12 oct. 2012

Editorial - „Amin” pentru statuia lui Şaguna

Premierul ungar a spus „amin” pentru amplasarea statuii mitropolitului Andrei Şaguna la Jula. Cu siguranţă i-a fost greu lui Orbán Viktor să rostească acele câteva cuvinte de aprobare şi nici nu ştim (doar bănuim) care şi cât de mare va fi preţul pe care România va trebui să-l plătească în schimb. Sau crede şi el că România a plătit deja destul? Că România le-a permis şi până acum ungurilor să-şi pună statui şi plăcuţe bilingve unde au vrut ei? Şi iată, acum, a sosit timpul ca să facă şi ungurii un gest faţă de români, de fapt, faţă de naţionalitatea română din Ungaria, care are nu numai obligaţii faţă de ţara în care trăieşte, ci şi drepturi.
Imediat după obţinerea de către ministrul român de externe Titus Corlăţean a promisiunii lui Orbán, presa de extrema dreaptă din Ungaria a şi început să agite spiritele. Exact ca acum 4 ani, când s-a discutat prima dată despre această doleanţă a românilor, s-au scris articole acuzatoare şi jignitoare la adresa primului mitropolit al Ardealului. De exemplu, că nu are ce căuta o statuie a lui în Ungaria! De ce nu? Doar s-a născut pe teritoriul acestei ţări, la Mişcolţ. Sau: Niciodată nu a trecut prin Jula, atunci de ce ar trebui să aibă o statuie în acest oraş!? De ce, ungurii care au statui şi busturi prin toată România, au cutreierat prin toată ţara?
Pentru românii din Ungaria, Andrei Şaguna este un simbol. Un simbol al demnităţii naţionale, al puterii de sacrificiu pentru propriul popor. Memoria vremii spunea despre el: „Şaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorţire conştiinţe şi destine, a redat speranţe şi vigoare, a pus plugul în brazdă şi a dezţelenit ceea ce ameninţa să devină pârloagă”. Nu se ştie cine a spus aceste cuvinte, nu contează nici dacă le-a spus sau nu, deoarece pentru românii din Ungaria de azi viaţa şi activitatea lui Andrei Şaguna este foarte reprezentativă. S-a născut pe pământul Ungariei de azi din părinţi aromâni, a trăit drama minoritarului atât prin religia sa cât şi prin naţionalitate, şi-a croit un drum în viaţă prin care a devenit una dintre cele mai mari personalităţi ale poporului său.
Sunt şi printre noi unii care se întreabă dacă într-adevăr avem nevoie de statuia lui Şaguna. Bineînţeles, răspunsul poate fi şi NU. Nu avem nevoie, dacă nu mai vrem să fim români. Nu avem nevoie, dacă vrem ca şi în continuare să fim trataţi ca nişte maimuţe care doar dansează şi cântă când este cazul, dar limba şi credinţa străbună am uitat-o deja. Maimuţele sunt mult mai bune marionete, decât oamenii care vor să vorbească şi să se roage în limba străbunilor. Ăştia din urmă uneori chiar şi gândesc. Şi asta nu prea place.
Cui îi este frică de statuia lui Şaguna? Ungurilor care cred că adevărul şi dreptatea poate fi întotdeauna numai de partea lor, dar şi unor români care nu-şi cunosc trecutul şi valorile, care nu recunosc faptele mari ale înaintaşilor. Cum zicea Ioan Lupaş: „E posibil să mai aibă numele lui Şaguna şi azi un sunet cam neplăcut – pentru unii! Acest sunet, care seamănă foarte mult a mustrare pentru cei ce nu-şi îndeplinesc datoria conştient şi cu demnitate, va fi bine să-l păstreze şi în viitor. Pentru toţi Românii de bine însă acest nume va trebui să răsune, cât mai des şi mai înteţit, ca o trâmbiţă de chemare la muncă nepregetată, la luptă conştientă şi neşovăitoare, la îndeplinirea bărbătească, fără zăbavă, a datoriilor faţă de lege şi neam…”.
Există azi în Ungaria o biserică ortodoxă care însă nu se teme de numele lui Şaguna. În lăcaşul ctitorit de strămoşii lui, la Mişcolţ, numele lui Şaguna este pomenit la finalul fiecărei slujbe. Acolo numele lui nu sună a pericol, ci este rostit cu demnitate şi preţuire, in limba maghiară, de un preot maghiar. Acest exemplu ar trebui să-l preluăm şi noi în bisericile noastre. Să-l pomenim nu numai în ziua în care l-am făcut sfânt, pe 30 noiembrie, ci şi în celelalte duminici şi sărbători.
Eva Şimon

