29 mar. 2013

Editorial – Papa, Patriarhul şi Paştele

Noul Papă de la Roma, Jorge Bergoglio, este primul Papă din istoria Bisericii Catolice care şi-a ales numele pontifical de Francisc, în memoria Sfântului Francisc de Assisi, care în secolul al XIII-lea a vrut să reconstruiască Biserica, divizată la fel ca în prezent, şi a lucrat pentru pace şi respect faţă de natură. Papa Francisc, episcopul Romei, primul Papă iezuit, primul Papă sud-american, a fost sărbătorit marţia trecută, 19 martie, de miile de participanţi sosiţi la Vatican din toate colţurile lumii.
Caracterul istoric al evenimentului a fost dobândit şi prin participarea la întronizarea Suveranului Pontif, în premieră, a Patriarhului ecumenic Bartolomeu I de la Patriarhia de Constantinopol. Acesta a afirmat că prezenţa sa la Vatican este una istorică şi exprimă importanţa atribuită de el însuşi relaţiilor amicale dintre cele două Biserici. Trebuie neapărat subliniat că de la Marea Schismă din 1054, când s-a despărţit Biserica din Orient de cea din Occident, niciun Patriarh de la Constantinopol nu a fost prezent la întronizarea vreunui Papă. Aşteptăm să vedem dacă vor veni vremuri noi, vremuri de unitate spirituală între cele două Biserici… Un lucru este sigur: gestul lui Bartolomeu I a fost unul istoric. Patriarhul ecumenic, liderul moral al Ortodoxiei, a păşit în „Cetatea eternă”, Roma. Şi asta s-a întâmplat tocmai în Postul Paştilor, perioada cu cea mai mare încărcătură spirituală de peste an.
La acest sfârşit de săptămână, catolicii sărbătoresc deja Paştile, iar ortodocşii abia de câteva zile au început postul de 40 de zile. Iată una dintre diferenţele celor două Biserici. În acest an, între Paştele catolic şi cel ortodox sunt cinci săptămâni, cea mai lungă perioadă care se poate întâmpla. Au existat, în decursul istoriei bisericeşti universale, mai multe tentative de a sincroniza data Sfintelor Paşti. Ultima încercare a fost în 1997, în Siria, la Alep, unde a avut loc o mare adunare creştină. Probabil mai sunt nevoie de multe astfel de întâlniri, ca să se ajungă odată la o înţelegere în acest sens. Sărbătorirea la date diferite a Paştilor se explică prin faptul că cele două Biserici lucrează cu calendare diferite. Catolicii stabilesc prima lună plină de după echinocţiul de primăvară folosind o serie de calcule şi tabele ecleziastice, pe când ortodocşii iau ca reper luna plină astronomică.
În Ungaria, majoritatea populaţiei sărbătoreşte Paştele după calendarul catolic, în zilele de 31 martie şi 1 aprilie. Interesant este că şi Biserica Greco-Catolică Maghiară sărbătoreşte tot la acest sfârşit de săptămână, în timp ce, de exemplu, în România, greco-catolicii vor sărbători împreună cu ortodocşii, pe 5 mai.
În fiecare an, când Paştele cade la dată diferită, unii dintre românii din Ungaria sărbătoresc de două ori. „Vina” o dau pe căsătoriile mixte, pe influenţa venită din mediul unguresc, pe faptul că mai târziu nu vor găsi vopsele de ouă la magazine, etc. Motive se găsesc tot timpul. Însă, între respectarea şi asumarea sărbătorilor altora este mare diferenţă. E frumos şi de bun simţ să respecţi sărbătorile altora, dar este la fel de important şi să-ţi cinsteşti sărbătorile tale proprii, lăsate din moşi strămoşi.
Paştele este în primul rând o sărbătoare a credinţei. A credinţei noastre în Înviere. Deci, trebuie să sărbătorim aşa şi atunci când ne spune Biserica de care aparţinem. Paştele se sărbătoreşte din suflet. Nu cu şuncă sau ouă. Şi nici cu apă de colonie.
Până să se înţeleagă Bisericile noastre într-o dată comună, nu ne rămâne decât să luăm la cunoştinţă că următoarele dăţi când vom sărbători Paştile împreună vor fi în anii 2014, în 2017 şi în 2025. Până atunci, rămâne să credem în Învierea Domnului Iisus Hristos, dar la date diferite.
Eva Şimon

Actorii români „de aur” au cucerit (şi) publicul budapestan

Seara de 19 martie a reuşit să descreţească frunţile a peste 300 de români din Budapesta, adunaţi la Teatrul Katona József, pentru a urmări spectacolul „Caviar, vodkă şi bye-bye!” de George Astaloş, în interpretarea actorilor Tamara Buciuceanu-Botez, Stela Popescu, Alexandru Arşinel şi Eugen Cristea. Întâlnirea de suflet a avut loc datorită ICR Budapesta. Spectacolul itinerant este regizat de Dan Puican, şi a fost prezentat în premieră radiofonică în urmă cu 15 ani. În anul 1999, „Caviar, vodkă şi bye-bye!” a luat premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic al stagiunii 1998 la cea de-a şaptea Gală UNITER.

Matei Vişniec: Rolul scriitorului este de a demasca răul dintr-o societate, chiar şi una democratică

Joi, 14 martie, iubitorii de literatură de la Budapesta au avut prilejul să se întâlnească cu Matei Vişniec, reprezentant de vârf al generaţiei 80. Vizita sa la Budapesta a fost prilejuită de lansarea cărţii sale „Istoria comunismului povestită pentru bolnavi mintali”, apărută în limba maghiară la editura L’Harmattan şi tradusă cu sprijinul financiar al ICR Bucureşti.
Primul popas a fost făcut la Catedra de limba şi literatura română din cadrul Universităţii ELTE. În prezenţa unui auditoriu numeros, alcătuit din profesori şi studenţi ai catedrei, prof. Tiberiu Herdean a arătat că Matei Vişniec este poet, dramaturg, romancier şi jurnalist, reprezentant de seamă al generaţiei – elită ’80.

La vest de România

Am copilărit în Oltenia, aproape de Dunăre, printre ţăranii simpli care îşi măsoară destinul cu paşii mărunţi amestecaţi în ţărâna uscată a ogoarelor. În Oltenia mea cu parfum de stele căzătoare, oamenii obişnuiau să privească cerul şi să aştepte cuminţi miracolul ploii sau sfârşitul iernilor lungi, cu ger tăios ca sticla, pentru ca fărâma de bogăţie cu care îi binecuvânta, din când în când, Dumnezeu, să se strecoare, timid, şi în pridvorul lor.
Lumea mea de copil se întindea, clară şi transparentă, între două câmpii nesfârşite, curmate uneori de păduri arse de soare sau de râuri aproape secate, se unduia printre oraşe cu fabrici multe şi sate adunate în jurul bisericilor albe şi semeţe, ca nişte săgeţi de cretă.

Ştiri pe scurt…

Săcal
Asociaţia de Naţionalitate „Pentru Românii din Săcal”, organizaţie înfiinţată în toamna anului trecut, cu aproximativ 50 de membri, a ţinut la sfârşitul săptămânii trecute, pe 24 martie, şedinţa adunării generale. Preşedinta Irina Monoc Berke ne-a informat că la întâlnire a fost prezentat membrilor asociaţiei statutul de funcţionare şi s-a discutat despre planurile pentru anul în curs, despre organizarea mai multor întâlniri şi activităţi cu românii şi credincioşii din parohie, organizarea unei serbări a românilor din Săcal, excursii, pelerinaje, etc.

Seghedin
Filiala Seghedin a ICR Budapesta prezintă publicului vorbitor de limbă română din Seghedin one-man show-ul interactiv „Apropo, aţi chemat pompierii?”, în interpretarea actorului Zoltán Lovas de la Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad. Spectacolul va avea loc joi, 4 aprilie, de la ora 18.00, la sediul Filialei Seghedin a ICR (Seghedin, Piaţa Dugonics nr. 2). „Apropo, aţi chemat pompierii?” de Aldo Nicolaj, în regia Lianei Didilescu, este unul dintre cele mai longevive şi îndrăgite spectacole ale Teatrului din Arad, un spectacol al vieţii, plin de umor şi bună dispoziţie. Timp de aproape o oră, spectatorii trăiesc alături de actor emoţiile aşteptării unei telegrame, aşteptare presărată cu amintiri din trecutul personajului, cu cântece, cu dansuri, cu jocuri la care publicul participă activ.

