. În prima seară va sluji pastorul Ghiţă Paşca din Oradea, iar în a doua seară va vesti Evanghelia pastorul Ioan Bogdan de la Biserica Tabor din Oradea. Serviciile de evanghelizare vor începe de la ora 18.00.

Cenadul Unguresc
Conducerea autoguvernării româneşti şi a celei sârbeşti din localitate organizează în ziua de 12 mai o excursie la Belgrad, în Serbia. Datorită bunei colaborări dintre românii şi sârbii din Cenadul Unguresc se organizează în fiecare an diferite programe comune. Anul trecut au participat împreună la o excursie în Munţii Bihorului, în România, iar anul acesta vor vizita Cetatea Belgradului, Catedrala Sfântul Sava şi Muzeul de Istorie din Belgrad.

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad acordă 10 burse pentru tinerii din Ungaria

O delegaţie a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, condusă de domnul Eugen Gagea, decanul Facultăţii de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie, Educaţie Fizică şi Sport, din Cadrul Universităţii de Vest, din care au mai făcut parte prof. Virgiliu Jireghie, din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative şi profesorul Horia Truţă, eseist şi critic literar, a fost oaspetele Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula. Vizita din joia trecută, 22 martie, la liceul românesc se înscrie în cadrul unei bune relaţii de colaborare între cele două instituţii de învăţământ.

Slujbă arhierească de Florii, la Chitighaz

În Duminica a şasea din Postul Sfintelor Paşti, pe 8 aprilie, creştinii ortodocşi prăznuiesc „Intrarea triumfală în Ierusalim a Mântuitorului nostru Iisus Hristos”, Duminica Floriilor. În această zi de praznic, Preasfinţitul Siluan, Episcopul românilor din Ungaria va sluji în biserica ortodoxă din Chitighaz, împreună cu părintele paroh Florin Olteanu. Sfânta Liturghie Arhierească va începe la ora 9.30.
A.B.

Sfântul Maslu la Otlaca-Pustă

Duminică, 1 aprilie, în cea de-a cincea duminică din Postul Mare, închinată Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca, la biserica din Otlaca-Pustă se va săvârşi Maslu de obşte. Taina Sfântului Maslu va fi oficiată de arhimandritul Calinic, parohul bisericii din Otlaca, împreună cu alţi preoţi de la parohiile învecinate. Slujba va începe la ora 15.00.
A.B.

Doi bani sparţi…

Am întâlnit trei expresii – două în română şi corespondentul lor în maghiară – care se referă, toate, la nişte monede vechi. Expresia maghiară sună astfel: „Nem ér egy lyukas garast sem!” (Nu face nici cât un gros găurit!). Grosul a fost o monedă groasă, din argint, apărută în Cehia secolului al XII-lea. S-a răspândit pe o arie largă, a avut o viaţă lungă pe parcursul Evului Mediu. Groşi de argint a emis, de exemplu, în secolul al XV-lea şi Alexandru cel Bun, bunicul lui Ştefan cel Mare. Cu timpul, grosul s-a devalorizat, şi-a pierdut puterea de cumpărare, fiind înlocuit cu alte monede.

Sună tentant!…

Aflându-ne în postul Paştelui, poate nu ar fi nepotrivit să vorbesc puţin despre cuvântul tentaţie. Ca multe alte cuvinte din limbajul românesc religios contemporan, şi cuvântul tentaţie are o origine latină, poposind în limba română ca neologism, prin intermediul limbii franceze, probabil în secolul al XIX-lea.
Conceptul de tentaţie are rădăcini adânci în mentalitatea omenească, fiind corelat cu cel de condiţie umană. Omul a fost preocupat mereu de condiţia sa umană, percepută ca o condiţie duală şi, prin urmare, mereu tensionată, dramatică, vizând antagonismul mortalitate–imortalitate, trup–spirit, bine–rău, sacrificiu–egoism, adevăr–falsitate, umanitate–divinitate, tentaţie–abstinenţă…

Din vecini - Despre graiul curticenilor (partea a III-a)

Există în graiul curticean două cuvinte care în timp au devenit formule de înjurătură sau blestem: betyeşig, frast, nyovoie, toate trei prezente în maghiară sub forma betegség = boală, frászt = gârci, nyavaja = epilepsie. Ambele le întâlnim sub forme precum „mânci-tye betyeşigu’ / frastu’ / nyovoia; îi cu betyeşig / frast / nyovoie. Dar există şi forme de binecuvântare precum alduiască-tye Dumnyezo (din magh. áldani = a binecuvânta). Un cuvânt odată preluat din limba vecinului poate chiar să îşi schimbe total nu numai sensul ci chiar şi… sexul, atât la animale cât şi la oameni. Iată cum din maghiarul bika (s.m., taur) în graiul curticenilor devine un substantiv feminin: o bică, două bici. Însă cel mai frapant este cazul numelui de botez Iulia, pe care din vechime curticenii l-au adoptat printr-o formă de masculin fiind de fapt corespondentul în maghiară a numelui Iuliu = Gyula. Acest „nume mic” la femeile din Curtici este prezent şi azi cu formele de alintare Gyulică sau Gyuliţă. În Ungaria, deci, nană Gyulă ar trebui să fie de fapt… bărbat.