Elevii de la şcolile noastre au un nou manual de limba română

Proiectul european TÁMOP 3.4.1/A-08/2-2009-0007 cuprinde editarea manualelor de limba română pentru ciclul gimnazial din şcolile bilingve din Ungaria. Noul manual de limba română pentru clasa a 5-a este utilizat de către profesorii şcolilor generale româneşti din Ungaria de la începutul lunii septembrie a anului şcolar 2012. Săptămâna trecută, pe 4 octombrie, la Liceul „N. Bălcescu” din Jula a avut loc o conferinţă de presă pe această temă.

Proiectul TÁMOP 3.4.1.A-08/2-2009-0007 este un proiect de mare importanţă atât în viaţa şcolii generale româneşti din Jula dar şi în învăţământul românesc din Ungaria de azi. Proiectul vizează întocmirea unor noi manuale cu noi concepţii pe o nouă filosofie, manuale legate de învăţământul de naţionalitate din Ungaria. Conferinţa de presă a fost ţinută de managerul proiectului, doamna Ildikó Ruja Pilan şi de Maria Gurzău Czeglédi, directoarea Liceului „N. Bălcescu” din Jula, care în interviul acordat după conferinţa de presă ne-a vorbit printre altele şi despre primele experienţe.

Propuneri pentru distincţia „Pentru Minorităţi”

Secretariatul de Stat pentru Naţionalităţi şi Culte din cadrul Ministerului Resurselor Umane a publicat anunţul conform căruia se aşteaptă propunerile pentru distincţia „Pentru Minorităţi” 2012. Sunt aşteptate propuneri prin care se recunoaşte activitatea, eforturile merituoase ale persoanelor particulare, organizaţii şi autoguvernări minoritare, depuse în folosul comunităţii de naţionalitate din Ungaria, în domeniul vieţii publice, învăţământului, culturii, bisericii, ştiinţei, mass-media.
Distincţia „Pentru Minorităţi” va fi înmânată în cadrul Zilei Minorităţilor care va avea loc pe 18 decembrie 2012. Propunerile trebuie trimise prin poştă, la adresa Secretariatului de Stat pentru Naţionalităţi şi Culte din cadrul Ministerului Resurselor Umane (1884 Budapesta, Casa poştală 1.) şi prin e-mail la adresa titkarsag.nf@emmi.gov.hu, până la 31 octombrie 2012.
A.C.

Conferinţă preoţească la Bătania

Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria organizează sâmbătă, 13 octombrie, la Bătania, conferinţa preoţească pastoral-misionară de toamnă cu toţi preoţii din Eparhie. Întâlnirea se va desfăşura sub egida Anului omagial 2012, dedicat Sfântului Maslu şi îngrijirii bolnavilor. Lucrările conferinţei, care va avea loc la Clubul românilor din Bătania, vor fi prezidate de Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul românilor din Ungaria. Conferinţa va fi precedată de oficierea Sfintei Liturghii, cu începere la ora 10.00.
A.B.

Biserica baptistă din Chitighaz la o sută de ani (1)

Să nu se tulbure inima voastră, credeţi în Dumnezeu, credeţi şi în Mine. În casa Tatălui Meu, multe locaşuri sunt. Iar de nu, v-aşi fi spus. Mă duc să vă găsesc loc. Şi dacă Mă voi duce şi vă voi lua la Mine, ca să fiţi şi voi unde sunt Eu” (Ioan 14:1-3)

