31 aug. 2012

„Am realizat lucruri mari din bani puţini…” - Interviu cu pr. Origen Sabău despre restaurările de la biserica din Apateu

Cu sprijin financiar din partea celor două state, român şi maghiar, zilele trecute au fost finalizate integral lucrările de renovare de la biserica ortodoxă română din Apateu. În primăvara acestui an, parohia din Apateu a primit un sprijin financiar de la Secretariatul de Stat pentru Culte din Ungaria, fond din care a fost izolată biserica împotriva igrasiei. În luna august a fost refăcută integral pictura în locurile unde aceasta a fost distrusă din cauza igrasiei, iar refacerea picturilor a fost susţinută financiar de Departamentul Românilor de Pretutindeni din cadrul Guvernului României. Biserica a primit şi o donaţie din partea Cavalerilor Templieri din cadrul Comanderiei Sf. Mina din Oradea, aceasta constând din 30 de scaune din lemn, sculptate şi tapiţate special pentru biserica din Apateu. Despre realizările şi lucrările de restaurare la parohia din Apateu am stat de vorbă cu preotul paroh Origen Sabău, protopop de Dobriţân.

Părinte, administraţi această parohie de mai bine de un deceniu şi jumătate, aveţi o parohie mică raportat la parohiile din România care au sute de credincioşi, dar aţi reuşit să faceţi lucruri deosebit de frumoase aici. Acum, după atâţia ani, vă întreb ce înseamnă pentru dumneavoastră această parohie şi comunitatea din Apateu?
– Suntem încântaţi şi bucuroşi de ceea ce Bunul Dumnezeu ne-a rânduit să trăim în comunitatea ortodoxă din Apateu de-a lungul anilor, atât prin lucrările care s-au realizat de-a lungul vremii, cât şi prin renovările pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu în aceste zile încheiem o anumită parte a lucrărilor de renovare, lucrări care erau obligatorii pentru menţinerea şi conservarea patrimoniului cultural ortodox din Apateu. Ceea ce înseamnă pentru noi în primul rând sfânta biserică, la care ţinem foarte mult, prin respectul pe care trebuie să-l dăm înaintaşilor noştri, a bunilor credincioşi din această parohie, cât şi pentru visele împlinite, acelea de a vedea biserica ortodoxă din Apateu, renovată integral în perioada 1997–2002, cu pictură nouă, cu mobilier nou, cu acoperiş, pardoseală şi iconostas nou, având bucuria de a avea alături de noi şi o mare personalitate a culturii româneşti, pe Mihai Eminescu, prin bustul său din curtea parohiei, având aniversări şi multe sărbători în cadrul bisericii din Apateu.
Sunteţi la finalul unor lucrări de renovare. Ne spuneţi mai concret ce s-a făcut la biserică?
– În perioada în care s-a renovat biserica între 1997–2002, când am încercat să restaurăm integral biserica şi să o împodobim cu pictură, a fost o zonă a bisericii, mai precis turnul, care a nu a putut fi izolat împotriva igrasiei, fapt care în decursul a zece ani a ajuns într-o stare de degradare destul de avansată distrugând, practic, podoaba cea mai de preţ a bisericii, pictura din zona turnului şi din partea intrării dinspre miazăzi, precum şi alte mici defecţiuni care au intervenit în ultimii zece ani. Cu ajutorul Secretariatului de Stat pentru Culte din Ungaria am reuşit să obţinem fonduri pentru a izola biserica împotriva igrasiei. Astfel, anul acesta în luna martie, am reuşit să finalizăm lucrările de izolare, iar în luna iulie şi începutul lunii august am reuşit să renovăm anumite zone ale turnului unde a existat pictură, pentru a-i reda bisericii frumuseţea aşa cum a fost ea realizată în anul 2002. Pentru pictură am avut un sprijin financiar din partea DRP din cadrul Guvernului României.
Am înţeles că prin bunăvoinţa pictorilor care au realizat pictura acestei biserici, acestei capodopere, aţi reuşit să faceţi şi lucrările de anul acesta?
– Este adevărat. Ciprian Buzuloi, împreună cu echipa sa de pictori, ne-au readus bucuria în suflet de a reface pictura şi arta acestei biserici. Am avut bucuria de a întâlni un pictor de mare calitate sufletească şi artistică. Pe Ciprian Buzuloi l-am cunoscut întâmplător, cu toate că întâmplător nu cred că e nimic în lumea aceasta. Ciprian este un artist consacrat pentru pictură bisericească, deţinând o autorizaţie pentru pictură din partea Patriarhiei Ortodoxe Române din 1995. Până a ajunge să picteze biserica din Apateu a avut deja o experienţă pictând bisericii şi în România. În 2001 a început pictarea bisericii din Apateu, iar pe la mijlocul lunii iulie 2002 a fost finalizată pictura în totalitate. Ciprian Buzuloi este fiul unui mare pictor de biserici din România, care este şi preşedintele comisiei de pictură Vasile Buzuloi, aşa că, în calitatea lui de fiu şi ucenic, iar astăzi putem vorbi despre un profesionist, nu a făcut altceva decât să-şi pună amprenta, nu doar a lui ci şi a întregii familii de pictori, care probabil mulţi ani de acum înainte o să fie pomenit în rugăciunile noastre, purtându-l în sufletele şi în inimile noastre, a tuturor credincioşilor din Apateu. Trebuie să dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate aceste momente de bucurie şi împlinire sufletească, cât şi de împlinire a gândurilor bune pentru această comunitate.
Biserica din Apateu cred că este singura biserică ortodoxă română din Ungaria pe ai cărei pereţi se află zugrăviţi domnitorii români şi portretul Sfântului Andrei Şaguna…
– Toate aceste lucruri se datorează Preasfinţitului Episcop Sofronie, pentru că dânsul, ca un vizionar contemporan, a prevăzut calităţile şi toate motivele pentru canonizarea unui luptător şi apărător al credinţei ortodoxe printre care se numără şi marele ierarh Andrei Şaguna, care este născut în Ungaria, la Mişcolţ. Cred că se cuvine ca într-o biserică din Ungaria să punem toate acele personalităţi şi sfinţi români, care s-au jertfit, care şi-au dăruit viaţa pentru credinţa noastră strămoşească. Se cuvine şi nouă, celor de astăzi, să urmăm, măcar în mică parte, marea lor credinţă, lucru care ne ajută să ne îndreptăm spre calea mântuirii. Cred că trebuie să-i fim recunoscători PS Sofronie pentru bunele intenţii şi gânduri de a aduce măcar o mică parte a spiritualităţii române aici, în mica biserică de la Apateu.
Cu ce gânduri aţi venit aici la Apateu când aţi primit această misiune şi ce ne puteţi spune acum după 15 ani de când slujiţi în această biserică?
– Când am acceptat să vin aici, sigur că nu am ştiut ce mă aşteaptă. Întotdeauna am fost foarte ambiţios, dar niciodată nu mi-am descoperit pe deplin forţa sau cred că niciodată nu am ştiut dinainte ce trebuie să fac. Ideile mi-au venit pe moment, din interior, sau ce gândeam, sau visam noaptea, ziua încercam să le împlinesc. Aş putea spune cu foarte mare mulţumire sufletească, că multe din visele mele s-au împlinit.
Se lucrează în mai multe biserici din comunitate, la foarte multe s-au făcut sau se fac renovări mai mici sau mai mari. Colegii dumneavoastră se străduiesc să facă rost de fonduri de unde pot pentru parohiile pe care le administrează şi în care slujesc, dar majoritatea reuşesc de la sponsori şi din România să facă rost de bani, statul maghiar este mai puţin pomenit…
– Putem poate chiar să ne lăudăm cu asta, pentru că niciodată nu am făcut lucrurile cu bani mulţi, am făcut lucruri mari cu bani foarte puţini, sau am făcut de multe ori lucruri cu sufletul şi cu mâinile noastre şi mai puţin cu banii. Cred că lucrul acesta nu l-am făcut doar eu, ci mulţi alţi colegi de-ai mei din Ungaria. Cu aceste lucruri am putea să atragem şi atenţia ţării-mame, care ar trebui poate să se îngrijească puţin mai mult de soarta românilor din Ungaria. Dacă în Ungaria, din partea guvernului, putem vorbi de un sprijin mult prea subţire şi de suprafaţă, doar pentru a acoperi o anumită imagine, de faţadă, a sprijinului care se acordă minorităţii româneşti din Ungaria, măcar statul român ar trebui să fie mai atent. Dar din acel puţin de care am beneficiat atât din partea statului maghiar cât şi a statului român, am reuşit să facem minuni, care în alte zone sau poate nici măcar în ţară nu s-ar fi putut realiza. De multe ori ne-am minunat şi noi că s-au făcut lucruri mari cu bani foarte puţini. Am reuşit să completăm aproape în întregime golurile care poate de veacuri nu au fost realizate. Astăzi putem vorbi, cel puţin pentru biserica din Apateu, de nişte realizări frumoase. Atunci când intrăm în biserică, pentru orice om, şi chiar şi pentru mine personal, îmi creează o stare de bucurie, de mângâiere, de împlinire, de întâlnire cu Dumnezeu, cu Hristos, cu sfinţii, care toţi îţi stau aproape şi care nu fac altceva decât să-ţi dea curaj şi nădejde că toate celelalte lucruri care nu au fost realizate pot fi împlinite.
După terminarea lucrărilor cred că se cuvine ca, în final, să dăm slavă lui Dumnezeu printr-o sărbătoare a bisericii, pe care dorim să o săvârşim chiar la zece ani după târnosirea bisericii, pe 22 septembrie 2012.
A. Butar