Liviu Rebreanu la Academia Militară din Budapesta

Lui Liviu Rebreanu i-ar fi plăcut să urmeze medicina, dar lipsurile pecuniare ale familiei îi dădeau posibilitatea să aleagă doar între două variante, armata sau preoţia, adică acele facultăţi care ofereau burse. Pentru că deja făcuse un liceu militar, la Sopron, era firesc să continue studiile la Academia Militară „Ludovika” (latinizat, „Ludoviceum”), din Budapesta, în perioada 1903–1906.
La capătul primului semestru din anul I se situează pe locul 3, pentru ca, la sfârşitul anului şcolar, să ajungă premiant cu „distincţia de eminent”. Apoi va ceda această poziţie, având din ce în ce mai multe preocupări, fie în afara zidurilor şcolii, interesat de viaţa artistică a Budapestei, mai ales de cea teatrală, fie în internat, refugiindu-se cu nesaţ în lecturi.

Ostaşii din Micherechi îşi pregătesc sufletele pentru venirea Paştelui

Adunarea Oastea Domnului din Micherechi a organizat la sfârşitul săptămânii trecute seri duhovniceşti. În cadrul acestor servicii, pe 25 martie, oaspetele adunării a fost pr. Marian Mărcuş din Caransebeş şi credincioşi din Bucium, Timişoara, Oradea şi Avram Iancu. Întâlnirea de duminică seara a fost onorată şi de prezenţa PS Episcop Siluan şi a domnului Răzvan Ciolcă, consul român la Seghedin. Despre eveniment vom relata mai pe larg în numărul viitor.
La acest sfârşit de săptămână, pe 1 aprilie, un grup de credincioşi ai Oastei Domnului din Micherechi va participa la un concert susţinut de renumitul cântăreţ Costel Busuioc. Concertul va avea loc la biserica ortodoxă din Avram Iancu, cu începere de la ora 18.30.
A.C.

Întâlnire de lucru a comisiei de editare a noilor manuale româneşti

În vederea întocmirii unui set de manuale de limba română pentru clasele 5−7 din ciclul gimnazial al şcolilor generale din Ungaria, Liceul „N. Bălcescu” a câştigat proiectul european TÁMOP 3.4.1/A-08/2-2009-0007. Pe 24 martie, la Jula, a avut loc o nouă şedinţă de lucru a comisiei de editare a noilor manuale. După şedinţă am stat de vorbă cu doamna profesoară Elena Muntean, coordonator de proiect, care a făcut următoarele precizări:
− În momentul în care eu am gândit acest proiect am verificat mai întâi dacă le place copiilor din România la nivel de idei şi de informaţii. În momentul în care am văzut că le place, abordă teme care-i interesează, am încercat să adaptez după copilaşii din această comunitate. Sâmbătă ne-am întâlnit cu colegii ca să verificăm manualul de clasa a 6-a, am luat pagină cu pagină, capitol cu capitol. Observaţiile dumnealor sunt foarte importante în munca noastră. Se prevede că începând cu anul şcolar 2012/2013, profesorii şi elevii vor utiliza acest manual, ceea ce înseamnă că numai acest manual va fi valabil, celelalte manuale vor fi retrase de edituri. Toate şcolile româneşti din Ungaria vor lucra după acest manual. 
Proiectul se desfăşoară pe un termen de doi ani şi are în structura sa finalizarea a trei manuale, manual pentru clasa a 5-a, 6-a şi a 7-a. Structura manualului din clasa a 5-a constă din patru părţi: conversaţie, text literar, lectură suplimentară şi comunicare. Fiecare manual constă din şapte capitole (unităţi). Manualul din clasa a 6-a respectă structura manualului din clasa a 5-a, dar mai conţine şi compuneri. Manualului i se anexează caietul elevului, caietul de evaluare şi îndrumătorul profesorului, care conţine indicaţii strict metodice pentru profesor. Sunt extraordinar de încântată de prestaţia acestor colege, pentru că au privit cu foarte mare seriozitate şi la fiecare întâlnire am lucrat la modul ideal”, ne-a mărturisit Elena Muntean, profesoară de limba română la şcoala generală „Avram Iancu” din Baia Mare.
A. Cioca

Concurs de recitare „Mihai Eminescu”, la Apateu

Organizat în memoria marelui poet român Mihai Eminescu, ediţia a VI-a a concursului de recitare „Mihai Eminescu” de la Apateu, a avut loc sâmbătă, 24 martie, la Casa de Cultură din localitatea bihoreană. Manifestarea iniţiată de către Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU, Centrul Cultural şi Metodologic Român Bihorean din Apateu şi Asociaţia Culturală Făgeţeană a adunat la căminul cultural elevi şi profesori de la şcolile generale unde se predă limba română.

Practica pedagogică pentru masteranzi

În acest semestru universitar, masteranzii Catedrei de Limba şi Literatura Română a Facultăţii Pedagogice „Juhász Gyula” din cadrul Universităţii din Seghedin au făcut practica pedagogică la şcolile din Jula şi Micherechi. Studenţii Iulia Kaupert, Alexandru Dragui şi Timea Cziczeri, masteranzi la specializarea profesor de limba şi literatura română, au făcut practica la Liceul „N. Bălcescu” din Jula. Rita Pătcaş, Anamaria Brad, Teodor Martin şi Ana Rocsin Sárközi au făcut practica pedagogică la şcoala generală din Micherechi.
A.C.

