29 nov. 2012

„Trebuie să fii mereu atent la neamul tău” - Interviu cu fostul preşedinte al UCRU, dr. Ioan Ciotea

La prima şedinţă a noului Prezidiu al UCRU din 23 noiembrie a fost invitat şi fostul preşedinte dr. Ioan Ciotea căruia i s-a mulţumit în mod festiv pentru activitatea depusă în cei 13 ani cât a stat în fruntea organizaţiei culturale româneşti. Domnul doctor şi-a motivat retragerea din Prezidiu prin aglomerarea sarcinilor la locul său de muncă, spitalul din Jula, şi nicidecum nu vrea să se rupă de viaţa publică a românilor din Ungaria.

Editorial: Pâine şi circ

De nimic nu le este mai frică românilor decât să fie acuzaţi că ar fi naţionalişti. Suportă să le spui că sunt leneşi, că sunt murdari, dacă vrei poţi să-i şi înjuri de mamă, dar nu cumva să le pui eticheta de naţionalişti. Cu foarte puţine excepţii, asta este valabil atât pentru marea majoritate a românilor care trăiesc în interiorul României, cât şi pentru milioanele de români plecaţi din ţară în ultimii 20 de ani. Şi nu este altfel nici de 1 Decembrie, Ziua Naţională a românilor.
Oricât am vrea să credem contrariul, la români, patriotismul a murit odată cu comunismul. Sau poate încă înainte. Acum, românii se bucură de ziua lor doar pentru că primesc liber de la serviciu (în 2012 nici acest noroc nu îl au, deoarece Ziua Naţională cade sâmbăta), pentru că pot vedea în direct sau la televizor cum defilează armata, pot asculta la radio şi vedea la televizor multă, multă, chiar foarte multă muzică populară. În România: depuneri de coroane şi muzică populară şi de fanfară, fasole cu cârnaţi şi discursuri patriotarde (fals patriotism – n.n.). În afara ţării: recepţii la ambasade şi la consulate, cu vin românesc şi sărmăluţe în foi de viţă. Aici nu prea mai merg discursurile cu sentimentele naţionale, ci cu valorile europene, cu primirea românilor în marea familie a UE şi NATO, etc. Am fi curioşi să vedem măcar într-un singur an ca, de Ziua României, în loc de recepţii cu mese îmbelşugate să participăm doar la o seară de poezie românească de valoare sau un spectacol de teatru de nivel european. Fără mâncare şi băutură după. Câţi ne-am îmbulzi oare la Budapesta, Seghedin sau Jula?
Dar alta este ghicitoarea săptămânii: ştiaţi că în ajunul Zilei Naţionale a României, pe 30 noiembrie (de ziua Sf. Andrei şi mai nou şi ziua „Sfântului” Andrei Şaguna), se sărbătoreşte Ziua Românilor de Pretutindeni? Cum? Nu ştiaţi nici voi, românii răsfiraţi cu voie sau fără voie, din cauza istoriei sau din cauza traiului mai bun, în afara graniţelor României? Deja de cinci ani, în 2007, Guvernul ţării noastre mame a instituit prin lege această zi de sărbătoare. Probabil cinci ani au fost prea puţini ca să se inventeze şi o strategie despre modul cum să fie această sărbătoare. (Apropo, aceeaşi lege cu numărul 299 din 2007, la articolul 10, prevede înfiinţarea şi funcţionarea unui Muzeu (sic!) al Românilor de pretutindeni. Doar să fim împăiaţi mai lipseşte.)
România nu va avea niciodată o strategie clară pentru românii de pretutindeni, nici pentru cei plecaţi în ultimii 10–20 de ani în speranţa unei vieţi mai bune, dar nici pentru cei rămaşi în afara graniţelor actuale fără vina lor, până când în interior, începând de la Guvern până la Academie, domină un haos şi un amatorism în această privinţă. Niciodată nu-i ruşine să înveţi de la alţii. Ungurii, de exemplu, dar probabil sunt şi alte naţiuni, sunt super-organizaţi când vine vorba de ungurii lor răsfiraţi prin lume. Poate să se schimbe zilnic guvernul sau preşedintele ţării, strategia lor rămâne aceeaşi. Dacă un guvern promite să facă un „ceva” al tuturor ungurilor, acela este şi făcut în maxim doi ani. Pentru că atunci când face promisiunea şi, mai ales, când instituie legea, nu aruncă vorbe în vânt.
Din păcate, noi, românii, fiind un neam inventiv şi descurcăreţ, cu ideile stăm bine, dar cu practica… Până când doi români simpli glumesc despre asta poate mai merge, se distrează şi ei, dar când la nivel de parlamentari, miniştri sau secretari de stat se fac astfel de poante, asta se numeşte deja jignire. O jignire grosolană la adresa întregului neam român. Naţionalismul sănătos nu înseamnă folclor şi sărmăluţe, ci respect faţă de trecut şi responsabilitate faţă de viitorul neamului tău. Şi asta nu este obligaţie politică, ci datorie morală.
Eva Şimon