În tabăra „ARC 2012” de la Sulina timpul trece mult prea repede… - Din impresiile elevilor români participanţi din Ungaria

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret a organizat, şi în această vară, la Sulina, judeţul Tulcea, programul de tabere pentru elevi şi tineri români din afara graniţelor „ARC 2012”. Scopul programului a fost realizarea unui sejur cultural în România în vederea afirmării şi conştientizării valorilor tradiţionale şi istorice româneşti. DRP a oferit anul acesta posibilitatea de participare în tabără pentru elevi şi tineri români din Ungaria, în perioada 13–20 august. Câţiva elevi participanţi de la şcolile din Micherechi, Chitighaz, Bătania şi Jula ne-au împărtăşit impresiile trăite în tabăra de la Sulina.

Succesul fanfariştilor din România la Festivalul ZENIT

Ediţia a XXVI-a a Festivalului internaţional ZENIT, organizat de către Centrul Cultural din Bichişciaba, a avut loc în perioada 18–19 august, în centrul oraşului. Programul festivalului fanfarelor s-a desfăşurat în faţa complexului Csaba Center. La ediţia din anul acesta, printre echipele concurente s-a aflat şi o fanfară românească, condusă de dirijorul chitighăzean Gheorghe Moţ şi compusă din 40 de trompetişti ale bisericilor baptiste din judeţele Arad, Bihor şi Sălaj.

24 aug. 2012

Românii din Ungaria au fost din nou „jucăria” politicienilor

Zilele trecute au fost din nou „călduroase” în relaţiile româno-maghiare. Ministrul de externe, Titus Corlățean, a declarat marţi, la TVR Internaţional, că Ungaria este departe de ce înseamnă respectarea standardelor europene de protecţie a minorităţilor şi a precizat că Budapesta îi tratează pe români diferit de felul în care România tratează comunitatea maghiară. Declaraţiile ministrului român de externe nu au rămas fără o replică de la Budapesta. Secretarul de stat Répás Zsuzsanna a declarat că „Guvernul maghiar ar fi foarte bucuros dacă România ar acorda o scală atât de largă de drepturi maghiarilor din Ardeal precum acordă Ungaria românilor de aici”. Spusele acesteia au fost întărite de Kreszta Traján (la Erdély Tv) şi de Roxin Anna (la Hír Tv). Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria are altă părere.

Peste câteva zile, începe şcoala!

La 3 septembrie, luni, va începe noul an şcolar. Elevii din Ungaria vor studia pe parcursul a două semestre, timp de 182 de zile. Primul semestru va lua sfârşit pe 11 ianuarie 2013. Ultima zi de şcoală va fi pe 14 iunie 2013.
Vacanţa de toamnă este programată de pe 29 octombrie până pe 4 noiembrie, cea de iarnă de pe 27 decembrie până pe 2 ianuarie 2013, iar vacanţa de primăvară va fi între 28 martie şi 2 aprilie. Elevii şcolilor din clasele 4, 6, 8 şi 10 vor completa teste de competenţă pe 29 mai. Probele în scris ale examenelor de bacalaureat vor avea loc în perioada 3–27 mai, iar examenele orale de bacalaureat se vor desfăşura în perioada 6–28 iunie. Pentru elevii clasei a 12-a de la liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula ultima zi de şcoală va fi pe 2 mai.
A.C.

Resfinţirea bisericii şi sărbătoarea hramului la Săcal

Sâmbătă, 18 august, la Biserica Ortodoxă Română din Săcal, care îi are ca ocrotitori pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, dar şi pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la scurtă vreme după Praznicul Adormirii Maicii Domnului a avut loc o sărbătoare de suflet. În această zi de sâmbătă, la trei zile după sărbătoarea Sfintei Mării Mari, credincioşii români ortodocşi din Săcal au avut în mijlocul lor pe Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan, înconjurat de un sobor de preoţi. La înălţătoarea slujbă, a fost cinstită Ocrotitoarea lăcaşului de cult şi a fost resfinţită biserica, în urma efectuării unor lucrări de restaurare care au avut loc prin sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, de la Bucureşti.

Taina Botezului la biserica ortodoxă din Chitighaz

Sfântul botez este taina prin care omul prin afundarea în apă sfinţită de către preot, în numele prea Sfintei Treimi, dobândeşte iertare de păcatul strămoşesc, se naşte din nou duhovniceşte şi se face membru al Bisericii lui Hristos. Botezul este „uşa tainelor” pentru că numai prin botez devenim fii ai lui Dumnezeu după dar, şi putem primi şi celelalte Sfinte Taine.
Duminică, 12 august, în biserica ortodoxă română din Chitighaz a fost săvârşită slujba de botez a lui Csaba Stan, copilul părinţilor Moka Edit şi Csaba Stan. Naşul a fost dr. Toma Stan, care astfel a devenit părintele duhovnicesc al noului botezat. Botezul a fost săvârşit de către preotul paroh Florin Olteanu.
A.C.

Ştiri pe scurt…

Seghedin
Marţi, 28 august, de la ora 17.00, la Cinema Grand Cafe din Seghedin, Filiala Seghedin a ICR Budapesta încheie, la Film românesc la ora 5, seria Cinemateca Film Club cu „Darclee”, un film românesc de arhivă, ultimul din ciclul dedicat marilor personalităţi ale artei româneşti.