Olimpiadă la limba română pentru liceenii români din Ungaria

Deşi rezultatele obţinute la concursul naţional OKTV la limba şi literatura română nu mai scutesc pe nimeni de examenul de bacalaureat, experienţa ultimilor ani dovedeşte că totuşi sunt câţiva elevi de la Liceul „N. Bălcescu” din Jula care se înscriu la acest concurs. Etapa orală a OKTV s-a desfăşurat pe 23 martie, la sediul AŢRU din Jula.

„Deşteptarea naturii” prin desenele copiilor

Casa de Cultură a Oraşului Jula a lansat recent un concurs de desen pentru copiii de şcoala generală, intitulat „Deşteptarea naturii”. La concurs au participat cu desene mai mulţi copii de la şcoala românească din Jula. În ziua de 21 martie a avut loc o expoziţie din cele mai reuşite creaţii şi totodată au fost premiate cele mai bune desene. Dintre elevii noştri au luat premii: Aron Pătcaş, (clasa a 2-a), Renata Ancza (clasa a 4-a) şi Matei Oros (clasa a 4-a).
A.C.

ISUS SALVATORUL: Întâlnirea femeilor la Chitighaz

Sâmbătă, 3 martie, la Biserica Baptistă din Chitighaz a avut loc întâlnirea anuală a femeilor. Am avut ca invitată pe sora Marta Borzási, care slujeşte împreună cu soţul ei în Biserica Baptistă din Pericei, Sălaj, România. Tema întâlnirii a fost: Îngrijorare și frică. Sora noastră ne-a vorbit despre acest subiect din perspectiva biblică.
A fost un eveniment frumos la care au luat parte multe femei, 120 la număr. Ne-am rugat, am ascultat Cuvântul, am cântat, ne-am povestit experienţele referitoare la subiectul dezbătut, ne-am apropiat mai mult de Dumnezeu şi unele de altele.

ISUS SALVATORUL: Oaspeţi din Baia Mare, la baptiştii din Chitighaz

În data de 18 martie, la Biserica Baptistă din Chitighaz am avut musafiri din Baia Mare, de la Biserica „Biruinţa”. Fraţii au ajuns deja sâmbătă după amiază şi au fost cazaţi la familii ospitaliere din biserica noastră. Iniţial am plănuit evanghelizare, dar am constatat că foarte puţini au venit din sat. Aceasta se poate datora şi faptului că din ce în ce mai puţini oameni înţeleg şi vorbesc limba română la Chitighaz, mai ales româna literară vorbită astăzi în România.

23 mar. 2012

Clădirea şcolii confesionale ortodoxe din Jula a fost demolată

Fotografie din 20 martie 2012
Cei care au trecut zilele trecute pe strada Vár din Jula au putut vedea cu ochii lor cum dispare de pe faţa pământului o clădire, care timp de aproape 180 de ani a adăpostit şcoala confesională ortodoxă română din Jula. Aflată la colţul străzilor Eminescu şi Vár (până în 1936 aceasta din urmă se numea Román utca – strada Românească), clădirea de la nr. 18 a ajuns în proprietate privată, urmând ca pe locul ei să se construiască camere de pensiune pentru turişti. Înainte de demolarea pereţilor, a fost dată jos şi placa memorială, care vestea trecătorilor că „în această clădire a funcţionat şcoala primară ortodoxă română din Jula”. Astfel, românii din Jula au pierdut definitiv şansa de a redobândi, răscumpăra clădirea fostei lor şcoli, unde, eventual, se putea realiza mult (şi de mult timp) doritul muzeu al românilor din Ungaria.

Fotografie de la mijlocul anilor 1900

Românii din Jula au trecut pe lângă clădirea din str. Vár nr. 18 aproape zilnic, aceasta aflându-se în cartierul numit Oraşul Mare Românesc, faţă-n faţă cu sediul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. După închiderea definitivă în 1948 a şcolii confesionale româneşti, timp de 50 de ani, aproape că s-a dat uitării rolul acestei clădiri. Dar în vara anului 1998, în ziua de 12 iunie, la iniţiativa unor foşti elevi şi a Episcopiei Ortodoxe Române, pe peretele acesteia s-a dezvelit o placă memorială pentru a nu uita…