Micherechi
Direcţiunea Şcolii generale din Micherechi organizează vineri, 5 aprilie, de la ora 8.00, „Ziua Porţilor Deschise”, eveniment ce se adresează părinţilor viitorilor elevi de clasa I. Aceştia vor avea ocazia să cunoască mai bine cadrele didactice, dotarea şi planurile de viitor ale şcolii, pot participa la ore şi vor putea vizita orice sală de clasă, cabinet şi laborator. De asemenea, li se va prezenta oferta şcolii, iar conducerea va sta la dispoziţia vizitatorilor răspunzând la orice întrebări.

Apateu
Şcoala generală din Apateu, în colaborare cu Centrul de Documentare şi Informare şi al AŢRU organizează, pe 11 aprilie, o nouă ediţie a concursului de poezie românească „Mihai Eminescu”. Evenimentul va avea loc cu începere de la ora 9.30.

Săcal
Conducerea şi profesoarele de limba română de la şcoala din Săcal organizează un concurs de cultură şi civilizaţie românească, care va avea loc pe 26 aprilie, la şcoala din Săcal. La concursul intitulat „Moştenirea tezaurului nostru” sunt aşteptaţi elevi de clasele 3–4 de la toate şcolile din Ungaria în care se învaţă limba română.

„D’ale carnavalului” pe scena budapestană

Piesa de teatru „D’ale carnavalului”, de I.L.Caragiale, vesteşte primăvara la Budapesta pe scena Teatrului Katona József din capitala ungară (1052 Budapest, sectorul V, str. Petőfi Sándor, nr. 6). Spectacolele (în limba maghiară) vor avea loc pe 3 aprilie, 12 aprilie şi 3 mai, seara de la ora 19.00. Pentru rezervarea biletelor şi pentru mai multe informaţii la adresa: katonajozsefszinhaz.hu.
A.B.

Duminica Ortodoxiei, la Budapesta

Duminica Ortodoxiei, prima Duminică din Postul Mare, pe lângă semnificaţia ei istorică şi teologică de proclamare a legitimităţii cultului icoanelor în Biserica Ortodoxă şi a biruinţei dreptei credinţe asupra tuturor ereziilor, are pentru credincioşii ortodocşi din diaspora şi o însemnătate aparte. Aceştia îşi exprimă, prin participarea la diferite slujiri liturgice, comuniunea frăţească inter-ortodoxă, care trece dincolo de neam şi de ţară. Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Marc Golovcov, Arhiepiscop de Iegorevsk, în cadrul Patriarhiei Moscovei şi conducător al Eparhiei Ortodoxe Maghiare, şi în acest an, pe 24 martie, în Catedrala din Budapesta a acestei Episcopii a fost săvârşită Sfânta Liturghie Arhierească de către Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, aflat în fruntea unui sobor de clerici (preoţi şi diaconi) reprezentând cele cinci jurisdicţii ortodoxe din Ungaria (Exarhatul pentru Austria şi Ungaria al Patriarhiei Ecumenice, Episcopia Ortodoxă Maghiară, aflată sub oblăduirea Patriarhiei Moscovei, Eparhia Ortodoxă Sârbă, Eparhia Ortodoxă Română şi Eparhia Ortodoxă Bulgară). Din partea Episcopiei Ortodoxe Române, alături de Chiriarh au mai participat la acest eveniment cei doi slujitori ai comunităţii ortodoxe româneşti din Budapesta (pr. protosinghel David Pop, pr. protopop Marius Maghiaru, de la Budapesta şi doi diaconi de la Catedrala Episcopală din Jula.
La Sfânta Liturghie au participat foarte mulţi credincioşi, de diferite vârste, aparţinând, de asemenea, celor cinci jurisdicţii ortodoxe menţionate.
Tradiţia slujirii împreună a reprezentanţilor celor cinci jurisdicţii ortodoxe din Ungaria, afirmă şi întăreşte comuniunea frăţească inter-ortodoxă în Ungaria, informează biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

Pomenirea morţilor la Sân’ Toader

Prima sâmbătă din Postul Sfintelor Paşti este sărbătoarea Sfântului Teodor. Cu această zi încep pomenirile celor trecuţi în lumea veşniciei şi se vor face în fiecare sâmbătă din Postul Paştelor. Pe 23 martie, la Biserica Ortodoxă Română din Micherechi, preotul paroh Ioan Bun a oficiat slujba de Sfântul Toader şi a săvârşit un parastas pentru pomenirea morţilor. La finalul Sf. Liturghii, mulţi credincioşi s-au împărtăşit cu Sfânta Cuminecătură.
Potrivit tradiţiei, şi în Catedrala Episcopală din Jula a fost săvârşită sâmbătă slujba parastasului pentru odihna sufletelor tuturor celor adormiţi întru nădejdea învierii şi a vieţii veşnice. Între aceştia, PS Părinte Episcop Siluan a evocat la loc de cinste pe doi dintre preoţii de seamă ai Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, care au purtat acelaşi nume: Părintele Vicar Eparhial Teodor Misarăş (1921–1983), cel de-al doilea Vicar Eparhial al acestei Episcopii, de la înfiinţarea ei în anul 1946, prin hotărârea Congresului Naţional Bisericesc al Românilor din Ungaria şi Părintele Teodor Rocsin (1924–2002), preot slujitor la Otlaca-Pustă din 1958 şi până la trecerea sa la cele veşnice.

La grădiniţa din Chitighaz va sosi mai devreme iepuraşul

Săptămâna trecută, poposind pe la Grădiniţa Românească din Chitighaz am surprins copilaşii într-o activitate îndrăgită de aceştia: pregăteau iepuraşi şi decor pentru Paştile catolice. Grădiniţa din Chitighaz se mândreşte cu un număr de 120 copii, iar înscrierea copilaşilor la grădiniţă va avea loc în perioada 8–12 aprilie. Programa include educarea pentru păstrarea limbii române în cele cinci grupe de către zece educatoare, dintre care şapte au obţinut diploma de educatoare de naţionalitate română la Facultatea Pedagogică din Sarvaş. În luna mai, 35 de copii îşi vor lua rămas bun de la grădiniţă. Deoarece de la 1 iulie 2012, grădiniţa şi şcoala din Chitighaz a ajuns în administrarea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, conducătoarea grădiniţei din Chitighaz, Florica Otlăcan, ne-a mărturisit cu mare bucurie despre realizări pe care le-au putut face de când sunt în custodia AŢRU: „Am reuşit să realizăm lucruri mari de când am ajuns în întreţinerea autoguvernării pe ţară. Am primit în plus 230.000 de forinţi/copil/an, de care suntem foarte bucuroşi. Datorită acestor sume am reuşit să evoluăm. Am renovat parchetul din două săli de grupă, am cumpărat 50 de scaune noi pentru copii, covoare, cărţi cu poveşti şi jucării în valoare de două milioane de forinţi.”
A.C.

Olimpiada la limba română pentru elevii de liceu

Calendarul activităţilor şcolare propune pe la începutul lunii ianuarie, în fiecare an olimpiadele şcolare. Etapa orală a concursului naţional OKTV (Országos Középiskolai Tanulmányi Verseny) la limba şi literatura română s-a desfăşurat pe 22 martie, la sediul AŢRU din Jula. La etapa orală au fost examinaţi acei şapte elevi, care au trecut cu succes de proba în scris din luna ianuarie.

Grupul „Cireşarii” în turneu aniversar la Micherechi

Sâmbătă, 23 martie, grupul „Cireşarii” s-a aflat în Micherechi. Turneul aniversar a început la Micherechi, la Casa de căsătorii, unde Vladimir Pustan a avut o întâlnire cu tinerii credincioşi vorbindu-le despre rolul instructiv-educativ al lecturii. Mesajul biblic a intrat în casa tuturor românilor fiindcă evenimentul din aceeaşi seară de la Casa de Cultură a fost transmis în direct pe Radio Cireşarii şi pe Cireşarii Tv.