Micherechi
În perioada 31 august şi 1–2 septembrie, Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, Parohia ortodoxă şi Şcoala generală din Micherechi organizează o tabără de religie. Tabăra va cuprinde programe duhovniceşti şi alte activităţi, într-una din zile se va organiza un pelerinaj la Mănăstirea Izbuc, care va continua cu o excursie la Stâna de Vale.

Bichiş
Hramul Bisericii „Naşterea Maicii Domnului” din Bichiş va fi sărbătorit, joi, 6 septembrie. Sfânta Liturghie Arhierească va fi săvârşită de Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan, alături de alţi preoţi din Ungaria şi România. Liturghia va începe la ora 10.00.

Apateu
Pentru a da slavă lui Dumnezeu pentru realizările care au reuşit să se facă la biserica din Apateu, în data de 22 septembrie, chiar la zece ani după târnosirea bisericii, la Apateu va avea loc o sărbătoare, care dimineaţa va începe la biserică cu Sfânta Liturghie Arhierească oficiată de Preasfinţiul Părinte Episcop Siluan şi un sobor de preoţi, ne-a informat preotul paroh Origen Sabău.

Micherechi
Primăria localităţii Micherechi organizează, în perioada 7–8 septembrie, cea de-a zecea ediţie a Festivalului Castraveţilor. Programul organizat pentru sărbătoarea localităţii cuprinde spectacole şi multe concerte, care au loc pe scena amplasată în mijlocul satului. Iubitorii folclorului românesc vor avea parte de programe folclorice, în prima seară de la ora 23.00 va avea loc un concert cu Lucian Şereş şi prietenii săi, precum şi un concert cu trupa Autentic (asigurat de DRP Bucureşti). În după masa celei de-a doua zi va cânta pentru românii din Micherechi Cristian Pomohaci (sponsor ICR Budapesta, filiala Seghedin), iar pe tot parcursul zilei vor urca pe scenă mai multe formaţii ungureşti cu muzică de petrece şi uşoară.

Triplă sărbătoare la Chitighaz

Ediţia a VI-a a Festivalului Pogăciţelor, 600 de ani de la prima atestare documentară şi întâlnirea localităţilor înfrăţite cu localitatea Chitighaz a avut loc în perioada 18–20 august. Programul din ziua de duminică a inclus şi lansarea de carte a profesoarei pensionare Maria Sarca Zombai: Istoria de 220 de ani a şcolii româneşti din Chitighaz (1793–2013).

Jurnal de excursie - Liniştea mănăstirilor şi aerul sănătos al salinei ne recheamă în România

La sfârşitul lunii trecute, împreună cu un grup de credincioşi de la biserica ortodoxă din Săcal şi alături de alţi consăteni am participat la o excursie în România, organizată de Autoguvernarea Românească din Săcal. Excursia a fost sprijinită prin concurs de la Fondul „Wekerle din Budapesta.

În zorii zilei de 27 iulie, grupul nostru în număr de 43 de persoane a pornit cu autocarul spre a cutreiera munţii şi colinele României.

Renovări la biserica ortodoxă „Sf. Parascheva” din Jula

La începutul lunii iulie au început lucrările de restaurare la exteriorul bisericii „Sfânta Parascheva” de la Jula – Oraşul Mic Românesc. Se tencuieşte şi vopseşte biserica în exterior şi se va face şi o mică parcare în spatele bisericii. Pentru aceste lucrări, parohia dispune de sprijin financiar de la Secretariatul de Stat pentru Culte de la Bucureşti şi de la diferiţi sponsori. Despre activitatea părintelui paroh Petru Puşcaş, preot misionar în Ungaria de două decenii, despre Cuvioasa Parascheva, patronul acestui spaţiu sacru de la Jula-Mică şi despre ultimele realizări la biserică am stat de vorbă cu părintele paroh.

PS Siluan, la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului de la Mânăstirea Nicula

Praznicul Împărătesc al Adormirii Maicii Domnului (15 august 2012) reprezintă o zi de mare bucurie pentru creştinii ortodocşi din România, care în această zi îşi îndreaptă paşii cu multă râvnă sufletească către Sfintele Mânăstiri, pentru a o cinsti aşa cum se cuvine pe Preacurata Fecioară Maria, la ceasul strămutării sale din această lume în Împărăţia cea veşnică a Fiului Său cel Preaiubit, Domnul nostru Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi răspunzând invitaţiei adresate de Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, s-a aflat cu acest prilej la Mânăstirea Nicula, din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, pentru a participa, împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, la această sărbătoare.

17 aug. 2012

Editorial - Românul asimilat

Românul asimilat nu se poate recunoaşte după ochii albaştri sau după părul negru, ci după modul lui de a se gândi, de a se comporta în societate, în relaţia cu populaţia majoritară. Un român nu mai este român dacă îi este ruşine de originea lui, dacă îşi neagă trecutul, prin asta tăgăduindu-şi părinţii, bunicii, strămoşii. Originea, rădăcinile trebuie recunoscute nu doar în cadrul comunităţii minoritare, ci oriunde în lume. Nu este o ruşine să spui la Paris sau la Londra că vii din Ungaria, dar că eşti de naţionalitate română şi că limba ta maternă este româna. Vor fi unii care nu vor înţelege ce vorbeşti, dar cu siguranţă vor fi alţii care îşi vor da seama despre ce este vorba.
Greşesc foarte mult acei bunici români din Ungaria care îşi lasă, sau unii chiar îşi îndeamnă, nepoţii să se lase de limba strămoşească, să se asimileze în societatea majoritară. Ei sunt acei oameni de 60–70 de ani, care au trăit o viaţă întreagă din faptul că sunt români, (poate) au avut şi serviciu datorită originii, deci, cum spun unii, au fost „români plătiţi”, însă copiilor şi nepoţilor lor nu le-au mai transmis niciun sentiment naţional, nici măcar limba română. Din păcate, la noi, la românii din Ungaria, în primul rând printre intelectuali se găsesc astfel de cazuri.
În ultimii ani, în multe localităţi unde nu există nicio instituţie românească (şcoală, biserică etc.) s-au înfiinţat aşa-zise „autoguvernări româneşti”, alcătuite din persoane care peste noapte şi-au adus aminte de originea lor. Unii dintre aceştia chiar şi-au adus aminte şi de nişte vorbe în limba română. Însă copii şi nepoţii lor deja fac parte din societatea maghiară. Iar vina (dacă putem vorbi de vină şi de vinovaţi) nu poate fi aruncată numai pe seama căsătoriilor mixte. Ştim cu toţii cazuri când din familii maghiare, plecate acum 50–60 de ani peste Ocean, se întorc copii sau nepoţi care vorbesc bine ungureşte. Lor de ce le reuşeşte? Cunoaştem intelectuali din România, care în anii comunismului din ţara lor au fost nevoiţi să trăiască decenii de-a rândul în străinătate. Întorcându-se acasă, vorbesc mai frumos şi mai elegant româneşte decât mulţi alţi intelectuali şcoliţi în universităţile bucureştene. Şi lor le-a reuşit. Cu toate că nu vedeau programe tv în română, nu aveau internet cu toate informaţiile lumii în limba română, şi se chinuiau să treacă sau să li se trimită nişte cărţi peste graniţă, deci aproape că trăiau izolaţi de limba lor maternă.
Când vine vorba de necunoaşterea limbii române de către copiii din familiile româneşti din Ungaria, explicaţii şi scuze găsim cu duiumul. Că grădiniţa e de vină. Că şcoala e de vină, etc., etc. Românul asimilat îşi aduce aminte de faptul că este de origine română numai când aşa îi dictează interesele, ca de exemplu pentru a obţine o bursă de studiu în România sau ca să ocupe un loc de muncă, unde printre cerinţe figurează cunoaşterea limbii române. Iar când i se pune în faţă primul text unguresc, care trebuie să-l traducă în româneşte, se dă de gol.
Românului asimilat îi este ruşine să vorbească în limba lui printre unguri. Poate că acasă vorbeşte româneşte încă şi cu câinele, dar în uliţă, printre vecinii unguri, îi grăieşte numai pe ungureşte. De parcă pe vecini i-ar interesa ce mari secrete vorbeşte stăpânul cu câinele lui. Românul asimilat se laudă că el umblă în excursii în România. Prietenilor unguri le spune că, de fapt, el se duce prin „Erdély”, care e foarte frumoasă şi păcat că a ajuns pe mâna românilor.
Nu am adunat aceste exemple pentru a descrie românul asimilat cu scopul de a dojeni, de a certa pe nimeni. Singurul motiv a fost ca să-i punem pe gânduri pe cei care şi-au lăsat deja limba şi obiceiurile strămoşilor, iar pe cei care eventual ar lua-o pe calea acestora, să-i întoarcem din drum.
Eva Şimon