Placa memorială dezvelită în 12 iunie 1998
 
O şcoală din secolul XVIII
Primele menţiuni despre existenţa unei şcoli primare ortodoxe române în Oraşul Mare Românesc din Jula datează din anul 1771, primul dascăl fiind Ioan Dehelean, care instruia în acel an 15 şcolari, români şi sârbi. „Ioan Dehelean, de rit grec neunit… a învăţat pe cei 14 copii şi o fată în limba valahă şi sârbă”, citează pr. Teodor Misaroş din Dosarul 40 din 1772, aflat în Arhiva oraşului Jula, în lucrarea sa „Din istoria comunităţilor bisericeşti ortodoxe române din Ungaria”.
Între 1773–1778 este dascăl Petru Misaroş, urmat la scurt timp de Mihai Teodor şi Gavril Sarca, ultimul până în anul 1787. Pe acele vremuri, sarcina întreţinerii şi salarizării învăţătorului revenea comunităţii. Românii de atunci erau săraci şi nu puteau plăti dascălul sau îl plăteau doar cu mare întârziere. Aşa s-a întâmplat să fie o perioadă destul de lungă, până în 1859, când românii nu aveau dascăli. Despre situaţia apărută la sfârşitul anilor 1700, cităm tot de la Teodor Misaroş: „Pe acele vremuri se aştepta decretul regal cu privire la reglementarea problemei şcolilor ortodoxe. Dar şi până atunci, ca învăţătorul să nu rămână fără plată, consiliul guvernatorial a îndrumat judeţul să găsească ceva soluţie. Judeţul a propus oraşului ca plata învăţătorului să fie achitată din banii oraşului, ceea ce a stârnit protestul catolicilor. După mai multe reclamaţii ale învăţătorului, judeţul a dispus ca restanţa să fie achitată de către credincioşii ortodocşi. Dar nici prin aceasta nu s-a rezolvat problema, deoarece mulţi au refuzat achitarea. Poate acesta a fost motivul pentru care învăţătorii nu se angajau la o situaţie nesigură, care mai târziu a devenit şi mai gravă din cauza situaţiei materiale grele în care a ajuns comunitatea bisericească, în urma construirii bisericii, mistuită de incendiul din 1801.” Regretatul părinte Teodor Misaroş susţine că totuşi situaţia grea nu a dus la închiderea şcolii, ci la faptul ca locul învăţătorilor să fie preluat – probabil – de către preoţi.

Fotografie din vara anului 2011

„Mi s-a rupt sufletul…”
Clădirea în discuţie de pe str. Vár nr. 18 a fost achiziţionată de comunitatea ortodoxă în anul 1879. De atunci, până la naţionalizarea din 1948, copiii românilor din Oraşul Mare Românesc au învăţat aici. Trecerea de la învăţământul confesional la cel de stat s-a făcut treptat. Organizarea şcolilor de naţionalitate, după război, este reglementată prin Decretul-lege nr. 10.030 din 1945, care prevede dreptul naţionalităţilor de a învăţa în limba maternă.
În momentul dezvelirii în anul 1998 a plăcii comemorative, la exact 50 de ani de la desfiinţarea şcolii primare ortodoxe din Jula, mai trăiau doi dintre ultimii dascăli care au predat în această şcoală. De atunci, şi Teodor Oltean a plecat în lumea celor drepţi. A mai rămas printre noi doar doamna preoteasă Maria Misaroş (născută în 1926), învăţătoare aici între anii 1946 şi 1947. „Am terminat în vara anului 1946 la şcoala de fete din Oradea, şi din septembrie am venit să predau la Jula. Nu am stat prea mult timp, pentru că în februarie 1947 m-am căsătorit cu soţul meu, Teodor Misaroş, şi în martie deja ne-am mutat la Săcal, acolo unde el a primit parohie. La scurt timp după plecarea mea, şcoala a fost naţionalizată, trecându-se la învăţământul de stat. Mi s-a rupt sufletul zilele trecute, când am trecut pe lângă fosta mea şcoală, şi am văzut că se demolează…”, ne-a mărturisit doamna preoteasă Misaroş. 

Aşa va arăta noua clădire...
Fotografie din 15 martie 2012

Fotografie din 22 martie 2012

Putea să fie altfel…
Înainte de demolarea clădirii, Tiberiu Iuhas, şeful Oficiului AŢRU a dat jos placa memorială aşezată acolo în 1998, ducând-o la adăpost. Realizând ultimele fotografii despre clădirea fostei şcoli confesionale, de la şeful de şantier am aflat că imobilul este în proprietate privată şi se va construi aici o nouă pensiune pentru turişti. Acesta chiar ne-a arătat şi planul noii clădiri, care va fi realizată în stilul celei vechi, păstrând multe elemente originale.
Mai mulţi intelectuali români din Ungaria, preocupaţi de realizarea unui muzeu românesc cu vestigii ortodoxe şi materiale etnografice, au fost ani de-a rândul de părere că această clădire ar fi fost foarte potrivită (atât pentru locaţia sa cât şi pentru memoria colectivă) pentru a da loc primului nostru muzeu. Nu va mai fi aşa. Placa memorială va fi ascunsă probabil într-un sertar, iar muzeul va rămâne în continuare un vis.
E. Iova

Secretarul de stat pentru culte al Ungariei în vizită la Patriarhia Română

În ziua de 19 martie, la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, PF Părinte Patriarh Daniel l-a primit în audienţă pe Szászfalvi László, secretar de stat pentru culte al Guvernului Ungariei. La întâlnire, Szászfalvi a mulţumit pentru primire şi a subliniat că noua Constituţie şi noua Lege a Cultelor religioase, intrate recent în vigoare în Ungaria, creează premisele unei colaborări pragmatice între autorităţile de Stat şi comunităţile religioase, se arată într-un comunicat remis de Patriarhia Română.
În acest context, secretarul de stat maghiar a apreciat relaţiile foarte bune pe care autorităţile ungare le au cu Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, reprezentată de PS Părinte Episcop Siluan Mănuilă şi a exprimat speranţa intensificării cooperării autorităţilor ungare cu românii ortodocşi din Ungaria.
PF Patriarh Daniel a considerat că, pe baza reciprocităţii dintre cele două state, este necesară respectarea identităţii etnice şi confesionale ale ortodocşilor români din Ungaria şi promovarea dialogului şi cooperării bilaterale directe între Statul ungar şi fiecare cult religios din Ungaria, după cum, în mod similar, acestea se practică în România.