Otlăcani la sărbătoarea muzeelor săteşti din Caraş-Severin

Comuna Dalboşeţ din judeţul Caraş-Severin a găzduit, pe 16 martie, cea de a patra ediţie a „Sărbătorii muzeelor săteşti”, organizată de mai multe instituţii şi organizaţii din judeţ, regiune şi din ţările învecinate, eveniment la care a fost prezentă şi Asociaţia Culturală Română „Mihai Purdi” din Otlaca-Pustă, prin participarea a 8 persoane din această organizaţie, în frunte cu preşedinta Eva Bocsor Karancsi. Evenimentul a avut ca scop prezentarea celor care fac eforturi pentru a păstra trecutul sub forma unor colecţii sau a activităţii muzeale, participanţii venind din judeţele Caraş-Severin, Mehedinţi, Timiş şi Arad, respectiv de peste hotare, din Bulgaria, Serbia şi, nu în ultimul rând, din Ungaria.

28 mar. 2013

26.345 persoane din Ungaria s-au declarat de naţionalitate română

Informaţie de ultima oră:
Oficiul Central de Statistică al Ungariei a publicat azi rezultatele finale ale recensământului din 2011. Conform acestora, în Ungaria trăiesc 26.345 persoane de naţionalitate română şi 13.886 persoane cu limba maternă română! Reamintim că în 2001, în Ungaria, s-au declarat români 7995 persoane, iar de limbă maternă română 8482 persoane.
Detalii aici: http://www.ksh.hu/nepszamlalas/reszletes_tablak
 

21 mar. 2013

Editorial - În Ungaria există două limbi române

Deja de peste 10 ani, în Ungaria se poate obţine atestat de stat din două limbi române: din limba română standard şi din limba băiaşă. Este vorba despre aceeaşi limbă cu puţine diferenţe gramaticale. Prima mai modernă, ultima mai arhaică. Cam aşa cum este graiul din Micherechi, Chitighaz sau Cenadul Unguresc. Actualitatea subiectului o dă recenta apariţie a programei-cadru pentru şcolile de naţionalitate, printre care şi pentru limba băiaşă (sau beiaşă, cum se spune în Ungaria). Diferenţa între programele-cadru pentru români şi pentru băieşi este că elevii români învaţă limba română standard şi creaţiile literaturii române (din România şi foarte puţine creaţii ale scriitorilor români din Ungaria), iar elevii băieşi învaţă numai să vorbească băieşeşte, să scrie băieşeşte (vorbe româneşti scrise cu literele abecedarului unguresc, păstrând totuşi literele „ă” şi „î”) şi să cunoască operele scriitorilor, poeţilor băieşi din Ungaria. Până în anul 1990, limba băieşilor din Ungaria nu avea o variantă scrisă, ea era doar vorbită în satele de băieşi, standardizarea ei a început după schimbarea de sistem, când Guvernul de la Budapesta a acordat bani şi a creat instituţii speciale pentru „facerea” acestei limbi noi.
Ungurii susţin: „băieşii nu înţeleg limba română standard”. Nu ştim dacă politicienii sau lingviştii din Ungaria au cerut înainte de standardizarea limbii băiaşe şi părerea Academiei Române sau a lingviştilor din România. Avem o presimţire. Că nu. Că nici prin cap nu le-a trecut. Acum câţiva ani, am avut ocazia să-i iau un interviu unei colege, tot jurnalistă, de origine băiaşă. Ne-am înţeles perfect. Un singur cuvânt m-a pus pe gânduri, dar din context repede mi-am dat seama despre ce este vorba. Vorba şi la băieşi este tot vorbă, dar ei la vorbire zic „szfăt(ij)estyé”, adică sfătuieşte. Ca româncă născută în Ungaria, la Micherechi, când am ajuns prima dată în Moldova sau în Banat, cu nimic nu am înţeles mai bine graiul vorbit acolo decât cum m-am înţeles cu colega mea băiaşă. Poate chiar mai greu.
Dar cine sunt băieşii şi de ce este limba vorbită de ei româna? Băieşii sunt un grup de ţigani care trăiesc, în primul rând, în sudul Transdanubiei (Dincolo de Dunăre), şi care, se presupune că s-au stabilit în acele zone pe la sfârşitul secolului al 19-lea, venind din România. Limba băiaşă este o română arhaică, păstrată într-o formă originală dinainte de reforma limbii române. Băieşii nu se declară, nu se simt români, ci îşi spun ţigani.
Am văzut odată un filmuleţ, realizat la o grădiniţă unde majoritatea copiilor veneau din familii băieşe. Se vorbea mai bine româneşte (educatoarea zicea că ea vorbeşte băieşeşte) decât în grădiniţele noastre, ale românilor din Ungaria. (Nu dau nume de localităţi, pentru că oricum şi fără asta o să vrea unii să mă ardă pe rug.) La „ovoda” copiilor băieşi eu, cu româna mea, am înţeles perfect ce se vorbeşte acolo.
Vă rog să verificaţi şi dumneavoastră dacă înţelegeţi limba băiaşă, prin primul vers al Imnului băieşilor, aşa cum este el transcris în manualul de limbă băiaşă: „Pădure vergyé, pădure vergyé,/ Nuroku vinyé, nuroku merzsjé,/ Gîndu bátyé bubujestyé,/ Lume, cárá misjunyestyé” (sau mai pe româneşte: „Pădurè vèrde, pădurè vèrde,/ Nurocu vine, nurocu mèrge,/ Gându bate, bubuièşte,/ Lumè, ţara minşunèşte”).
Vă puteţi convinge singuri că între cele două limbi cât de minime sunt diferenţele. Cam la fel ca între limba română standard şi româna vorbită de românii (vlahii) din Valea Timocului sau românii din Maramureş sau românii din Bucovina. Dacă toţi lingviştii din ţările Europei, în care trăiesc oameni vorbitori de limbă română, s-ar apuca să facă gramatici şi să creeze limbi noi, după bunul lor plac, câte limbi române ar exista în lume? Bună dimineaţa, Academie Română! Până nu va deveni şi vlaha sau bucovineana o limbă separată, standardizată, cu acte în regulă. Că limba moldovenească şi limba băiaşă există deja.
Eva Şimon

Câţi români trăiesc în Ungaria?

Oficiul Central de Statistică va publica, pe 28 martie, datele definitive ale recensământului din 2011, din Ungaria. Vom putea afla mai multe date demografice, de exemplu unele referitoare la vârsta, genul sau starea civilă a populaţiei, dar şi un lucru important pentru minorităţi: vom afla şi cifrele legate de naţionalitatea sau religia cetăţenilor din această ţară. Recensământul din octombrie 2011 a cuprins şi întrebări referitoare la naţionalitatea, limba maternă, la identitatea asumată şi la limba vorbită a celor chestionaţi. Conform datelor recensământului din 2001, numărul românilor trăitori în Ungaria este de 7995 de persoane, dintre care aproximativ jumătate s-au născut în Ungaria.
T. Boca

ISUS SALVATORUL: Am umblat pe urmele lui Isus – Experienţele unui călător în Israel

Ierusalim – Când S-a apropiat
de cetate şi a văzut-o, Isus a plâns pentru ea.
(Luca 19:41)
La iniţiativa organizaţiei misionare penticostale din Bichiş, un grup de 42 de persoane a făcut o călătorie în Israel, în perioada 19–23 februarie. Grupul a fost alcătuit din câţiva micherecheni, julani, chitighăzeni, bichişeni şi din alte localităţi din Ungaria. Cunoaşterea ţinutului Galileea a Ţării Sfinte a oferit o experienţă deosebită pentru participanţi. Programul bogat al celor patru zile a asigurat vizitarea multor locuri importante din punct de vedere biblic. Pe lângă priveliştea splendidă a munţilor, văilor, peşterilor, mărilor, grădinilor şi palmierilor, creştinii au avut posibilitatea de a se hrăni şi spiritual.

Ştiri pe scurt...

Seghedin
Joi, 21 martie, Teatrul Român de Amatori de la Liceul „N. Bălcescu” din Jula a fost invitat în studioul de televiziune al emisiunii în limba română „Ecranul nostru” de la Seghedin pentru înregistrarea piesei de teatru „Cămila” (adaptare după Dumitru Solomon). Aşadar, piesa care vorbeşte despre prietenia adevărată, despre speranţa omului de a crede în ceva, cu toată puterea, chiar şi într-o cămilă, va putea fi urmărită şi pe micile ecrane în cursul lunii aprilie.

Jula
În perioada 21–23 martie, 34 de cadre didactice de la şcolile generale din Micherechi, Chitighaz, Aletea, Jula şi Bătania se află la Arad, pentru a se specializa în predarea diferitelor materii în limba română. Cursurile de acreditare sunt realizate pe baza protocolului de colaborare al AŢRU cu Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad.