Carte despre istoria şcolii româneşti din Chitighaz - Interviu cu autoarea Maria Sarca Zombai, profesoară în pensie

Zilele acestea a ieşit de sub tipar publicaţia bilingvă „Istoria de 220 de ani a şcolii româneşti din Chitighaz (1973–2013)”, semnată de Maria Sarca Zombai. Apariţia acestei monografii a şcolii este o dorinţă de mai mulţi ani a autoarei, pe al cărui birou manuscrisul aşteaptă din 2008 să fie tipărit. Din lipsă de fonduri, monografia nu a putut fi tipărită în anul 2009 când şcoala românească din Chitighaz a sărbătorit 60 de ani de la reînfiinţare, până anul acesta, cu ajutorul unui proiect lansat de primăria locală. Monografia va fi lansată la sfârşitul acestei săptămâni, cu ocazia sărbătorii Chitighazului, unde se va aniversa 600 de ani de la înfiinţarea localităţii. Festivitatea va avea loc pe 18 august, odată cu Festivalul Pogăciţelor de la Chitighaz. Deoarece volumul a fost redactat la Editura NOI, am avut ocazia să stăm de vorbă cu doamna Zombai, care ne face o scurtă recenzie şi ne povesteşte despre motivele scrierii acestei cărţi.

Festivalul Pogăciţelor la Chitighaz

Primăria localităţii Chitighaz organizează, în perioada 18–20 august, cea de-a şasea ediţie a Festivalului Pogăciţelor. Programul organizat pentru sărbătoarea localităţii cuprinde spectacole, concerte, expoziţii, lansare de carte, festivităţi în aer liber, şi totodată celebrarea a 600 de ani de la prima atestare a localităţii Chitighaz. Programele se vor desfăşura la Casa de cultură, bibliotecă şi în parcul din centrul localităţii. Sărbătoarea va debuta sâmbătă, 18 august, cu începere de la ora 9.30, cu deschiderea unei expoziţii, lansare de carte, primirea oaspeţilor din localităţile înfrăţite din România, teatru, program folcloric şi bineînţeles nu vor lipsi gustările de pogăciţe. A doua zi, atmosfera festivalului va fi întreţinută pe tot parcursul zilei de concerte şi programe folclorice, la orele dimineţii se va da startul unui concurs gastronomic. Cea de-a treia zi de festival include multe programe pentru tineret, o slujbă ecumenică la biserica baptistă din localitate, program folcloric, concerte de muzică uşoară ungureşti şi, în încheiere, focuri de artificii.
A.B.

Taina Sfântului Maslu la Micherechi, cu aproape toţi preoţii din Episcopie

Nu se ştie de câţi ani, dar de foarte mult timp, tradiţia la Micherechi a fost ca de sărbătoarea Sf. Mării Mari – Adormirea Maicii Domnului pe 15 august să se ţină maslu la biserică. În acest an, Taina Sf. Maslu a fost săvârşită cu câteva zile mai devreme, în sâmbăta din 11 august. Întreruperea vechii tradiţii nu i-a descurajat însă pe credincioşii din Micherechi să umple şi de această dată biserica. Mai ales pentru că Sf. Maslu a fost săvârşit de un sobor foarte mare de preoţi, 11 la număr, în frunte cu Preasfinţitul Episcop Siluan.

Ştiri pe scurt…

Jula
În acest sfârşit de săptămână, în perioada 17–20 august, oraşul Jula va găzdui a XVIII-a ediţie a festivalului de dansuri populare cu participarea mai multor echipe de dansuri populare din Europa. La festivalul din Sudul Câmpiei Ungare, dansurile româneşti din Ungaria vor fi prezentate de către echipa folclorică a CDI.

Micherechi
În ultima săptămână a vacanţei de vară, în perioada 31 august şi 1–2 septembrie, Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, Parohia din Micherechi şi Şcoala generală din Micherechi organizează o tabără de religie. Programul primei zile va conţine programe duhovniceşti şi diferite activităţi. A doua zi, grupul de copii va pleca în pelerinaj la mănăstirea Izbuc, după care va poposi la una dintre cele mai mirifice staţiuni de odihnă, Stâna de Vale. În ultima zi de tabără, duminică vor participa la Sfânta Liturghie.

Jula
Marţi, 28 august, la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula va avea loc întâlnirea de 50 de ani a promoţiei 1958–1962. Programul va începe la ora 13.00, în cadrul căreia îşi vor da întâlnire cei 25 de foşti absolvenţi ai liceului românesc din Jula.

Micherechi
Ajuns la ediţia a X-a, Festivalul Castraveţilor de la Micherechi se va desfăşura în zilele de 7–8 septembrie 2012. Primăria comunei Micherechi organizează pentru locuitorii satului două zile de petrecere încărcate cu programe folclorice, distractive şi de petrecere.

Cenadul Unguresc–Seghedin
La biserica ortodoxă română din Cenadul Unguresc se fac lucrări de restaurare, astfel în luna august şi septembrie slujbele se fac, cu aprobare de la Sinodul Bisericii Ortodoxe Sârbe, la biserica sârbească din localitate. În cea de-a patra duminică a lunii, pe 26 august şi 23 septembrie, parohul din Cenad, pr. Aurel Becan, va sluji la biserica sârbească din Seghedin. Sfânta Liturghie va începe la ora 9.30.

Ediţia a 10-a a taberei de dansuri din Micherechi - „Identitatea noastră se va menţine numai dacă vom transmite copiilor dragostea pentru dansul şi cântecul popular românesc”

În vara acestui an se împlinesc 10 ani de când la Micherechi s-a organizat prima tabără de dansuri populare româneşti. Organizatorii nu au uitat niciodată obiceiurile vechi ale moşilor şi strămoşilor lor, întotdeauna îşi aduc aminte cu drag de cântecele, pe care bunicii lor le cântau când erau mici. Dorinţa de a pune în scenă tradiţiile populare româneşti a fost scopul principal al taberei din acest an, care, după cum am mai informat, era să dispară…

„Gâlcevile din Chioggia” pe scena Teatrului Cetăţii din Jula

Actorii Teatrului Katona József din Kecskemét în colaborare cu actorii Teatrului Cetăţii din Jula au pus pe scenă piesa „Gâlcevile din Chioggia” după Carlo Goldoni, în regia lui Rusznyák Gábor, fostul elev al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, originar din Bătania. Vineri seara, sala în aer liber a Teatrului Cetăţii din Jula a răsunat de aplauzele spectatorilor care au umplut sala până la refuz. Spectacolul a avut loc în serile de 3, 4 şi 5 august. Înainte de spectacol am stat de vorbă cu regizorul piesei, Rusznyák Gábor.