„Profesorul trebuie să fie partenerul părinţilor” - Interviu cu Ana Rocsin Sárközi, noua directoare a şcolii generale din Micherechi

Consiliul Local din Micherechi a ales pe 8 martie noul director al şcolii generale şi grădiniţei româneşti locale, în persoana Anei Rocsin Sárközi. Despre responsabilităţile sale în calitate de director am stat de vorbă chiar în prima sa zi de lucru, pe 19 martie. Am găsit-o pe doamna director la orele dimineţii în cabinetul său, cu o mulţime de foi în faţă, care trebuiau aranjate, completate. Fiind foarte ocupată dar stăpânită de dorinţa de a reuşi să realizeze tot ceea ce şi-a planificat, noul director a acceptat să ne acorde un interviu.

Ştiri scurte…

Pocei
Autoguvernarea Românească din Pocei, în colaborare cu Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria organizează, pe 23 martie, cea de-a VII-a ediţie a Cupei Tanaszi. Cupa de fotbal, care este organizată în memoria regretatului Ioan Tanaszi, va avea loc în sala de sport a şcolii generale.

Apateu
Şcoala din Apateu, în colaborare cu Centrul de Documentare şi Informare şi cu Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria organizează, pe 24 martie, cea de-a XIII-a ediţie a concursului pe ţară de poezie românească „Mihai Eminescu”. Concursul va avea loc la Căminul cultural din localitate, cu începere de la ora 9.00.

Crâstor
În ziua de 25 martie, de Bunavestire, Capela ortodoxă din Crâstor îşi va serba hramul. Sfânta Liturghie Arhierească va fi săvârşită de PS Episcop Siluan şi de preotul paroh Alexandru Şereş, cu începere de la ora 10.00.

Micherechi
Înscrierea copiilor pentru clasa întâi se va face în perioada 2–6 aprilie, la secretariatul şcolii generale din localitate. Pentru înscrierea viitorilor şcolari, părinţii au nevoie de certificatul de naştere şi certificatul medical al copilului.

Jula
Vineri, 13 aprilie, la sediul AŢRU din Jula va avea loc olimpiada la limba şi literatura română pentru elevii şcolilor generale, proba la oral. Concursul va începe la ora 10.00.

Cenadul Unguresc
De Sfintele Paşti, pe 15 aprilie, la clubul românilor din localitate va fi inaugurată o expoziţie de cusături şi ţesături tradiţionale, organizată de femeile care se întâlnesc la şezătoarele care au loc în cursul anului. Vor fi expuse şi broderii, goblene şi un panou cu broderii de la biserica ortodoxă română din localitate, lucrări de peste o sută de ani donate de credincioase.

Sărut mâna pentru masă! - O nouă rubrică gastronomică la „O voce românească”

Începând de vineri, 16 martie, emisiunea în limba română, „O voce românească” emisă din studioul radio de la Seghedin, va găzdui din două în două săptămâni o rubrică despre un domeniu cultural mai puţin exploatat: istoria gastronomiei româneşti. Rubrica se numeşte „Sărut mâna pentru masă!” şi este realizată de Iulia Kaupert, având-o ca invitat permanent pe conf. dr. Mihaela Bucin, dar, în curând, şi pe alţi iubitori de reţete, mâncăruri şi artă gastronomică românească. Prima incursiune în gastronomia românească a avut ca temă o mâncare specifică şi adecvată perioadei de post: mămăliga. Cu această ocazie, despre mămăligă, am putut afla, pe lângă multe lucruri interesante şi amuzante, şi următoarele date referitoare la originea cuvântului cucuruz: „Puţini îşi pot închipui că pe vremea lui Mihai Viteazul, deci înainte de 1600, nu existau lanuri de porumb în Europa de est. Ţăranii de atunci nu aveau culturi de tutun, cartofi, lucernă, bumbac sau rapiţă. În schimb, erau numeroase lanurile de mei – mămăliga făcându-se din această cereală. Meiului i se mai spunea popular şi mălai, de aici venind şi porecla data de saşi şi secui lui Mihai Viteazul – Mălai Vodă – deoarece ostaşii lui, spre deosebire de lefegiii străini, mâncau mămăliga de mei. În Transilvania, cucuruzul se pare că începe să fie cultivat din 1611, cum găsim într-o lucrare apărută a Sibiu, în 1875. În româneşte, termenul cucuruz, de origine latină, dar preluat din greacă, era folosit deja dinainte de apariţia porumbului, pentru a denumi conurile brazilor. Forma acestui fruct i-a determinat pe primii cultivatori să-i spună şi porumbului în acelaşi fel. De altfel, este cunoscută expresia lui Avram Iancu din 1848, când s-a adresat mulţimii de pe Câmpia Blajului astfel: „Uitaţi-vă pe câmp, moţilor, sunteţi mulţi ca cucuruzii brazilor, suntem mulţi şi tari, căci cu noi este Dumnezeu!”.
Următoarea ediţie a rubricii „Sărut mâna pentru masă!” va fi difuzată pe 30 martie şi va cuprinde o poveste despre cafea şi prăjituri, despre cafenele şi cofetării româneşti.
Emisiunea „O voce românească” poate fi ascultată oricând pe internet, în arhiva Radiodifuziunii Maghiare, la adresa: roman.radio.hu (aici intraţi la subcapitolul „hangtár”).
E.I.