Un simpozion ştiinţific „condimentat” cu artă şi muzică


În zilele de 24–25 noiembrie s-a desfăşurat cea de-a XXII-a ediţie a Simpozionului ştiinţific anual al cercetătorilor români din Ungaria. La tradiţionala întâlnire a oamenilor de ştiinţă şi cultură au participat, alături de cercetători români din Ungaria, şi specialişti din România, de la Arad, Oradea, Tîrgu Mureş, Cluj şi Bucureşti. Această întâlnire se organizează de mai bine de două decenii şi în fiecare an se consideră a fi o adevărată sărbătoare a Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, întâlnirea bucurându-se întotdeauna de o importanţă desăvârşită.

Prima şedinţă a noului Prezidiu al UCRU

Pe 23 noiembrie şi-a ţinut prima şedinţă de lucru noul Prezidiu al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, care a fost ales de Adunarea generală a UCRU cu două săptămâni mai devreme. La şedinţă a fost invitat şi fostul preşedinte, dr. Ioan Ciotea, căruia i s-a mulţumit pentru activitatea depusă în anii trecuţi. Cei şapte membri ai Prezidiului (Aurel Becan, Maria Berényi, Tiberiu Boca, Elena Csobai, Emilia Martin, Ştefan Oroian şi Eva Şimon) au discutat despre planul de programe a UCRU pe anul 2013, printre priorităţi figurând vizitarea unor comunităţi locale româneşti active, organizarea unor mese rotunde, discuţii cu reprezentanţii bisericilor româneştii, etc. Prezidiul UCRU va lucra în lunile următoare la proiectul de modificare a Statutului UCRU, care să fie înaintat apoi spre aprobare la şedinţa Adunării generale din primăvara anului viitor. Prezidiul a decis ieşirea Uniunii din organizaţia FUEN a naţionalităţilor europene, pe motive financiare, deoarece UCRU nu mai poate achita taxa de membru care din an în an este tot mai mare. Prezidiul a amânat, din motive tehnice, decizia privind alegerea noului preşedinte şi vicepreşedinte al UCRU, care se va face la următoarea şedinţă din 7 decembrie.

Nou director la ICR Budapesta

În cursul săptămânii trecute, conducerea ICR Budapesta şi Seghedin a fost preluată, după plecarea de la post a doamnei Brînduşa Armanca, de către un nou director în persoana doamnei Gabriela Matei, care a fost numită în această funcţie încă în luna septembrie. Noua directoare a mai lucrat la ICR Budapesta, în calitate de director adjunct, în perioada 2001–2007.
Din CV-ul doamnei Gabriela Matei remarcăm că este licenţiată a Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti; diploma de masterat şi-a făcut-o la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (Managementul Comunicării şi al Resurselor Umane), după care a terminat şi studii postuniversitare cu specializarea Relaţii Publice şi Comunicare.
A lucrat ca translator, traducător şi ca ziarist de politică externă la săptămânalul Zig-Zag. Este autoare a peste 100 de articole de politică externă, interviuri cu reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, relatări despre vizite ale unor personalităţi străine în România.
În 1999 intră prin concurs în Ministerul Afacerilor Externe. A lucrat, pe rând, la Direcţia Relaţii Publice şi Comunicare (director adjunct), Direcţia America de Nord (referentura SUA şi Canada), la Direcţia NATO precum şi la Direcţia Politici de Securitate.
Între anii 2001–2007 a deţinut funcţia de director adjunct al Centrului Cultural, devenit ulterior Institutul Cultural Roman de la Budapesta. Vorbeşte limbile engleză, franceză şi maghiară.

Hramul Catedralei „Sfântul Nicolae” din Jula

Cu prilejul sărbătorii hramului Catedralei Episcopale din Jula, închinată Sfântului Ierarh Nicolae, joi, 6 decembrie, Sfânta Liturghie va fi oficiată de PS Siluan, Episcopul românilor din Ungaria, PS Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei şi un sobor de preoţi. Răspunsurile liturgice vor fi date de grupul de teologi al Episcopiei Timişoarei. Sfânta Liturghie va începe la ora 9.30.
A.B.