Micherecheni pasionaţi de Formula 1

Cu două săptămâni în urmă, pe 29 iulie, s-a desfăşurat a 11-a etapă a Campionatului Mondial de Formula 1 pe circuitul de la Hungaroring. Printre cei peste 70 de mii de vizitatori s-au aflat mai mulţi tineri micherecheni, care s-au dus la faţa locului să fie părtaşi acestui moment unic şi emoţionant. Acest sport este foarte îndrăgit şi de familia Benye din Micherechi, care cu mic cu mare vizitează în fiecare an cursa de la Hungaroring. În cele ce urmează veţi afla impresiile micherechenilor trăite la faţa locului.

12 aug. 2012

Noi cu cine să ţinem?

Am văzut prin reţeaua de socializarea că şi câţiva tineri români din Ungaria au ajuns la Jocurile Olimpice de la Londra. Din păcate, nu ca şi competitori, ci doar ca suporteri. Primul sentiment care m-a încercat a fost invidia, că iată, ei au ajuns să vadă cu proprii lor ochi aşa ceva, al doilea a fost uimirea: m-a mirat faptul că se vopsesc pe faţă cu roşu-alb-verde şi ţin în mână steaguri ungureşti. Îmi dau seama că erau împreună cu prieteni din Ungaria, totuşi cum vine asta: când suntem cu unguri devenim şi noi unguri, când suntem cu români (sau când avem vreun folos din faptul că suntem născuţi din părinţi români) atunci suntem, dintr-odată, români?
Din 1990 încoace s-au făcut mai multe cercetări, s-au scris lucrări de licenţă, s-au făcut emisiuni televizate pe subiectul cunoaşterii şi necunoaşterii însemnelor naţionale româneşti de către membrii comunităţii româneşti din Ungaria. Marea majoritate (cu foarte-foarte puţine excepţii) nu simte nimic la auzul Imnului României sau la vederea drapelului românesc. Însă tremură sau îi dau lacrimile când un sportiv ungur câştigă vreo medalie la Olimpiadă şi în cinstea lui se intonează Imnul Ungariei. Explicaţia „ştiinţifică” a intelectualilor noştri este că de aceea se întâmplă aşa, pentru că noi, adică românii băştinaşi din Ungaria, niciodată nu am trăit între graniţele statului român. Nouă întotdeauna Budapesta ne-a fost Capitală. Pentru noi, întotdeauna Imnul lui Kölcsey şi Erkel a fost cântecul naţional. Ce a fost până la crearea acestuia, în 1844, nu prea ne interesează. Căci doar acei strămoşi ai noştri, care trăiau la începutul secolului al XIX-lea pe meleagurile acestei ţări, luptând pentru drepturile lor naţionale, pentru o limbă românească curată, au fost demult şi îi ştim doar din manuale.
Ar putea avea tinerii noştri sentimente naţionale româneşti? Eu cred că da. Sigur că, în primul rând, baza acestora ar trebui să fie pusă în familie. Dar ce se întâmplă atunci când nici părinţii nu au o conştiinţă puternică, când nici ei nu ştiu exact ce să simtă la auzul imnului sau la vederea drapelului? Cum să-şi înveţe copiii, când nici pe ei nu i-au învăţat despre asta la şcoală? Aici intervine rolul foarte important al şcolii, al educaţiei din aşa-zisele şcoli româneşti din Ungaria. În instituţiile româneşti de învăţământ din Ungaria, de la grădiniţă până la liceu, nu doar limba română ar trebui predată, ci şi sentimentul identitar. Iar de acest sentiment se leagă şi însemnele naţionale româneşti. Să iubeşti drapelul românesc, sub semnul căruia trăieşte poporul din care şi tu faci parte, nu înseamnă să-l urăşti sau să nu-l stimezi pe cel sub care trăiesc concetăţenii tăi.
Educaţia este cheia principală în îndreptarea acestui sentiment. Învăţământul din Ungaria, de la grădiniţă până la universitate, este (şi nu credem că exagerăm) naţionalist. Nu-i suficient că fiecare serbare şcolară trebuie să înceapă cu imnul naţional („Doamne, binecuvântează-i pe maghiari”), dar trebuie să se încheie cu cântecul intitulat „Szózat”, care începe cu cuvintele „Hazádnak rendületlenül légy híve óh magyar”, adică „Patriei neclintit să-i fii credincios, o, maghiare). Dacă după toate astea se intonează şi imnul României, aşa cum de obicei mai nou se întâmplă, copiii nu prea înţeleg nimic. Nu înţeleg, pentru că nu li se explică. Nu-i învaţă nimeni cum să fie români. Nicidecum în dauna altor neamuri, ci pentru viitorul neamului lor.
Eva Şimon

Post Scriptum:
La rugămintea „traducătorului” de la tabăra de copii din Macău, despre care am scris în numărul trecut, rectificăm că persoana în cauză nu a primit niciun ban pentru că a ajutat la buna desfăşurare a taberei, traducând copiilor participanţi în maghiară dacă nu au înţeles ceva în româneşte.

Noul consul la Seghedin: „Am găsit aici nişte români foarte primitori”

Odată cu plecarea consulului Răzvan Ciolcă, la începutul lunii iulie, la Consulatul General al României din Seghedin a sosit un nou consul în persoana doamnei Monica Radu. Pentru a o cunoaşte şi pentru a o prezenta şi comunităţii româneşti din Ungaria, i-am solicitat doamnei Monica un interviu în care ne-a vorbit despre viaţa ei de până acum şi despre planurile pentru viitor.

– Eu sunt economist, am absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale la AS Bucureşti, am absolvit un master în management la Academia de Studii Economice din Bucureşti, studiile au fost făcute în limba engleză. În ultimul an, am studiat în Italia, la Trieste. Pe vremea aceea, în anul 2003–2004, nu exista un consulat al României la Trieste, ulterior s-a înfiinţat, dat fiind faptul că acolo studiază într-adevăr foarte mulţi români la Universitatea de Studii Politice Trieste.

Tabără la Sulina pentru elevi şi tineri români din Ungaria

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret organizează, şi în această vară, la Sulina, judeţul Tulcea, programul de tabere pentru elevi şi tineri români din afara graniţelor „ARC 2012”. Scopul programului este realizarea unui sejur cultural în România în vederea afirmării şi conştientizării valorilor tradiţionale şi istorice româneşti. DRP oferă anul acesta 80 de locuri în tabără pentru elevi şi tineri români din Ungaria, în perioada 13– 20 august 2012. La tabără s-au putut înscrie tineri români din comunitatea românească şi de la şcolile din Ungaria unde se predă limba română. Toate cheltuielile legate de cazare, masă şi transport vor fi asigurate de către organizatori. Plecarea la Sulina va fi cu autocarul, în ziua de 12 august, la ora 12.00, din faţa liceului „N. Bălcescu” din Jula. Participanţii la tabără trebuie să prezinte la plecare un aviz epidemiologic, obţinut de la medicul de familie.
A.B.