Trei fraţi care trăiesc prin muzică - Interviu cu fraţii Emil, Marc şi Abel Puha din Micherechi

Fraţii Puha provin din una dintre cele mai numeroase familii din Micherechi. Cei trei băieţi mai mari ai familiei Puha s-au îndrăgostit de acordeon, instrumentul la care tatăl lor, Ilie Puha, cântă de mic copil. Înzestraţi de Dumnezeu cu un talent nativ, de câţiva ani încoace, băieţii încântă inimile credincioşilor din biserica penticostală „Betel” din care fac parte, dar au cântat deja în mai multe biserici şi din România.

Pasionat de acordeon
Cei trei fraţi, Abel, Marc şi Emil sunt elevi ai Liceului „N. Bălcescu” din Jula. Abel în anul acesta va termina clasa a 12-a. A învăţat să cânte la acordeon de la vârsta de 9 ani. Auzindu-l pe tatăl său cântând la acest instrument a prins gustul muzicii şi l-a rugat să-l înveţe şi pe el.

Reţeta bunicii mele

Ai vreo prăjitură, un cozonac sau o mâncare cum numai bunica ta ştie să o facă? Îţi aminteşti de clipele când stăteai în bucătăria bunicii tale şi te uitai la ea ore întregi cum frământă, de exemplu, aluatul, câte condimente presăra în sarmale sau cum făcea „vărzarul”? Întrebaţi-o pe bunica voastră cum se prepară această mâncare preferată şi scrieţi reţeta într-un caiet aparte. Dacă aveţi posibilitate, faceţi şi fotografii despre aceste bucate.
Reţetele (scrise în limba maghiară) trimiteţi-le apoi prin poştă la adresa redacţiei „Barátság” (1519 Budapesta, căsuţa poştală 452) sau prin e-mail: baratsag@upcmail.hu, indicând numele tău şi al bunicii, de exemplu: „Aşa prepară bunica mea, Maria Rocsin Cefan, vărzarul, semnat de Nora Cefan, elevă în clasa a 6-a”.
Aceste reţete ale naţionalităţilor din Ungaria vor fi publicate în cartea de bucate a revistei Barátság, publicaţia naţionalităţilor din Ungaria. Termenul de trimitere a reţetelor este 15 octombrie 2012.
A.C.

Spre şcoală cu bicicleta!

Pentru a parcurge distanţa dintre casă şi şcoală, mulţi elevi aleg să meargă pe jos sau cu bicicleta. De acum înainte, elevii şcolii generale din Micherechi îşi pot lăsa în siguranţă bicicletele, pentru că în iarna anului trecut s-a montat un rastel de biciclete în curtea şcolii.
Prin proiectul european KEOP-6.2.0/A/09, primăria din Micherechi a avut posibilitatea să construiască un rastel pentru 100 de biciclete. Inaugurarea dispozitivului a avut loc pe 13 martie, când primăriţa Margareta Tat a vorbit cu bucurie despre proiectul prin care s-a putut realiza acest rastel.
În ziua respectivă, toţi elevii au fost aliniaţi în faţa şcolii şi angrenaţi de automobilul poliţiei rutiere, au parcurs cu bicicleta un traseu de mai mulţi kilometri pe strada Damjanich–Rákóczi–Sarkadi. Evenimentul a mai constat şi din câteva competiţii la care au putut participa toţi iubitorii mersului pe biciclete. Premiile valoroase (cele două biciclete) i-au motivat pe copii să participe la concursul organizat pe tema circulaţiei. Competiţia s-a desfăşurat în curtea şi în sala de sport a şcolii, dar s-a organizat şi o probă teoretică. Aceasta din urmă a constat din rezolvarea unui chestionar, care făcea referire la regulile de circulaţie. La finalul competiţiei, pe baza punctajului acumulat, s-a stabilit clasamentul final. Pe locul întâi s-a clasat Cristian Bigu (cl. a 7-a) şi Tiberiu Roşu (cl. a 4-a) câştigând fiecare câte o bicicletă.
A. Cioca

Porţi deschise pentru preşcolari la şcoala românească din Jula

Vizita preşcolarilor la şcoală micşorează distanţa dintre grădiniţă şi şcoală. Dacă prima vizită la şcoală este bine organizată, aceasta poate să le producă copiilor o impresie puternică pentru a le stimula dorinţa de a deveni şcolari. Sub acest auspiciu, şcoala generală din Jula a organizat, pe 13 martie, ziua porţilor deschise pentru părinţii şi preşcolarii interesaţi de această instituţie de învăţământ.
Părinţii şi viitorii şcolari, care au venit din grădiniţa românească şi din alte grădiniţe din oraş au avut posibilitatea să viziteze şcoala şi să urmărească câteva ore din clasele ciclului primar. În clasa întâi, a cărei dirigintă este Eva Pătcaş Sabău, copiii împreună cu părinţii au asistat la o oră de limba română şi maghiară. La clasa a 2-a, învăţătoarea Zorica Bordaş a ţinut o oră de matematică şi de limba română, iar cei din clasa a 3-a, împreună cu diriginta lor, Eva Gomboş Ruja, au primit cu drag copiii la o oră de citire. Învăţătoarea clasei a 4-a, Emilia Gomboş Boca, i-a introdus pe cei mici în tainele matematicii, şi tot în această clasă, profesoara de limba engleză, Ana Iuhas, s-a străduit să-i introducă pe copii în tainele limbii engleze. Ana Radici Repisky, directoarea adjunctă a şcolii generale „Nicolae Bălcescu” din Jula ne-a informat că înscrierea micilor elevi va avea loc în perioada 19−20 aprilie, între orele 8.00−16.00, la secretariatul şcolii.
A.C.