Ştiri pe scurt…

Aletea
Ansamblul de păstrare a tradiţiilor populare din Aletea aniversează anul acesta 65 de ani de activitate. Cu această ocazie, pe 1 decembrie, de la ora 17.00, la Căminul cultural din Aletea va avea loc o festivitate unde vor fi sărbătoriţi şi dansatorii fondatori ai ansamblului, care dansează de 50 şi de 65 de ani, şi care au dus vestea dansurilor din Aletea în ţară şi în străinătate. În cadrul programului cultural de la 1 decembrie vor urca pe scenă dansatori şi coregrafi din Ungaria, care au promovat dansurile aletene.

Bichişciaba
Din creaţiile artistei Elena Ruja, originară din Micherechi, se va deschide o expoziţie pe 4 decembrie, la Casa Industrială din Bichişciaba (Iparos Ház, Bichişciaba, piaţa Kossuth nr. 8). În cadrul acestei expoziţii vor putea fi admirate picturi pe sticlă, tablouri în email şi icoane. Vernisajul va începe la ora 15.30. Creaţiile artistei au fost expuse în mai multe locuri: Seghedin, Budapesta, Keszthely, Pécs, Bichişciaba şi Micherechi, iar în luna mai a acestui an artista a avut o expoziţie la Cetatea din Jula, intitulată “Împlinire”.

Budapesta
Autoguvernarea Românească pe Capitală organizează vineri, 7 decembrie, o audienţă publică. Şedinţa va avea loc la Casa Naţionalităţilor din Belváros-Lipótváros (1052 Budapesta, str. Vármegye nr. 13), cu începere de la ora 13.00.

Seghedin
Autoconducerea Românilor şi Asociaţia Culturală a Românilor din Seghedin organizează, pe 7 decembrie, întâlnirea tradiţională românească de ziua Sfântului Nicolae. De la serata care va începe la ora 18.00, la restaurantul “Aranyhal” din Seghedin, nu va lipsi nici tradiţionala mămăliguţă “a la Cîmpian”. Invitaţii serii sunt elevii de la Teatrul de amatori al Liceului “N. Bălcescu” din Jula, care vor prezenta publicului piesa “Cămila” de Dumitru Solomon, în regia Norei Chiriac Tiu. Atmosfera de sărbătoare va fi asigurată de colindele interpretate de chitarista Livia Daniel din Chitighaz.

Micherechi
Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, Autoguvernarea Românească din Micherechi invită toţi creştinii să întâmpine împreună Naşterea Domnului, luând parte împreună cu familiile şi prietenii lor la cea de-a treia ediţie a Festivalului Colindelor. Concertul de colinde va avea loc pe 21 decembrie, la Casa de cultură „Gheorghe Dulău” din Micherechi, cu începere de la ora 17.00.

Societatea Culturală din Budapesta – o cauză de suflet

În urmă cu 20 de ani, în alte circumstanţe, cu alte scopuri şi cu alte mijloace decât în momentul de faţă, câţiva intelectuali români din Budapesta, care s-au stabilit în capitala ungară, veniţi din satele româneşti din cele trei judeţe limitrofe României – Bichiş, Ciongrad şi Bihorul unguresc, au decis să înfiinţeze Societatea Culturală a Românilor din Budapesta. După decenii de comunism, a fost atunci un entuziasm în rândul românilor, care n-au vrut altceva decât să fie împreună, să simtă româneşte, să ştie unii de alţii, să vorbească în limba română şi să-şi menţină conştiinţa naţională într-un cadru instituţionalizat.

Limba noastră maternă, îngrijită prin teatru, cântece, strigături şi scriere corectă

Şcoala generală din Micherechi a organizat, în perioada 19–23 noiembrie, săptămâna limbii materne, prin care şcoala a oferit o cunoaştere mai bună a limbii şi culturii româneşti. Programul a început luni, cu prezentarea piesei „Cămila” de către membrii Teatrului Român de Amatori al Liceului “N. Bălcescu” din Jula. Elevii au participat la diverse concursuri, dintre care menţionăm concursul de ortografie pe ţară, concursul de citire expresivă şi, de asemenea, a avut loc un concurs de iscusinţă, care a contribuit la îmbogăţirea cunoştinţelor despre satul Micherechi. Pe 23 noiembrie s-a desfăşurat a patra ediţie a concursului de ortografie pe ţară “Gheorghe Martin”.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...