Hram la biserica din Săcal


Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, din Săcal o are ca ocrotitoare şi pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Fecioara Maria, astfel sâmbătă 18 august, biserica va îmbrăca haine de sărbătoare. Sfânta Liturghie Arhierească oficiată de PS Episcop Siluan şi un sobor de preoţi din eparhia ortodoxă din Ungaria, va începe la ora 9.30.
A.B.

Şcoala de vară de la Baia Mare i-a reunit pe profesorii de istorie din comunităţile istorice româneşti

Între 16–22 iulie, s-a desfăşurat la Baia Mare ediţia a VIII-a a Şcolii de vară a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, pentru profesorii de istorie şi pentru cercetătorii din comunităţile româneşti istorice, din afara graniţelor României. Tema centrală a cursurilor a fost „Provocările istoriei ca ştiinţă şi disciplină de învăţământ la începutul mileniului trei”.
Şcoala de vară a fost organizată de Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. La această ediţie a proiectului au participat cercetători şi profesori de istorie din Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria şi România.

Ştiri pe scurt…

Apateu
În biserica ortodoxă română din Apateu au început lucrările de restaurare a picturii în zonele unde aceasta a fost afectată de scoaterea igrasiei din pereţi, în special în zona de sub turnul bisericii. Fondurile necesare lucrărilor pentru izolarea igrasiei au fost primite de la guvernul ungar, iar cheltuielile pentru refacerea picturii sunt asigurate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni de la Bucureşti şi de Parohia din Apateu. Preotul paroh, protopopul Origen Sabău ne-a informat că la începutul lunii august pictura va fi refăcută de aceiaşi pictori care au efectuat-o cu ani în urmă la pictarea bisericii.

Săcal
La biserica românească din Săcal lucrările de restaurare şi revopsire a ferestrelor, uşilor şi burlanelor, precum şi crearea unor căi de acces sunt în curs de desfăşurare. Lucrările se realizează cu un sprijin de la DRP Bucureşti.

Apateu
Postul Sântămăriei Mari se ţine în cinstea Născătoarei de Dumnezeu, care înainte de Adormire a petrecut în rugăciune şi ajunare. Şi la biserica ortodoxă din Apateu credincioşii pot participat la slujbele de seară unde se citeşte Paraclisul Maicii Domnului. Acesta are loc în Postul Sfintei Mării în zilele de miercuri, vineri şi duminică de la ora 18.00. Paraclisul Maicii Domnului este o slujbă a Bisericii Ortodoxe cu rugăciuni şi cântări, prin care este invocată în ajutor Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.

Seghedin
Marţi, 28 august, de la ora 17.00, Filiala Seghedin a ICR Budapesta difuzează la Cinema Grand Café din Seghedin în cadrul Film românesc la ora 5, filmul „Darclee”, un film românesc de arhivă, ultimul din ciclul dedicat marilor personalităţi ale artei româneşti.

Micherechi
După ce nu demult au dansat pe scena Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, dansatorii Ansamblului de păstrare a tradiţiilor „Gheorghe Nistor” din Micherechi au dansat duminica trecută la Zilele comunei de la Mădăras. Pe 11 august vor prezenta dansurile românilor din Micherechi la sărbătoarea sătească de la Ghian (Kötegyán), iar între 16–20 august vor participa la festivalul de folclor de la Cluj-Napoca.

Mireasă furată în satul bunicilor

Având o legătură strânsă cu rudeniile din Peştere, am decis ca vara aceasta să mi-o petrec în România. În data de 15 iulie am ajuns în satul Peştere, un sat plin cu rudenii şi prieteni, care mă aşteptau cu braţele deschise. Satul Peştere este un loc înconjurat de dealuri şi de verdeaţă. În satul acesta este şi o cascadă foarte mare şi cu apă limpede.
Prima zi a fost plină de îmbrăţişări şi am cunoscut mai mulţi copii. Toţi prietenii mei au fost bucuroşi de reîntâlnire. În primul rând mi-a făcut plăcere să îl cunosc pe un băiat din Italia pe nume Alex Hora. Era foarte prietenos şi plin de simţul umorului. În fiecare seară ne adunam mulţi copii în faţa casei lui „Gelu” (era de fapt tatăl unei bune prietene). Râdeam, spuneam bancuri, făceam jocuri, făceam foarte multe poze şi ne amuzam de glumele băieţilor.

„În paşaportul meu vechi, cu care am plecat din România, scria Rezident şi Ex” - Interviu cu Kempes şi Tavi Iepan de la Rezident Ex

Supergrupul Rezident Ex a dat un concert exploziv, pe 28 iulie, în Ungaria, la Rockszanazúg. Concertul de la Doboz-Szanazúg a fost şi primul concert al noului supergrup, care în aceste zile şi-a început turneul în România. Concertul, care a fost şi un fel de repetiţie generală cu public, a avut mare succes nu numai în rândul românilor participanţi la eveniment, ci şi la publicul maghiar. Alături de Ovidiu Ioncu – Kempes, solistul al cărui nume este sinonim cu perioada de aur a trupei Cargo, şi Tavi Iepan, membru fondator al Cargo, în Rezident Ex cântă instrumentişti de prestigiu ai scenei rock interne şi internaţionale (Matthias Lange – chitară, membru al trupei Metalium din Germania, Christian Podratzky – bass, Florin Cvasa – tobe, Tibi Gajdo – clape).

3 aug. 2012

Tabere „româneşti” pentru copii unguri

În această vară două tabere pentru copii români, cu tradiţie de mai mulţi ani, nu se vor organiza. Prima este tabăra de dansuri populare româneşti din Micherechi, la care luau parte zeci de copii români şi îşi însuşeau timp de o săptămână paşii de bază ai dansurilor strămoşilor lor. Cealaltă tabără este cea de iconografie de la Jaca, unde preotul ortodox din sat le transmitea copiilor participanţi, români şi maghiari, taina pictatului icoanelor pe sticlă, îi învăţa rugăciuni şi îi ducea pentru o zi în excursie în România la vreo biserică sau mănăstire ortodoxă. Cele două tabere au încetat să se mai organizeze nu din neglijenţa organizatorilor, ci din motive de nefinanţare a proiectelor înaintate la Fondul Wekerle de la Budapesta.
Acest Fond central, în anul 2012 sprijină trei tabere „româneşti”: una la Macău, alta la Medgyesegyháza şi a treia la… Sepsiszentgyörgy, adică la Sfântu Gheorghe din judeţul Covasna, România. Solicitantul din Sf. Gheorghe, „Plugor Sándor” Művészeti Líceum a cerut 458 de mii ft (şi a primit 400 de mii) pentru o tabără de artă şi păstrare a tradiţiilor în… Erdély. Ne îndoim că din cei circa 1400 de euro se vor păstra tradiţiile româneşti. S-ar putea ca acest proiect să fi ajuns din greşeală administrativă pe lista taberelor româneşti, ar fi interesant totuşi de ştiut dacă şi sursa fondurilor e în altă parte sau s-a luat din fondul destinat comunităţii româneşti din Ungaria. Iluzii nu avem. Răspuns sincer nu vom primi niciodată.