ORTODOXIA: Seri duhovniceşti la Oastea Domnului din Micherechi

Adunarea Oastea Domnului din Micherechi organizează seri duhovniceşti în zilele de 24−25 martie. În aceste zile, oaspetele adunării va fi pr. Marian Mărcuş din Caransebeş şi un grup de credincioşi din Bucium. Programul duhovnicesc va avea loc în adunarea Oastei Domnului, în fiecare zi cu începere de la ora 16.00.
A.C.

ORTODOXIA: Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, noul ocrotitor al Episcopiei Oradiei

La Catedrala episcopală „Învierea Domnului” din Oradea a avut loc duminică, 11 martie, ceremonia proclamării celui de-al doilea hram, „Sfântul Ierarh Andrei, Mitropolitul Transilvaniei”. Sărbătoarea a început sâmbătă seara, 10 martie, la slujba Vecerniei cu Litie, când o părticică din moaştele Sfântului Ierarh Andrei, primită în dar de PS Sofronie, Episcopul Oradiei, din partea ÎPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, a fost aşezată spre închinare în Paraclisul „Sfinţii Ierarhi Nicolae, Spiridon şi Nectarie” de la demisolul Catedralei episcopale, alături de icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Mănăstirea Izbuc şi a raclei cu sfinte moaşte a Sfintei Mănăstiri a „Izvorului Tămăduirii” de la Izbuc, Bihor.

ORTODOXIA: Sfântul Maslu în limba română, pentru prima oară după 200 de ani

Săptămâna trecută, la biserica ortodoxă română din Malainiţa, Serbia, a fost săvârşită Taina Sfântului Maslu în limba română, pentru prima oară după 200 de ani. La slujbă au participat preoţi atât din România, cât şi din Valea Timocului, precum şi foarte mulţi credincioşi din mai multe zone ale Serbiei de Răsărit, mai ales pentru că această Sfântă Taină nu prea este practicată în această zonă nici de preoţii sârbi.
„Fiindcă acest an a fost numit de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române Anul omagial al Sfântului Maslu şi îngrijirii bolnavilor, noi am hotărât ca acest an să fie primul an în care să începem din nou săvârşirea acestei Sfinte Taine”, a declarat părintele Boian Aleksandrovici, vicar administrativ al Timocului.

ORTODOXIA: PS Siluan, la conferinţa ASCOR din Arad

În ziua de 8 martie, cu binecuvântarea ÎPS Părinte Arhiepiscop Timotei al Aradului şi la invitaţia domnului Tudor Ţuglea, vicepreşedintele ASCOR – Arad, PS Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, a susţinut în Aula Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Ilarion V. Felea” din Arad, conferinţa cu tema „Importanţa relaţiei personale cu Mântuitorul Iisus Hristos, în viaţa duhovnicească a credincioşilor”. Manifestarea se înscrie în seria conferinţelor organizate de ASCOR – Arad, în perioada Postului Mare.

Uroş Popon (1914–2012)

În ziua de 16 martie s-a stins din viaţă cel mai bătrân român din Cenadul Unguresc şi poate chiar cel mai bătrân român din Ungaria. Uroş Popon ar fi împlinit la sfârşitul lunii aprilie vârsta de 98 de ani. A trecut la cele veşnice un om deosebit, cinstit, un credincios al bisericii ortodoxe şi un bun român.
Născut la Cenadul Unguresc, în anul 1914, Uroş Popon a terminat şcoala primară în satul său natal şi a învăţat mai târziu meseria de frizer, munceşte la Macău, mai apoi la Budapesta. Având doar mai bine de 20 de ani, trece graniţa, stabilindu-se în România. Din 1936 îşi îndeplineşte ţelul, deschizând două saloane de coafură-frizerie în Bucureşti. Domnul Uroş s-a născut când a început primul război mondial şi a prins mai multe regimuri. Până la urmă ajunge să muncească ca tipograf la „Scânteia” din Bucureşti, după ce comuniştii îi confiscă saloanele şi tot ce are. Din tipografie iese la pensie în anul 1976. A trăit în capitala României timp de 70 de ani. În 2007 s-a întors pentru totdeauna în satul său natal, petrecându-şi ultimii 5 ani de viaţă printre rude şi prieteni.
Veşnică să-i fie pomenirea!

Curs de iniţiere în limba română – nivelul A1, la Budapesta

Institutul Cultural Român din Budapesta organizează începând cu data de 13 aprilie 2012, un curs de iniţiere în limba română, pentru nivelul A1. Cursul va dura două luni, urmând să se încheie pe data de 12 iunie 2012.
Înscrierile la curs se vor face între 26 şi 30 martie.
Cursul este format din 32 de ore, câte 4 pe săptămână.
Costul integral al cursului este de 25.000 HUF, suma putând fi plătită în două rate.
Cursurile se vor ţine la sediul Institutului Cultural Român din Budapesta (1146 Budapesta, str. Izsó nr. 5).
Mai multe informaţii puteţi obţine la numărul de telefon: 06-1/383-26-93.
A.B.