Jula
Etapa orală a concursului naţional OKTV la limba şi literatura română se desfăşoară pe 22 martie, la sediul AŢRU din Jula. Elevii din clasa a XI-a: Suzana Roşu, Jenifer Iuhas, Adriana Somogyi, Cintia Hodişan, Marc Puha şi Nicoleta Bogyó sunt pregătite de profesoara Elena Olteanu, iar profesoara pregătitoare a concurentei Alexandra Fodor este Stela Nicula Machhour.

Micherechi
Pe 27 martie, direcţiunea şcolii generale din Micherechi organizează a XI-a ediţie a concursului de povestire „Vasile Gurzău”. Concursul se adresează copiilor de toate vârstele. Ei se pot pregăti cu poveşti din literatura română, dar şi cu poveştile povestitorilor români din Ungaria. Concursul se va desfăşura la Căminul cultural „Gheorghe Dulău”, dimineaţa, de la ora 10.00.

Jula
Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria lansează un curs de chitară pentru copiii care iubesc acest instrument şi care doresc să înveţe să cânte la chitară. Lecţiile de chitară vor porni la începutul lunii aprilie şi se vor desfăşura la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, la Jula, strada Doja, nr. 8. Până la începutul lunii aprilie, cei interesaţi se pot informa şi înscrie la sediul UCRU sau la numărul de telefon: 06-66/361-789.

Crâstor
S-a schimbat data sărbătorii hramului la Capela ortodoxă din Crâstor, care iniţial trebuia să aibă loc pe 25 martie. Astfel, evenimentul va avea loc pe 31 martie, cu începere la ora 10.00. Sfânta Liturghie Arhierească va fi săvârşită de Preasfinţitul Episcop Siluan, împreună cu preotul paroh Alexandru Şereş şi cu alţi slujitori de la Centrul Eparhial din Jula.

Ziua porţilor deschise la şcoala din Jula

Copii curioşi să vadă cum e viaţa de elev şi părinţi aflaţi în cautarea instituţiei potrivite pentru odraslele lor au fost aşteptaţi la şcoala generală „Nicolae Bălcescu” din Jula (piaţa Liceum nr. 2), care şi-a deschis larg porţile pentru vizitatori.
Marţi, 11 martie, cei peste o sută de elevi ai şcolii generale, alături de cadrele didactice au primit vizitatorii. Copiii din grupele mari ale grădiniţelor, au privit cu ochi mari sălile de clasă, curioşi să descopere locul unde vor învăţa de la toamnă. Cei mai mici au avut posibilitatea să cunoască copiii şi cadrele didactice ale şcolii, dar şi să viziteze sălile de clasă. Părinţii au primit informaţii referitoare la oferta şcolii, a rezultatelor şi avantajelor educaţiei de la directoarea adjunctă a şcolii generale Ana Radici Repisky, care a stat la dispoziţia vizitatorilor răspunzând la întrebări. Înscrierea la şcoala generală se va face în zilele de 8–9 aprilie, între orele 8.00–16.00, la secretariatul şcolii. Trecând pe la şcoală, i-am surprins la ora de română şi matematică, unde învăţătoarea Eva Pătcaş Sabău şi Zorica Bordaş i-au introdus pe copii în lumea literelor şi numerelor.
A.C.

Români care au ajuns „acasă”

Atraşi de casele ieftine şi de liniştea de la sat, unii români din apropierea graniţei cu Ungaria au profitat din plin de acest avantaj, mai ales cei care locuiesc în vestul ţării, cu precădere în Arad, Oradea sau Timişoara. Astfel, sute de români de lângă frontieră au ajuns să zică rudelor sau prietenilor „acasă” arătând peste graniţă. Foarte mulţi şi-au cumpărat în Ungaria case de vacanţă, iar alţii s-au mutat cu tot cu familia. Se ştie că localitatea unde şi-au cumpărat românii foarte multe proprietăţi este Bătania, dar există şi alte localităţi de frontieră unde s-au stabilit români, de la Cenadul Unguresc până în Bihorul unguresc. La Csanádpalota în jur de 30 de case sunt în proprietatea românilor. Aici locuieşte şi interlocutorul nostru, Ioan Hanţ, cu soţia sa. Pe domnul Hanţ l-am cunoscut în urmă cu mai bine de doi ani, când m-a căutat foarte interesat de problemele comunităţii noastre. Primul lui pas concret a fost un abonament la „Foaia românească”.

Purtaţi de valuri şi de dans, la Budapesta

Mai multe poze aici
Cea de-a VII-a ediţie a balului românilor din Budapesta a avut loc pe 9 martie, în elegantul Hotel Gellért din Budapesta, pe malul Dunării. Tradiţia organizării balului românesc în Capitala Ungară a fost reînviată în anul 2007 de Asociaţia Femeilor Ortodoxe şi de Parohia Ortodoxă Română din Budapesta. La organizarea acestei frumoase întâlniri au contribuit şi autoguvernările româneşti din sectorul VII şi XI din Budapesta, precum Biblioteca Judeţeană din Oradea, prin directoarea Ligia Mirişan şi Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Oradea, prin doamna Viorica Cherteş.

15 mar. 2013

Editorial – Idele lui Marte

Unul dintre importantele evenimente ale istoriei lumii s-a petrecut la „Idele lui Marte” (15 martie), în anul 44 înainte de Hristos. În acea zi, în Senatul Romei, Caius Iulius Cezar cădea lovit mortal de pumnalele unor fanatici ai republicii – Brutus şi Cassius. Cei doi credeau că prin simpla eliminare fizică a lui Cezar vor putea feri Roma de un regim de dictatură personală. Rezultatul a fost contrar intenţiei lor. Au urmat ani de instabilitate, războaie, mari pierderi umane şi consfinţirea unui alt regim, mult mai autoritar decât cel al lui Iulius Cezar…
Cu sute de ani mai târziu, tot în ziua de 15 martie, în aşa-numita „primăvară a popoarelor”, izbucneşte revoluţia la Pesta. Conjunctura evenimentelor din anul 1848 şi în mod sigur şi întâmplarea aduc în fruntea revoluţiei maghiare o persoană absolut nepotrivită: Kossuth Lajos. O figură ce aparţine panteonului naţional maghiar, care, născut din mamă nemţoaică şi tată cu ascendenţă slovacă, se considera… ungur! (Mai cunoaştem cazuri, nu?)
De fapt, ce s-a întâmplat la acel Ide al lui Marte din 1848? Puţini ştiu că programul celor 12 puncte de la Pesta – care prevedeau desfiinţarea iobăgiei şi egalitatea în drepturi pentru toţi cetăţenii, fără deosebire de naţionalitate şi religie – i-a atras, iniţial, pe toţi intelectualii români. George Bariţ va declara că ziua de 15 martie a fost cea mai fericită din viaţa lui, iar Avram Iancu saluta discursurile emoţionante anunţând: „Fraţi maghiari! În aceste două patrii-surori, de existenţă şi viitor, maghiarul nu poate vorbi fără români, şi nici românul fără maghiari”.
Au trebuit să treacă doar 10 zile, ca românii să se deştepte, să-şi dea seama de faţa adevărată a revoluţiei ungare şi să pună bazele unei revoluţii paralele, româneşti. De ce această schimbare? Pentru că Kossuth, care a pornit de la ideea unei supremaţii maghiare, nu a vrut să acorde drepturi şi românilor! Pe la spatele românilor, revoluţionarii maghiari au hotărât unirea Transilvaniei cu Ungaria. Asta a dus la o cumplită prigoană antiromânească: cei care protestau împotriva unirii erau arestaţi, bătuţi, au fost ucişi mii de bărbaţi, femei, copii. Ei au avut o singură vină: că au fost români.
Pe 15 martie, în Ungaria nu sărbătoresc doar ungurii. La noi sunt „obligate” să sărbătorească această zi şi naţionalităţile. Copiii românilor, la fel ca ai slovacilor sau sârbilor, evocă în şcoli anual evenimentele de la 15 martie, îi elogiază pe Petőfi, Kossuth sau Bem, citează cele 12 puncte. Elevii de la şcolile românilor din Ungaria nu cunosc şi cealaltă faţă a revoluţiei de la 1848, nu ştiu că poporul din care şi ei fac parte avea alte dorinţe, alte idealuri. Şi mulţi au plătit pentru asta cu propria lor viaţă. Noi, în neştiinţa noastră, sărbătorim sărbătorile altora, ne bucurăm de bucuria altora, ne însuşim istoria şi elogiem eroii altora. Pentru că pe-a noastră am uitat-o deja. Unii, mai tineri, nici nu au cunoscut-o niciodată. Asta-i adevărata tragedie a unui neam. Un neam fără memorie.
Acum 2057 de ani, la „Idele lui Marte”, romanii şi-au ucis cezarul în speranţa unei lumi mai bune. Cu 165 de ani în urmă, în aceeaşi zi de primăvară, ungurii şi-au dorit „pace, libertate şi înţelegere”. La început, românii şi-au dorit aceleaşi lucruri ca ungurii, dar în scurt timp şi-au dat seama că interesele lor sunt diferite, astfel nu pot lupta unii lângă alţii. Au ajuns pe baricade diferite.
Trecerea timpului ne dă o lecţie tuturor: două popoare vecine pot convieţui în pace numai dacă îşi respectă în mod reciproc trecutul (accentul este pe reciproc), dacă îşi tolerează sărbătorile, bucuriile, tristeţile. Fără exagerări. Fără revendicări nefondate. Fără fluturări de steaguri ale nimănui. Pentru că, ceea ce s-a născut la Budapesta, la „Idele lui Marte”, se va împlini la Bruxelles la… calendele greceşti.
Eva Şimon