Cu această siguranţă şi cu speranţă vie au construit înaintaşii noştri în urmă cu o sută de ani această casă de rugăciune. În volumul semnat de Dr. Ştefan Cioca, intitulat „Biserica Baptistă din Chitighaz” (1993) citim următoarele: „La Chitighaz activitatea misionară a început în iarna anului 1891. Prima casă de rugăciune a fost pe strada Szent Imre, astăzi strada Úttörő, la numărul 73, iar cea de-a doua, din 1902, pe strada Dózsa György, la numărul 37. În anul 1900, adunarea a avut 80 de membri, iar în 1907 a înregistrat 251 de membri. Creşterea numărului adunării a determinat construirea bisericii în 1912. Executorul lucrărilor a fost constructorul şi dulgherul julan Brandner György. Din partea adunării au supravegheat lucrările conducătorii Mihai Muntean şi Petru Santău. Din consemnările făcute, cheltuielile au fost de 7500 de măji de porumb la valorile de atunci”.

Invitaţie



În 20-21 octombrie, Biserica Baptistă din Chitighaz sărbătorește 100 de ani de  existență a clădirii bisericii. Toți cei ce doresc să se bucure împreună cu noi sunt așteptați cu drag.
Din program:
Sâmbătă, 20 octombrie
1500     Festivitate jubiliară
Duminică, 21 octombrie
930       Rugăciune
1000     Cina Domnului
1400       Sărbătoarea mulțumirii

Ştiri pe scurt…

Micherechi
Ziua internaţională a vârstnicilor este sărbătorită în fiecare an la 1 octombrie. Cu acest prilej, primăria localităţii Micherechi îi va onora şi în acest an pe vârstnicii satului. Duminică, 14 octombrie, consiliul local, în frunte cu doamna primar Margareta Tat, îi aşteaptă pe vârstnicii din sat la o masă comună.

Macău
Autoguvernarea Românească din oraşul Macău, cu sprijin financiar de la Fondul „Wekerle Sándor” şi cu ajutorul primăriei oraşului, organizează sâmbătă, 13 octombrie, un festival gastronomic românesc. Startul festivalului se va da dimineaţa la ora 10.00, pe malul Mureşului.

Micherechi
Biserica Baptistă din Micherechi organizează în perioada 12–14 octombrie servicii divine de evanghelizare şi mulţumire, care vor avea loc după cum urmează: vineri la serviciul de după-masă de la ora 18.00, va sluji Cornel Hudulin, pastor din Biserica Baptistă din Târgu Jiu, iar sâmbătă (cu începere de la ora 18.00) şi duminică, la serviciile de la ora 9.00 şi de la ora 16.00, va sluji Adrian Tămaş, pastorul de tineret al Bisericii Baptiste Betel din Cluj, însoţit de corul de tineret al aceleaşi biserici.

Jula
Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula a organizat pe 10 octombrie Balul bobocilor. Liceenii s-au adunat în Sala festivă a Centrului Cultural Românesc la o petrecere reuşită, unde elevii de clasa a 9-a au depus „jurământul” în faţa colegilor de clasa a 12-a. Atmosfera petrecerii liceenilor va fi redată printr-o relatare pe care vom publica în numărul din săptămâna viitoare.

Bichişciaba
Festivalul de cârnaţi de la Bichişciaba va fi organizat anul acesta în perioada 19–22 octombrie, evenimentul urmând să se desfăşoare în Sala Sporturilor şi împrejurimi. Printre acţiunile programate se numără o sumedenie de prezentări legate de tăiatul porcului, concursuri de preparare a cârnaţilor şi concerte. Un stand de preparare a cârnaţilor va avea şi Uniunea Românilor din Bichişciaba. La festival este aşteptată şi o delegaţie din Beiuş.

Materiale educaţionale în limba română pentru elevii români din Ungaria

Vineri, 5 octombrie, o delegaţie a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de la Bucureşti a adus materiale educaţionale pentru elevii români de la Şcoala generală şi Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula şi pentru şcoala din Micherechi. Redacţia „Foaia românească” a primit un laptop. Iniţiativa reprezintă materializarea promisiunii făcute de doamna secretar de stat, Natalia Intotero, şeful DRP, cu prilejul vizitei la românii din Ungaria de la sfârşitul lunii septembrie.