Un nou diplomat român îşi încheie misiunea - „Plec din Ungaria cu dorinţa de a reveni aici într-o bună zi”

La acest sfârşit de săptămână, domnul Lucian Casone, secretar I al Ambasadei României la Budapesta îşi încheie misiunea în Ungaria. Momentul despărţirii este şi un moment al bilanţului, un moment al trecerii în revistă a celor întâmplate pe parcursul anilor. Lucian Casone a avut printre sarcini şi relaţia cu comunitatea românească din Ungaria, astfel a avut ocazia să ne cunoască cu bunele şi relele, cu succesele şi insuccesele noastre.

– Peste câteva zile, la începutul lunii august, se sfârşeşte o perioadă în viaţa Dvs. Vă încheiaţi misiunea diplomatică la Budapesta. Cu ce sentimente trăiţi aceste ultime zile în capitala Ungariei?
– Misiunea pe care am realizat-o la Budapesta a fost încă de la început o provocare pentru mine. Registrul larg al relaţiilor bilaterale româno-ungare mi-a permis să trec printr-o gamă largă de experienţe şi să fac faţă unor probleme din domenii diferite, dar având un numitor comun: străduinţa de a ajuta la apropierea dintre cele două popoare şi la o mai bună cunoaştere reciprocă dintre naţiuni, care să permită înlăturarea diferenţelor dintre noi şi concretizarea unui viitor comun, reclamat şi de actualul cadru european. Mi-a permis totodată să cunosc oameni din toate mediile sociale şi să percep societatea ungară din diverse perspective, căutând de multe ori răspunsuri la probleme complicate prin cooperarea cu oameni simpli, dar cu bun simţ şi cu deschidere culturală.

Kempes se întoarce în România – prin Ungaria - Supergrupul Rezident Ex a dat un concert exploziv la Rockszanazúg

Nume grele ale rock-ului românesc au dat un concert exploziv sâmbăta trecută, 28 iulie, la festivalul Rockszanazúg de lângă oraşul Jula. Supergrupul Rezident Ex, în frunte cu Tavi Iepan, l-a readus în faţa publicului iubitor de muzică rock pe Ovidiu Ioncu – Kempes, fostul cântăreţ de la Cargo. Kempes nu a mai cântat pe o scenă de 9 ani şi jumătate. După un grav accident de motocicletă, după părăsirea României şi mutarea sa cu familia pe un alt continent, în Australia, Kempes revine după aproape un deceniu cu vocea sa de neegalat şi recucereşte publicul.
Concertul de la Rockszanazúg a fost şi primul concert al noului supergrup, care în aceste zile îşi începe turneul în România. Tavi Iepan a mai cântat la Jula, alături de trupa Locatarii, dar arădeanul Kempes a cântat acum pentru prima dată în Ungaria. Concertul, care a fost şi un fel de repetiţie generală cu public, a avut un mare succes nu numai în rândul românilor participanţi la eveniment, ci şi la publicul maghiar. Alături de Ovidiu Ioncu – Kempes, solistul al cărui nume este sinonim cu perioada de aur a trupei Cargo, şi Tavi Iepan, membru fondator al Cargo, în Rezident Ex cântă instrumentişti de prestigiu ai scenei rock interne şi internaţionale (Matthias Lange – chitară, membru al trupei Metalium din Germania, Christian Podratzky – bass, Florin Cvasa – tobe, Tibi Gajdo – clape).
Concertul supergrupului Rezident Ex în Ungaria a fost organizat şi mediatizat de revista „Foaia românească” şi sprijinit de Autoguvernarea Românească din Bichiş.
Admiratorii lui Kempes şi ai muzicii rock de cea mai bună calitate, vor putea participa la concertele Rezident Ex după cum urmează: 3 august – Zilele Timişoarei, 5 august – Vama Veche, 11 august – „Căsoaia Music Fest”, judeţul Arad, 21 septembrie – Bucureşti, Arenele Romane.
(În numărul următor al „Foii” veţi putea citi interviuri cu Tavi Iepan şi Ovidiu Ioncu – Kempes.)
E.Ş.

Cum au votat românii în Ungaria?

Potrivit datelor oficiale, participarea la referendumul din 29 iulie 2012 de demitere a preşedintelui României a fost de 46,23%. Pragul de cvorum nu a fost atins, iar referendumul urmează să fie invalidat de Curtea Constituţională. 87,52% dintre alegători au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu, a anunţat Biroul Electoral Central, după centralizarea datelor din 99,97% din secţiile de votare.
Conform acestor date, pragul electoral de 50% nu a fost depăşit şi, cel mai probabil, Curtea Constituţională va declara referendumul invalid. Potrivit legii, referendumul de demitere a preşedintelui este valid dacă prezenţa la urne depăşeşte 50% + 1 din numărul cetăţenilor cu drept de vot. Rezultatele finale vor fi anunţate miercuri, după încheierea ediţiei noastre, dar reprezentanţii BEC susţin că nu se mai poate întâmpla nimic semnificativ, scrie adevărul.ro. Potrivit sursei citate, cea mai mică prezenţă la vot s-a înregistrat în judeţul Harghita (11,56%), iar cea mai mare în judeţul Olt (74,71%). Ca zone geografice, Ardealul s-a remarcat printr-un absenteism pronunţat, în timp ce Oltenia şi Muntenia au avut o prezenţă mai ridicată. Surpriza a fost Moldova, unde s-au înregistrat procente relativ mici, ţinând cont că este vorba de o zonă cunoscută ca un fief al USL. Dintre cei care au ieşit la vot, după cum am amintit şi mai sus, 87,52% s-au pronunţat pentru demiterea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte al României şi numai 11,15% au votat ca să rămână.
Biroul Electoral al Circumscripţiei 43 Străinătate (BES) anunţă că 73.016 români au votat în cele 306 de secţii înfiinţate în străinătate, 57.397 (78,6%) dintre aceştia votând pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, iar 15.066 (2,06%) împotriva demiterii.
La secţiile de votare din Ungaria au fost înregistraţi 645 de cetăţeni prezenţi la vot: 406 voturi, la Ambasada României de la Budapesta; 107 voturi la Institutul Cultural Român; 53 voturi la Consulatul General al României – Seghedin şi 79 voturi la Consulatul General al României – Jula. Conform informaţiilor primite de la misiunile diplomatice ale României şi în Ungaria alegători au votat ca la secţiile de votare din România, aproximativ 80% din voturi fiind date pentru demiterea lui Traian Băsescu.
A. Butar

Ştiri pe scurt…

Medgyesegyháza
Ediţia a XVIII-a a Festivalului Lubeniţei de la Medgyesegyháza va avea loc în perioada 3–5 august. În programul celor trei zile vor figura concursuri distractive şi sportive pentru diferite generaţii, concerte de muzică uşoară, etc. În ziua de duminică, 5 august, după amiază de la ora 14.00, va fi organizat programul cultural al naţionalităţilor. La invitaţia Autoguvernării Româneşti din oraş, pe scena mare a Festivalului Lubeniţei, ansamblul din Şiria va prezenta dansuri populare româneşti.

Budapesta
Institutul Cultural Român din Budapesta, în parteneriat cu Muzeul Comerţului şi al Industriei Turistice şi Enoteca de Savoya din Timişoara deschide la Budapesta expoziţia itinerantă Barrique Art: De Gustibus, în perioada 7–8 august. Evenimentul va oferi o dublă surpriză publicului invitat în 7 august, de la ora 19.00, la sediul ICR Budapesta (1145 Budapesta, str. Izsó, nr. 5), pentru a vedea 14 dintre fabuloasele butoaie transformate de artiştii români în obiecte de artă, precum şi să guste vinuri din zona Banatului, de la Petrovăsâla. În 8 august, ora 18.00, expoziţia cu alte 8 butoaie-obiect şi lucrări de artă va fi vernisată la sediul Muzeului Comerţului şi al Industriei Turistice (1036 Budapesta, Piaţa Korona nr. 1), asociată cu degustare de vinuri ungureşti.