Un bal cu debutul ansamblului copiilor

În acest an, balul românesc de la Budapesta a ajuns la a 7-a ediţie. Una din surprizele evenimentului a fost grupul de dansuri populare româneşti, înfiinţat cu sprijinul Autoguvernării româneşti din cartierul XI şi al Asociaţiei Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta. În numărul viitor vom reveni cu o relatare amănunţită.

Ştiri pe scurt…

Budapesta
Joi, 14 martie, la ICR Budapesta a avut loc a doua ediţie a „Serilor de literatură”, de data aceasta dedicată scriitorului Matei Vişniec. În saloanele Institutului din str. Izsó, nr. 5 au fost prezentate ultimele apariţii editoriale ale autorului, precum şi volumul „A kommunizmus története elmebetegeknek” („Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal”), apărut la editura L`Harmattan, tradus în limba maghiară cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Român Bucureşti.

Jula
Ziua de 17 aprilie va fi o zi deosebită pentru Grădiniţa românească din Jula. Pentru câteva ore, cei mici vor ieşi din programul lor zilnic, pentru a arată de data aceasta puţin mai altfel lumea lor. Preşcolarii vor lăsa la o parte jocul şi îşi vor prezenta instituţia prin diverse programe, jocuri şi activităţi părinţilor care vor însoţi la ziua porţilor deschise din 17 aprilie viitorii lor colegi. Referitor la înscrierile la grădiniţă, şefa instituţiei, doamna Ana Ciotea, ne-a informat că anul acesta vor avea aproximativ 25 de locuri.

Micherechi
Pastorul penticostal dr. Vladimir Pustan va aduce un mesaj biblic sâmbătă, 23 martie, la Casa de Cultură „Gheorghe Dulău” din localitate, iar grupul „Cireşarii” va cânta spre gloria lui Dumnezeu. Programul va începe la ora 18.00. Intrarea este liberă.

Crâstor
În ziua de luni, 25 martie, de Bunavestire, Capela ortodoxă din Crâstor îşi va serba hramul. Sfânta Liturghie Arhierească va fi săvârşită de Preasfinţitul Episcop Siluan, împreună cu preotul paroh Alexandru Şereş cu alţi slujitori de la Centrul Eparhial din Jula.

Apateu
Şcoala generală din Apateu, în colaborare cu Centrul de Documentare şi Informare şi al AŢRU organizează, pe 11 aprilie, o nouă ediţie a concursului naţional de poezie românească Mihai Eminescu. Directorul şcolii generale din Apateu, doamna Vad Erzsébet, ne-a informat că au fost anunţate toate şcolile în care se predă limba română în Ungaria şi că sunt aşteptaţi să se înscrie cât mai mulţi participanţi.

Teatrul Cetăţii din Jula împlineşte 50 de ani

Marţi, 5 martie, directorul Gedeon József a ţinut o conferinţă de presă dedicată celor 50 de ani de existenţă a Teatrului Cetăţii din Jula. Acesta a informat jurnaliştii prezenţi despre planurile referitoare la cea de-a 50-a stagiune.
Desfăşurată sub înaltul patronaj al Ministerului Resurselor Umane, Balog Zoltán şi al primarului oraşului Jula, dr. Görgényi Ernő, cea de-a 50-a stagiune a Teatrului Cetăţii din Jula va debuta pe 22 iunie. Din acea zi, până pe 11 august, publicul julan şi nu numai este chemat să lase de-o parte grijile de zi cu zi şi să se bucure de spectacolele, pe care direcţiunea teatrului le-a pregătit special pentru a sărbători o jumătate de secol de la înfiinţarea teatrului în aer liber la Jula.

Proiecte de colaborare ale Autoguvernării Româneşti din Bichişciaba cu instituţii din oraş

Prima şedinţă din anul acesta a Autoguvernării Româneşti din Bichişciaba a avut loc pe 6 martie, în sala „Pataki” a Centrului Cultural „Csabagyöngye” (str. Széchenyi, nr. 4) din Bichişciaba. Şedinţa a constituit o premieră în istoria relaţiilor pe plan orăşenesc, fiind pentru prima dată când reprezentanţii celor două instituţii s-au întâlnit pentru a iniţia proiecte comune. Pe ordinea de zi a figurat aprobarea bugetului pentru anul acesta şi încheierea acordului de colaborare cu noul Centru Cultural, care în urma renovărilor a fost redeschis pentru public pe 22 ianuarie.

O excursie la Seghedin cu cântece, flori şi mărţişoare

Pe 8 martie, de Ziua Femeii, corul şcolii generale din Micherechi a fost invitat la Seghedin. Am aşteptat cu nerăbdare această zi, deoarece nu am mai fost cu colegii de şcoală niciodată la facultatea, la radioul sau la consulatul din Seghedin. Cu câteva zile mai înainte ne-am pregătit cu cadouri, cu piese pictate, cu origami. Când a sosit ziua mult aşteptată, dimineaţa, la ora 8, ne-am adunat în faţa şcolii şi cu două microbuze am pornit spre Seghedin. După două ore de călătorie, am ajuns la muzeul Institutului Pedagogic „Juhász Gyula”, unde ne-a aşteptat doamna profesoară Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Română şi profesorii catedrei.

Elevi români printre câştigătorii concursului „Iubesc oraşul Jula”

Săptămâna trecută, în aula Şcolii generale şi Liceului „N. Bălcescu” au fost înmânate premiile concursului „Iubesc oraşul Jula”, concurs iniţiat de primarul-elev al oraşului, Daniel Repisky, elev în clasa a XII-a la Liceul „Bălcescu”. La concursul iniţiat pe trei categorii – desen, fotografie, poezie-proză – au fost prezentate 200 de creaţii de la diferite şcoli din oraş. Lucrările au fost selectate, la desen, de către artistul plastic Ştefan Oroian, la categoria fotografie de artistul fotograf Pénzes Sándor, iar la categoria poezie-proză de poetul şi scriitorul Kiss Ottó.
Premiaţii concursului de la Şcoala generală şi Liceul „Nicolae Bălcescu au fost:
Categoria desen: Fazekas Dorka (clasa I-a), Nemes Csenge (clasa I-a), Szél Simon (clasa a II-a), Szabó Kiara (clasa a III-a), Brindás Orsolya (clasa a IV-a), Gyihor Anna (clasa a VI-a), Rokszin György (clasa a VI-a), Tóth Ágnes Rebeka (clasa a X-a) Fodor Noémi (clasa a XII), Zsurka Dorottya (clasa a XII-a).
Categoria poezie-proză: Temesvári Bence (clasa a V-a).
A.B.

Bal de caritate cu mulţi copii talentaţi

Mai multe poze aici
Unul dintre cele mai importante evenimente româneşti anuale a avut loc sâmbătă, 9 martie, în Sala festivă a Centrului Cultural Românesc din Jula, unde familii şi prieteni, elevi şi profesori au participat la cea de-a XI-a ediţie a balului de binefacere al Fundaţiei „Pro discipulis – Pentru elevii noştri”.