Poveşti şi poezii româneşti la Otlaca-Pustă

Sâmbătă, 6 octombrie, la Căminul Cultural din Otlaca-Pustă s-a desfăşurat ediţia a treia a concursului de poveşti ce poartă numele lui Mihai Purdi şi de poezie cu numele Anei Crişan. Concursul a fost organizat de către Asociaţia Culturală Română „Mihai Purdi” din Otlaca-Pustă cu sprijinul financiar al Autoguvernării Româneşti locale şi al Autoguvernării Româneşti a Judeţului Bichiş.

Caragiale şi Budapesta

Vineri, 28 septembrie, Societatea Culturală a Românilor din Budapesta împreună cu Autoguvernarea Românească din cartierul II a organizat, la Budapesta, cenaclul dedicat marelui dramaturg român, I.L. Caragiale. Cenaclul intitulat „Caragiale şi Budapesta” a avut loc cu prilejul dublei aniversări în acest an: 160 de ani de la naştere şi un centenar de la moartea marelui clasic.

4 oct. 2012

Ministrul Corlăţean aduce vestea: Şaguna va avea statuie la Jula

Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că a obţinut, în discuţiile avute luni, 1 octombrie, la Budapesta cu premierul Orbán Viktor şi omologul Martonyi János, acordul Ungariei pentru instalarea la Jula a statuii lui Andrei Şaguna. El a spus că salută această reacţie pozitivă a Guvernului de la Budapesta, care reprezintă „un mare pas înainte". Şeful diplomaţiei române a evidenţiat că a discutat cu oficialii ungari şi despre posibilitatea înfiinţării unui centru cultural românesc la Micherechi şi a salutat recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria ca biserică istorică, însă a reluat şi aşteptările mai vechi ale comunităţii româneşti privind învăţământul în limba maternă, finanţarea cultului religios românesc, reprezentarea în Parlamentul de la Budapesta şi eliminarea fenomenului de etnobiznis.

Editorial - Noi am vrut doar doi profesori amărâţi…

Peste câteva săptămâni, România va intra în campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie. Pentru ciolanul care se numeşte „români din diaspora” se vor bate mai mulţi decât acum patru ani. Românii din jurul României vor fi prinşi în agitaţia celor care vor avea nevoie de voturile basarabenilor şi ucrainenilor cu cetăţenie română. Ceilalţi, timoceni din Bulgaria şi Serbia, români din Voivodina sau din Ungaria, vor fi nevoiţi să aştepte. Să aştepte din nou. Până se va înfiinţa noul guvern, până se vor instala în fruntea instituţiilor responsabile cu problemele lor noii conducători, până vor face toţi noi şi noi vizite de documentare cu dorinţa sinceră de a cunoaşte problemele reale ale comunităţilor istorice. Autorităţile de la Bucureşti se tot documentează, deja de 20 de ani, şi o fac cu sinceritate şi prietenie. Dar în toţi aceşti ani noi ne stingem… Şi, încet-încet, nici probleme nu vom mai avea.

Propuneri pentru Premiul pentru minorităţile din judeţul Bichiş

Comisia pentru Resurse Umane din cadrul Consiliului Judeţean Bichiş a lansat recent concursul intitulat „Premiu pentru Minorităţile din Judeţul Bichiş”. Autoguvernările de naţionalitate şi organizaţiile civile pot face propuneri pentru persoane sau comunităţi merituoase din rândul minorităţilor. Dosarele pot fi înaintate până pe 1 noiembrie 2012, pe adresa Comisiei (Bichişciaba, aleea Árpád nr. 18). Premiul va fi înmânat în cadrul Zilei Minorităţilor din Judeţul Bichiş.
A.C.

Cinci tineri români din Ungaria vor studia la Universitatea „V. Goldiş” din Arad

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad a organizat luni, 1 octombrie, în Campusul Universitar „Vasile Goldiş” din Arad festivitatea de deschidere a noului an universitar 2012/2013. În toamna acestui an au fost admişi la instituţia arădeană cinci tineri absolvenţi ai Liceului „N. Bălcescu” din Jula. Aneta Solcan, Suzana Ceglédi şi Attila Papp au început cursurile universitare la Facultatea de medicină, Petru Papp a fost admis la Facultatea de Medicină Dentară, iar Greta Muszka şi-a început studiile la Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene. Reamintim că tot la această universitate îşi face studiile universitare şi Elena Ruja din Micherechi, studentă în anul III la Facultatea de Medicină Dentară.
A.C.