Apateu
În biserica ortodoxă română din Apateu au început lucrările de restaurare a picturii în zonele unde aceasta a fost afectată de scoaterea igrasiei din pereţi, în special în zona de sub turnul bisericii. Fondurile necesare lucrărilor pentru izolarea igrasiei au fost primite de la guvernul ungar, iar cheltuielile pentru refacerea picturii sunt asigurate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni de la Bucureşti şi de Parohia din Apateu. Preotul paroh, protopopul Origen Sabău ne-a informat că la începutul lunii august pictura va fi refăcută de aceiaşi pictori care au efectuat-o cu ani în urmă la pictarea bisericii.

Săcal
Autoguvernarea Românească a organizat la sfârşitul săptămânii trecute o excursie în România. Preotul paroh Ionuţ Negrău ne-a informat că la excursie a participat şi un grup de credincioşi de la parohia Săcal, iar printre obiectivele vizitate s-au aflat şi două mănăstiri: Mănăstirea Izbuc, jud. Bihor şi Mănăstirea Râmeţ, jud. Alba. Excursia s-a realizat cu un sprijin financiar obţinut prin concurs de la Fondul „Wekerle Sándor” de la Budapesta. Cu amănunte vom reveni în numărul următor.

Bihor
Conform informaţiilor primite de la preotul Cosmin Pop, parohul a patru biserici din Bihorul unguresc, în luna august orarul slujbelor la parohiile pe care le administrează este următorul: duminică, 5 august, de la ora 9.00, va oficia Sfânta Liturghie în biserica din Peterd, pe 12 august va sluji la biserica din Vecherd, a treia duminică din lună, pe 19 august se va afla în mijlocul credincioşilor din Jaca, iar în duminica din 26 august, la biserica din Darvaş. Slujbele care se fac de sfintele sărbători care cad în cursul săptămânii vor fi oficiate la biserica din Jaca.

Concurs suplimentar de admitere 2012

La finalul perioadei de confirmare a locurilor (bugetate şi cu taxa) din 24 iulie a.c., candidaţii neadmişi care doresc să se înscrie la universitate îşi pot depune cererile în perioada următoare. Termenul limită de depunere a cererilor este 10 august 2012. În cadrul acestei sesiuni de admitere candidatul poate să-şi depună dosarul numai pentru un loc cu taxă. Cei care doresc să studieze limba şi literatura română pot să se însrie la studii cu taxă la Catedra de limba şi literatura română a Institutului „Juhász Gyula” din cadrul Universităţii din Seghedin.
A.C.

Sfinţire de clopot la Otlaca-Pustă

În ziua de 27 iulie, PS Episcop Siluan, alături de pr. arhim. Calinic, paroh la Otlaca şi pr. Florin Olteanu, paroh la Chitighaz, a săvârşit slujba de sfinţire a unui clopot pentru noul Paraclis cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, care aparţine Parohiei din Otlaca-Pustă. Paraclisul din lemn este ridicat în stil maramureşean şi se află în curs de finalizare. Construirea Paraclisului de la Otlaca-Pustă face parte dintr-un proiect european transfrontalier mai amplu, pe tema turismului religios, pregătit în comun de către Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria şi Arhiepiscopia Aradului şi care vizează, de asemenea, continuarea lucrărilor de restaurare la Catedrala Episcopală din Jula, dar şi amenajarea unui Centru comunitar la biserica Parohiei Micălaca Veche II din Arad. Sfinţirea propriu-zisă a Paraclisului va avea loc în această toamnă – ne informează Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

Ansamblul „Mureşul” la Festivalul Internaţional de Dansuri Populare la Seghedin

În perioada 6–14 iulie, la Seghedin s-a desfăşurat cea de-a 25-a ediţie a Festivalului Internaţional de Dansuri Populare, cu participarea unor ansambluri din România, Croaţia, Slovacia, Serbia şi Ungaria. Dansurile populare româneşti au fost aduse în faţa publicului maghiar de Ansamblul Artistic Profesionist „Mureşul” din Tîrgu Mureş. Spectacolul de gală al festivalului a avut loc în zilele de 13 şi 14 iulie, în cadrul Jocurilor în Aer Liber din Piaţa Dom, spectacol grandios regizat şi coregrafat de maestrul Novák Ferenc, cunoscutul „Novák Tata”, în vârstă de 80 de ani.

Chitighazul văzut prin ochii artiştilor plastici

Asociaţia „Şcoala Liberă de Arte Plastice a judeţului Bichiş” a organizat, în perioada 2–13 iulie, cea de-a 32-a ediţie a Taberei internaţionale de creaţie la Chitighaz. În atelierele de creaţie ale Şcolii profesionale „Harruckern János” din parcul Castelului Almásy din Chitighaz au participat creatori din Ungaria şi din România.
„Începând din anul 1986 mă ocup de organizarea acestei tabere. La fel ca în anii precedenţi, şi în acest an ne-au onorat cu prezenţa artişti din România, doamna Maria Furnea, preşedinta cenaclului de artişti plastici amatori „I. Andreescu” din judeţul Arad, Aneta Filip şi alţi artişti plastici. Tema taberei din anul acesta a fost satul Chitighaz în decursul celor 600 de ani. Dorind de a oferi posibilitatea să cunoască satul Chitighaz, cei în jur de 20 de artişti s-au deplasat la instituţiile din sat şi la biserica ortodoxă, unde la faţa locului au creat un desen pe această temă. O caracteristică a acestor creaţii a fost folosirea culorii albastre, cu care erau vopsite brâul caselor de odinioară la Chitighaz. Două dintre cele mai reuşite picturi i-au fost înmânate primăriţei Chitighazului, Maria Kalcsó, în cadrul expoziţiei de la sfârşitul taberei, care a avut loc pe 13 iulie”, ne-a informat coordonatorul taberei Valeria Megyeri Hargittai, care an de an se ocupă de organizarea taberei cu mare entuziasm.
A.C.

Profesorul Cristian Ardelean din Chitighaz va participa la Jocurile Olimpice de la Londra

Cristian Ardelean, membru al comunităţii românilor din Chitighaz, este profesor de istorie şi limba germană la şcoala românească din localitate. De mai multe ori s-a distins printr-o putere de voinţă deosebită. Prima dată atunci când, în anul 2002, a hotărât să facă drumul pelerinilor în Spania cunoscut sub numele „El Camino”. Punctul de pornire a fost din oraşul Pamplona până la Santiago de Compostela, o distanţă de aproape 800 de kilometri. Această distanţă, la fel ca alţi pelerini, Cristian a făcut-o mergând pe jos străbătând zilnic 30–40 de km, călătoria durând o lună întreagă. Am mai scris într-un alt articol despre călătoria şi amintirile lui Cristian. Acum am evocat acest lucru, pentru că am aflat că anul trecut Cristian Ardelean a făcut Maratonul clasic alergând 42,192 km. Iată un om care nu renunţă în faţa obstacolelor, ci face totul până la capăt. Iar zilele acestea este un om foarte fericit: va ajunge la Jocurile Olimpice de la Londra.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...