12 mar. 2013

Se pot înainta proiecte la DRP

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP)/Ministerul Afacerilor Externe anunţă deschiderea sesiunii de finanţare pentru anul 2013.
DPRRP organizează în perioada 12 martie 2013 – 3 aprilie 2013 sesiunea de depunere a cererilor de finanţare pentru proiectele destinate sprijinirii activităţii românilor de pretutindeni.
Solicitanţii (asociaţiile, fundaţiile, organizaţiile, instituţiile sau persoanele fizice şi juridice reprezentative aparţinând comunităţilor româneşti de pretutindeni din afara graniţelor) sunt invitaţi să depună cererile de finanţare fie personal, fie prin corespondenţă recomandată sau curier la sediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, B-dul. Primăverii, nr. 22, sector 1, cod poştal 011972, Bucureşti, România.
Cererile de finanţare trebuie să respecte coordonatele stabilite de Ghidul de finanţare publicat pe pagina de internet a DPRRP (www.dprp.gov.ro), precum şi termenul limită de depunere: 3 APRILIE 2013 (data poştei). Cererile trimise după această dată nu sunt eligibile.
Anunţul privind rezultatul selecţiei de proiecte şi respectiv, lista beneficiarilor finanţărilor nerambursabile, va fi publicat pe pagina de internet a DPRRP, www.dprp.gov.ro,  după data de 15 aprilie 2013.

Invitaţie la teatru

Marţi, 19 martie, de la ora 19.00, ICR Budapesta oferă publicului vorbitor de limbă română din Ungaria, o întâlnire de suflet cu mari actori ai teatrului românesc: Stela Popescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Alexandru Arşinel și Eugen Cristea, pe scena Teatrului “Katona József” din Budapesta. Spectacolul cu piesa “Caviar, vodkă şi bye-bye!”, de George Astaloş, în regia maestrului Dan Puican (producţie itinerată în peste 29 de ţări) a fost premiat pentru cel mai bun spectacol radiofonic al stagiunii 1998 la cea de-a şaptea Gală UNITER 1999. Piesa a fost prezentată în premieră radiofonică in urma cu 15 ani. 


8 mar. 2013

Editorial - Oficial, ne merge bine

Cei care privesc cu atenţie sumele alocate în acest an de către statul maghiar pentru Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria ar putea gândi: ăştia (adică românii din Ungaria) nu au nicio problemă, sunt plini de bani, instituţiile lor pot funcţiona fără probleme. Drepturi au, legi au, până şi drapelul românesc îl pot arbora pe clădirile lor. Ce se ascunde însă în spatele acestor sume, câte probleme şi câte neajunsuri, doar puţini ştiu.
543.465.000 forinţi = autonomia culturală a românilor din Ungaria. Atâta valorează momentan aşa-numita noastră „autonomie” acordată de către stat. Cu toate că noi nici măcar nu am cerut-o. Marea parte a banilor (429.355.000 forinţi) este destinată celor (deocamdată) patru şcoli în care se învaţă şi româneşte, Bătania, Chitighaz, Aletea şi Săcal (în asociaţie cu Bedeu şi Körösnagyharsány). Până aici se pare că totul e ok, şcolile noastre în anul 2013 nu vor duce lipsă de finanţare, iar ce va fi peste un an, sau peste cinci, sau peste zece, nu putem decât să avem încredere în garanţiile asigurate de către stat, prin subsecretarul de stat pentru naţionalităţi. Garanţii care pe unii îi linişteşte, pe alţii însă, nu. Dar AŢRU, prin vocea doamnei Ana Oros Simon, referent pentru învăţământ, îşi dă deja seama că pentru a administra şi, mai ales, pentru a garanta viitorul unei şcoli de naţionalitate nu sunt suficienţi numai banii. Şcoala din Chitighaz sau Aletea şi oricare alta nu de la bani va fi românească, ci dacă profesorii vor vorbi româneşte şi între ei, în sala profesorală, precum şi în pauză, cu copiii, şi, nu în ultimul rând, în cadrul orelor să se respecte angajamentul de a preda jumătate (!) din materii în limba română. Aşa cum îi stă bine unei şcoli bilingve. Aşa cum este etic, corect şi obligatoriu din partea unei şcoli care se numeşte bilingvă.
În schimbul celor aproape 550 de milioane de forinţi, AŢRU trebuie să aibă grijă de 133 de persoane care îşi primesc salariul lunar de aici. Asta e deja responsabilitate, nu glumă. De pe acum se pot gândi serios cei avizaţi (se citeşte: cei cu musca pe căciulă), dacă vor cocheta şi la următoarele alegeri de autoguvernări de naţionalitate cu etnobişniţarii (se înţelege: persoane care nu sunt de naţionalitate română, dar pentru unele avantaje se dau la alegeri de români) sau vor încerca să ajungă la un compromis cu românii „gânditori” (cu vrerea nu-i numim intelectuali) din comunitate, care deja de ani de zile îşi exprimă îngrijorarea pentru viitorul instituţiilor româneşti din Ungaria şi pentru viitorul comunităţii, în general. Nimic nu se face pentru a lămuri familiile despre importanţa limbii române aduse de acasă, nimeni nu sprijină cu burse tinerii noştri talentaţi (aia una acordată de stat e ineficientă şi o considerăm aproape inutilă), precum nici profesorii activi, cu rezultate serioase, nu-i încurajează nimeni cu vreun premiu sau, de ce nu, cu o sumă lunară în plus. Iar dacă un tânăr de-al nostru termină vreo meserie „românească” aproape 100% că va fi şomer. Asta-i momentan imaginea comunităţii noastre.
Şi de ce nu se adresează nimeni din liderii noştri familiilor, celui mai mic nucleu al unei comunităţi, baza unei vieţi identitare sănătoase? Pentru că toţi sunt cu mâţa-n sac. Cum să dea ei sfaturi familiilor (încă) româneşti sau celor mixte, româno-maghiare, din Jula, Bătania sau Săcal, când nici ei acasă nu vorbesc româneşte? Atât în cazul acestor conducători (de autoguvernări, de asociaţii, directori de şcoli etc.), cât şi în cazul profesorilor, învăţătorilor şi educatorilor, prima dată la exemplul personal ar trebui lucrat. Căci dacă nu vor, nu-i obligă nimeni să-i reprezinte pe români. Nu este nevoie de români cu vorbele, ci cu faptele. Asta e problema noastră de bază. Una care ne arde conştiinţa. De altfel, oficial, ne merge bine.
Eva Şimon

AŢRU are tot mai mulţi bani, dar şi tot mai multe responsabilităţi

Distincţii şi sfaturi
Şedinţa din ultima zi de februarie a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria a avut ca prim punct pe ordinea de zi înmânarea distincţiilor „Pentru învăţământul românesc din Ungaria” şi „Pentru românii din Ungaria”, pe anul 2012. La ultima şedinţă din anul trecut, Adunarea generală a AŢRU a decis ca premiul pentru învăţământ să-l primească, postum, domnul Gheorghe Martin din Micherechi, profesor, inspector şcolar, secretar al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria înainte de 1990, iar cel de-al doilea premiu să fie înmânat domnului Gheorghe Gros din Chitighaz, activist cultural, cântăreţ de muzică populară, instructor de dansuri la şcolile româneşti din Bihor, preşedinte al Asociaţiei Culturale a Românilor din Chitighaz.

Sprijin pentru cercetările românilor din Ungaria

Ultimele zile ale anului trecut au adus o mare surpriză pentru Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria. Directoarea dr. Maria Berényi a fost anunţată că Institutul condus de ea a obţinut un sprijin de 35 milioane de forinţi. Finanţarea este asigurată de secretarul de stat pentru naţionalităţi, Hölvényi György, din cadrul Ministerului Resurselor Umane. Suma este de o mare importanţă, mai ales dacă privim înapoi la ultimii 15 ani(!), când Institutul de Cercetări funcţiona la limita existenţei, din finanţare foarte mică, obţinută doar din proiecte, luptându-se anual cu probleme financiare. La începutul lunii aprilie este programată şedinţa adunării generale a Comunităţii Cercetătorilor şi Creatorilor Români din Ungaria. La această şedinţă se va stabili şi planul de activitate pe anul în curs.
E.Ş.