„D’ale carnavalului” vesteşte primăvara la Budapesta

Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu prezintă vineri, 23 martie şi sâmbătă, 24 martie, de la ora 19.00, pe scena Teatrului Naţional din Budapesta, spectacolul „D’ale carnavalului” în regia lui Silviu Purcărete. Nominalizat pentru cea mai bună regie la Gala Premiilor UNITER din acest an, spectacolul produs de Teatrul Naţional din Sibiu va fi prezentat la Budapesta în cadrul celei de-a XXXII-a ediţii a Festivalului Primăverii / Budapesti Tavaszi Fesztivál.

Să ne pregătim sufletul şi trupul pentru marea sărbătoare a Paştilor

„Vedeţi cum Dumnezeu Se supără atunci când postul este dispreţuit? Şi nu puteţi să vă închipuiţi cât Se bucură El când ţinem post. Moartea a intrat în om pentru că a nesocotit postul şi este scoasă din el tot prin post.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Mulţi creştini, nedând o prea mare importanţă postului, îl ţin fără tragere de inimă sau nu îl ţin deloc. Şi totuşi, trebuie să primim postul cu bucurie, nu cu frică şi părere de rău. Postul poate face foarte mult, mai ales când este însoţit de sora sa bună, care este rugăciunea. Suntem în postul premergător celei mai mari sărbători creştine, Învierea Mântuitorului Hristos. Astfel, se cuvine să dăm o atenţie deosebită acestor zile de postire, pentru a întâmpina cu sufletul curat Sfintele Paşti.

14 mar. 2012

Micherechiul are un nou director

Consiliul Local din Micherechi s-a întrunit în şedinţă joi seara, pe 8 martie, pentru a alegere noul director al şcolii generale şi grădiniţei româneşti din localitate. La şedinţa condusă de primăriţa Margareta Tat, deputaţii au votat în unanimitate dosarul singurului candidat, în persoana Anei Rocsin Sárközi.
Dosarul a fost apreciat în mod pozitiv încă înainte de şedinţă atât de comitetul profesorilor şi al părinţilor, cât şi de către cel al elevilor. Toţi cei 4 membri ai Autoguvernării Româneşti din Micherechi au dat la fel voturi pozitive dosarului Anei Sárközi. 

Proiecte care au schimbat faţa şi viaţa localităţii Chitighaz

Maria Gyuricska Kalcsó este primar al localităţii Chitighaz, în satul său natal. Indiferent dacă partidul care o susţine s-a aflat la putere sau în opoziţie, a găsit întotdeauna resursele pentru marile proiecte care au schimbat faţa şi viaţa satului. Orice trecător care ajunge în centrul localităţii Chitighaz se întreabă dacă nu cumva a ajuns, de fapt, într-un orăşel. Maria Kalcsó a respectat din totdeauna consătenii săi şi locurile natale. Primarul comunei cu aproape 5000 de locuitori, te primeşte cu multă ospitalitate şi răspunde la orice întrebare cu un discurs energic, dovadă că atât realizările cât şi proiectele de viitor îi stau în minte ca într-o bibliotecă perfect ordonată, în care niciodată lumina nu se stinge şi praful nu se aşterne pe dosare.

Ce aduce Legea Civilă pentru organizaţiile româneşti din Ungaria?

Prima zi a acestui an a adus multe noutăţi şi schimbări şi în viaţa societăţii civile din Ungaria, prin Legea CLXXV din 2011 privind dreptul asocierilor, al funcţionării şi sprijinirii organizaţiilor civile (cum este cunoscută mai pe scurt: Legea Civilă). Guvernul de la Budapesta a creat recent o pagină specială pe internet (www.civil.kormany.hu), care oferă informaţii concrete despre aceste schimbări. Guvernul promite că în viitor, prin această nouă lege, funcţionarea organizaţiilor civile va fi mai puţin birocratizată. Noutatea fundamentală a Legii Civile este că, în viitor, în loc de „organizaţie socială” se va folosi expresia de „organizaţie civilă”. Organizaţiile civile sunt: societatea civilă, asociaţia şi fundaţia. Societatea civilă apare ca o noutate în lege, însemnând o grupare a unor persoane cu aceleaşi interese comunitare, fără scopuri economice, şi care este o formă mai lejeră decât asociaţiile, deoarece societatea civilă nu trebuie înregistrată la tribunal.
Noua Lege Civilă nu aduce multe schimbări în ceea ce priveşte înfiinţarea organizaţiilor civile, ci mai ales în funcţionarea lor după înfiinţare. Sunt strict reglementate condiţiile pentru ca o organizaţie civilă să devină sau să rămână „de utilitate publică”. Foarte multe dintre organizaţiile care până acum au fost de utilitate publică (de exemplu, puteau obţine de la contribuabili acel 1% din impozit), în viitor nu vor mai fi.
Noua Lege Civilă va afecta şi viaţa asociaţiilor, fundaţiilor româneşti din Ungaria. Controlul central al organizaţiilor civile va fi mult mai strict, în caz de nefuncţionare, ajungându-se foarte la uşor la desfiinţarea acestora.
E.I.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...