Săptămâna filmului românesc la Budapesta - Un veac de la primul lung metraj românesc şi 20 de ani de la fondarea ICR în Ungaria

Ajunsă la cea de-a şaptea ediţie, Săptămâna filmului românesc la Budapesta, găzduită din 5 octombrie de Cinematograful de artă Urania, are loc în 2012 exclusiv datorită sprijinului partenerilor unguri şi ai prietenilor din România, care fac un gest de solidaritate şi de apreciere faţă de ICR Budapesta rămas cu buget zero. Astfel, Ministerul Resurselor si Secretariatul de stat pentru Cultură ungar asigură fonduri pentru evenimentul românesc, directorul TIFF, casele de difuzare ungare Mozinet şi Anjou Lafayette oferă gratuit copy-rightul pentru cele mai noi filme româneşti lansate în premieră budapestană, traduse şi subtitrate pro bono. Genericul din acest an este „Aniversări şi prieteni”, fiindcă ICR Budapesta aniversează 20 de ani, filiala din Seghedin face 5 ani de la înfiinţare şi, în acelaşi timp, se împlinesc 100 de ani de la primul lung metraj românesc de succes, „Independenţa României”, lansat în premieră la 1 septembrie 1912 la cinematograful „Eforie” din Bucureşti, apoi vizionat la Viena şi Budapesta.

O veche biserică ortodoxă, care din nou străluceşte

Sâmbătă, 29 octombrie, la Hódmezővásárhely a fost resfinţită Biserica Ortodoxă Sârbească, una dintre cele mai vechi monumente istorice ale oraşului. Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Luchian Pantelic, Episcopul ortodocşilor sârbi din Ungaria şi un sobor de preoţi în frunte cu preotul Svetomir Milicici, administratorul bisericii din Hódmezővásárhely şi parohul bisericii sârbeşti din Deszk. Cu sprijinul unui proiect european, câştigat de Primăria oraşului Hódmezővásárhely, biserica a fost renovată aproape în totalitate. La sărbătoarea bisericii sârbe au luat parte, alături de sârbi şi de oficialităţile din oraş, reprezentanţii Ambasadei Greciei în Ungaria şi ai Consulatului General al României la Seghedin, dar şi membri ai comunităţilor româneşti din oraşele Hódmezővásárhely şi Seghedin. Preşedinta Autoguvernării Româneşti din Hódmezővásárhely, doamna Ana Benye Poinar, a fost rugată de organizatori ca la înconjurarea bisericii să fie cea care duce icoana cu hramul lăcaşului de cult.

Editorial - Dubla identitate înseamnă moartea naţionalităţii

Anul trecut zece, iar în acest an doisprezece elevi de la liceele de naţionalitate din Ungaria se pot bucura de câte-o bursă de stat. Câştigătorii primesc lunar 60.000 de forinţi, timp de doi ani şcolari. Aproape cât un salariu. Iniţiativa este lăudabilă, nu şi atunci însă când aflăm că bursa are menirea de a întări dubla identitate. Să înţelegem că un copil slovac sau sârb sau român primeşte în total 1.200.000 de forinţi de la stat (10 luni x 2 ani x 60.000 ft) ca pe lângă limba şi tradiţiile moştenite de la părinţi să se îngrijească şi de limba şi tradiţiile maghiare? Noi asta am înţeles din vorbele ministrului care a înmânat săptămâna trecută diplomele pentru elevii câştigători. „Nu există în Ungaria nicio familie în care să nu găsim vreo »legătură de naţionalitate«”, a accentuat ministrul Balog Zoltán, subliniind că bursa a fost înfiinţată pentru ca „angajamentul la dubla identitate să fie ceva normal, să fie sprijinit, oricine să-şi poată întări şi dezvolta acest sentiment” (citatul din vorbirea ministrului este preluat de pe site-ul www.fidesz.hu).
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...