Martonyi a explicat la Bucureşti de ce NU vom avea reprezentant în Parlament

Ministrul ungar al afacerilor externe Martonyi János s-a aflat luni şi marţi într-o vizită oficială în România, la invitaţia omologului său român, Titus Corlăţean. Întâlnirea celor doi miniştri de externe a avut loc într-un moment de tensiune în relaţiile bilaterale, generat de scandalul steagului secuiesc şi alimentat de declaraţiile făcute la Bucureşti şi la Budapesta. Evenimentul a fost dedicat împlinirii a zece ani de la semnarea „Declaraţiei privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI”.

Ştiri pe scurt…

Jula
Cu ocazia Zilei Femeii, membrii Clubului Pensionarilor Români se întâlnesc pe 8 martie, la sediul AŢRU, din Jula, pentru a sărbători doamnele printr-o frumoasă petrecere, ne-a informat Gheorghe Marc, preşedintele clubului.

Micherechi
De la începutul lunii martie, în organizarea primăriei din Micherechi, elevii şcolii generale au posibilitatea să participe la cursuri extraşcolare: de dans popular românesc şi de limba engleză. La aceste cursuri se pot prezenta copiii de la grădiniţă şi şcoala generală. Instructorul cursului de dans va fi tânărul Nandor Cozma, iar cursul de limba engleză va fi ţinut de Maria Petruşan, absolventă a Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Litere din Cluj-Napoca.

Bichişciaba
Deputaţii Autoguvernării Româneşti din Bichişciaba s-au întrunit în şedinţă pe 6 martie. Pe ordinea de zi a figurat aprobarea bugetului pentru anul acesta şi s-a semnat şi un acord de colaborare cu noul Centru Cultural „Csabagyöngye”. Acest centru se găseşte pe strada Széchenyi, la numărul 4.

Jula
Şcoala generală “Nicolae Bălcescu” din Jula organizează, pe 19 martie, ziua porţilor deschise. Între orele 9.00–12.00, viitorii şcolari împreună cu părinţii lor vor avea posibilitatea să intre la ore şi să cunoască instituţia de învăţământ.

Chitighaz
Casa de Cultură din Chitighaz organizează, pe 13 martie, un nou concurs pentru elevii şcolilor generale intitulat “Moştenirea de 600 de ani”. Concursul este lansat pentru elevii de la şcoala românească şi maghiară din localitate, iar întrebările se bazează pe tradiţie, cultură şi civilizaţie.

Jula
Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria lansează un curs de chitară pentru copiii care iubesc acest instrument şi care doresc să înveţe să cânte la chitară. Lecţiile de chitară vor porni la începutul lunii aprilie şi se vor desfăşura la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, la Jula, strada Doja, nr. 8. Până la începutul lunii aprilie, cei interesaţi se pot informa şi înscrie la sediul UCRU sau la numărul de telefon: 06-66/361-789.

Hram la Capela ortodoxă din Crâstor

În ziua de luni, 25 martie, de Bunavestire, Capela ortodoxă din Crâstor îşi va serba hramul. Sfânta Liturghie va fi săvârşită de Preasfinţitul Episcop Siluan, împreună cu preotul paroh Alexandru Şereş şi cu alţi slujitori de la Centrul Eparhial din Jula.
A.B.

Duminica Ortodoxiei, la Budapesta

Duminica Ortodoxiei sau Duminica biruinţei Ortodoxiei este sărbătorită în fiecare an şi la Budapesta în prima duminică a Postului Mare. Pe 24 martie, în Duminica Ortodoxiei, Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul românilor din Ungaria, împreună cu alţi reprezentanţi ai jurisdicţiilor ortodoxe din Budapesta, va sluji la Budapesta în Biserica Ortodoxă Maghiară din piaţa Petőfi, ne-a informat protopopul Marius Maghiaru, parohul Capelei Ortodoxe Române din Budapesta. Sfânta Liturghie va începe la 10.00.
A.B.

Examen de limba română la Seghedin

În perioada 5–26 aprilie, la Institutul de Comunicare şi Limbi Străine al Universităţii din Seghedin se va desfăşura sesiunea de primăvară a examenului ORIGO de limba română. Înscrierile la examen se mai pot face până miercuri, 11 martie. Proba în scris la limba română va avea loc pe 6 aprilie, iar examenul oral are loc în 5 şi 26 aprilie. Amănunte la adresa de email: www.lingo.u-szeged.hu.
A.B.

Într-o lume a poveştilor cu copiii de la grădiniţa din Jula

Mai multe imagini aici
Zilele trecute, şi micuţii de la Grădiniţa românească din Jula au avut parte de un bal mascat, în spiritul carnavalului care se apropie de sfârşit. Parada măştilor şi serbarea care la urmă s-a încheiat cu gogoşi şi tot felul de prăjituri pe placul micuţilor a avut loc miercuri, 27 martie. Copiii de la cele patru grupe mixte ale grădiniţei julane s-au deghizat – cu ajutorul părinţilor – în prinţese, piraţi, scufiţe roşii, fantome, oameni păianjeni, vampiri şi cenuşărese, pompieri, indience şi multe animăluţe îndrăgite de la desenele animate. Nici educatoarele nu au rămas în afara acestui joc şi s-au îmbrăcat şi ele în prinţese, indience, etc.

1 mar. 2013

Editorial - Veceu etnic

Într-o şcoală din Oradea, directoarea unităţii de învăţământ a introdus nişte proceduri demne de perioada în care oamenii de culoare nu puteau împărţi acelaşi acoperiş cu albii sau când săracii nu puteau intra în acelaşi loc cu bogaţii. Conducătoarea şcolii (de etnie maghiară) le-a interzis elevilor români să folosească aceeaşi toaletă cu cei maghiari! Mai pe înţeles: elevii români nu pot să-şi facă treaba mică sau mare în acelaşi veceu cu elevii maghiari. Întâmplarea nu este din întunecatul Ev Mediu, ci din anul 2013 după Hristos.
Nu este această şcoală orădeană singura instituţie din lume în care învaţă împreună copii români şi maghiari, dar nimeni nu s-a gândit până acum la această idee genială. Citind această ştire, nu puteam să nu mă gândesc la şcolile noastre, cum ar fi dacă… Dar, slavă Domnului, la noi minţile nu s-au întunecat chiar aşa.
La Liceul „Bălcescu” din Jula învaţă minimum 4 feluri de copii: 1. români din Ungaria, 2. români din România, 3. unguri din Ungaria, 4. unguri din România. Mai trebuie să-i împărţim, bineînţeles, în băieţi şi fete. Plus profesorii, care şi ei sunt la rândul lor bărbaţi şi femei. Deci, înseamnă că la liceul nostru din Jula ar trebui să fie minimum 10 veceuri.
Sau să luăm exemplul Chitighazului. Aici funcţionează două şcoli generale. Una ungurească şi una românească. În ambele şcoli învaţă atât români, cât şi unguri, plus copii de ţigani. Dacă ne-am gândi ca directoarea din Oradea ar trebui să avem mai multe toalete decât săli de clasă.
Poate doamna director s-a inspirat din faptul că, actualmente, viaţa politică din „Bazinul Carpatic” a început să semene cu o budă, care pute până departe, până la Bruxelles, uneori chiar până la Washington. Atât în Ungaria, cât şi în România, politicienii cred că scandalurile bazate pe criterii etnice le ţin oamenilor de foame, că dacă pe primăria lor s-a arborat (sau tocmai din contră, li s-a interzis) drapelul secuiesc nu mai trebuie să-şi plătească facturile la gaz, că vom putea trăi în pace şi bună vecinătate dacă ne învăţăm copiii să-i urască pe cei care au altă limbă maternă, altă religie, altă culoare. Politicienii noştri se joacă cu focul atunci când aţâţă cu atâta uşurinţă flacăra spiritelor etnice. Şi o fac, de obicei, din interese de partid. Politicienii unguri s-au obişnuit în ultimii mai bine de 20 de ani să se plimbe prin România ca nişte grofi pe propriul domeniu. Să se folosească de ungurii de acolo după bunul lor plac. Guvernele dintotdeauna de la Budapesta varsă nişte sume enorme de bani în Ardeal. Fiecare „prieten” al unui ministru primeşte drept cadou sau drept recompensă câte-un „institut de strategie naţională” sau un fel de „institut de cercetare”, finanţat cu sute de milioane de forinţi de la bugetul de stat maghiar.
În timp ce în alte ţări, lumea se luptă cu efectele globalizării, cu criza economică sau cu sărăcia lucie, la noi ajung să fie în centrul atenţiei încăperile unde şi regii se duc pe jos. Ce fericit ar fi împăratul roman Vespasian dacă ar trăi şi ar vedea ce se întâmplă. La aşa ceva nici el nu cred că s-a gândit. Mintea lui a mers numai până acolo că a construit la Roma sute de latrine publice (vespasiene), pentru folosirea cărora a cerut taxă. Fiind criticat de unii senatori că scoate bani din ceva atât de murdar, Vespasian a replicat: „pecunia non olet”, adică „banii nu au miros”.
E adevărat, nici prostia nu miroase. Şi nici nu doare. Că dacă ar durea, multă lume ar umbla urlând pe stradă. În limba maternă.
Eva Şimon

Pregătiri pentru şedinţa anuală a UCRU

Prezidiul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria s-a întrunit în şedinţă în ziua de 23 februarie pentru a stabili data următoarei şedinţe a Adunării Generale şi pentru a pregăti planul de modificare a statutului Uniunii. Acesta a fost modificat ultima dată în anul 2009. Se prevede ca şedinţa delegaţilor asociaţiilor româneşti să fie în data de 20 aprilie a.c. Statutul va fi modificat conform cerinţelor noii Legi Civile intrată în vigoare în anul 2012. Planul modificării statutului UCRU va fi trimis delegaţilor în a doua parte a lunii martie.
E.Ş.

Ziua femeilor, sărbătorită la Seghedin

Ziua de 8 Martie este recunoscută pe întregul glob ca sărbătoarea internaţională a femeii şi a mamelor. Această zi celebrează femeia la toate vârstele, zâmbetul, gingăşia, generozitatea şi dăruirea ei. Vineri, 8 martie, de la ora 16.00, Ziua mamei şi a tuturor femeilor va fi marcată şi la Consulatul General al României la Seghedin. Evenimentul va fi organizat în colaborare cu Autoguvernarea Românească şi cu Catedra de limba română de la Universitatea din Seghedin, printr-o acţiune dedicată tuturor persoanelor de sex feminin, la care vor participa copii ai şcolii generale din Micherechi şi un artist popular.
A.B.

Anul 2013 aduce schimbări importante în învăţământul din Ungaria

Anul 2013 aduce în învăţământul din Ungaria câteva schimbări importante prevăzute prin noua lege intrată în vigoare anul trecut. De la 1 ianuarie 2013, instituţiile de învăţământ au ajuns în custodia statului, din luna februarie, profesorii care au împlinit vârsta de 62 de ani au fost obligaţi să iasă la pensie, iar din septembrie vor fi aplicate noile programe cadru şi se va introduce obligativitatea predării religiei/eticii. Cu excepţia şcolilor confesionale, private şi a şcolilor întreţinute de o fundaţie sau de autoguvernările pe ţară ale naţionalităţilor, unităţile din învăţământul preuniversitar sunt controlate şi gestionate de un nou birou numit Centrul Klebelsberg (KLIK). În toată ţara s-au format 198 de circumscripţii şcolare.

Ştiri pe scurt...

Bihor
Conform informaţiilor primite de la preotul ortodox român Cosmin Pop, parohul a patru biserici din Bihorul unguresc, în luna martie orarul slujbelor la parohiile pe care le administrează este următorul: Duminică, 3 martie, va sluji în biserica din Peterd. Pe 10 martie va săvârşi Sfânta Liturghie la biserica din Vecherd, iar în următoarea duminică, pe 17 martie, la biserica din Darvaş. Duminică, 24 şi 31 martie, precum şi de sărbătoarea Bunei Vestiri, 25 martie, va sluji în biserica din Jaca. În fiecare duminică slujba începe la ora 9.00.

Jula
Curatoriul Fundaţiei „Pro discipulis – Pentru elevii noştri”, în colaborare cu Direcţiunea Şcolii şi Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula organizează, pe 9 martie, balul de binefacere al şcolii. Petrecerea va avea loc în sala festivă a Centrului Cultural Românesc din Jula, cu începere de la ora 19.00. În deschiderea balului, elevii şcolii şi liceului românesc vor susţine un program cultural. Bilete se pot procura de la şcoală. Preţul unui bilet de intrare este: 3000 ft. Alte informaţii la numărul de telefon: 06-66/463-161.

Apateu
Şcoala generală din Apateu, în colaborare cu Centrul de Documentare şi Informare şi al AŢRU organizează, pe 11 aprilie, o nouă ediţie a concursului naţional de poezie românească Mihai Eminescu. Directorul şcolii generale din Apateu, doamna Vad Erzsébet a confirmat că au fost anunţate toate şcolile în care se predă limba română în Ungaria şi că aşteaptă cât mai mulţi participanţi.

OPINII - Vrem să fim români. Cum s-o facem? Să începem în familie!

Sunt de părere că, cel puţin o dată, fiecare dintre noi ne-am gândit la faptul că, oare de ce copiii noştri nu mai vorbesc româneşte, aşa cum am făcut-o noi la vremea noastră? Sau oare de ce unii dintre ei nu prea îşi mai doresc acest lucru?
Iată câteva gânduri ale mele, care mă frământă de o vreme încoace, referitor la situaţia copiilor noştri. Unii spun că profesorii sunt de vină şi şcoala, că nu se mai face şcoală ca pe vremuri. Ei bine, eu aş zice că, hai fie, şi şcoala… Dar şi părinţii!
În primul rând, în ziua de azi nici măcar părinţii nu mai vorbesc româneşte cu copiii, aşa cum făceau pe vremuri. Atunci când un copilaş cade şi se loveşte, mama lui nu îl mai alintă cu „Dragul mamei, hai să te ţuce mama, că-ţi trece…” şi „Na, na, na”, ci dă-i înainte magyarul. Astfel, cum să mai avem pretenţia ca acel copilaş să ştie româneşte când ajunge la grădiniţă. De exemplu, un copil din familie maghiară, dacă se naşte şi creşte în Germania, va vorbi perfect limba germană şi, eventual limba maghiară, dacă şi părinţii vorbesc cu el limba maghiară acasă. Tot aşa şi cu un copil român din Ungaria, dacă acasă, în jurul lui, nu se vorbeşte româneşte, atunci bineînţeles va vorbi perfect doar limba ţării în care creşte, adică limba maghiară. Clar ca bună ziua. Asta de când îi lumea şi vileagul a fost aşa.
Aşadar, noi părinţii ar trebui să ne gândim puţin mai bine atunci când afirmăm că la grădiniţă nu se face treabă, că vine copilul acasă şi nu vorbeşte româneşte mai nimic. O educatoare, pe lângă faptul că are grijă de copil o zi întreagă şi îl educă în vederea deprinderilor specifice vârstei şi a prieteniei între ei, îi mai învaţă şi româneşte cât poate, pentru că această muncă este aproape în zadar, dacă acasă nu se vorbeşte româneşte. Spun aproape în zadar, pentru că dacă aceşti copii ar veni de acasă folosind deja limba română, munca aceasta a educatoarelor de la grădiniţă ar fi de zece ori mai uşoară şi mult mai eficientă. Şi ştim cu toţii că un copil învaţă cel mai mult şi cel mai uşor la vârsta de 2–6 ani.
Şi ajungem la şcoală, în clasa întâi, apoi în clasa a 5-a, unde o luăm de la început: copiii vin din familii româneşti, în care nu (prea) se mai vorbeşte româneşte acasă, din comoditate şi nu pentru că nu ştiu româneşte. Aşadar dascălul are acordul părinţilor să facă treabă bună şi să înveţe pruncul să vorbească româneşte.
Da, însă şi aici, la fel ca şi la grădiniţă o luăm de la capăt. Şi astfel, copilul creşte, merge la liceu, ştie câte ceva româneşte, dar dacă îl rogi să îţi povestească ce a făcut ieri, nu se mai descurcă. Şi aici mă refer la copiii care provin din părinţi care vorbesc foarte bine româneşte, dar din păcate, datorită mai multor motive, nu mai au timp să vorbească şi cu copiii lor româneşte. În schimb, gura satului e mare: că de aceea nu ştiu copiii româneşte, pentru că nu se face şcoală. Ei bine, vă spun că nu e chiar aşa.
Dar hai să nu dăm vina doar pe părinţi, ci să-i tragem şi pe profesori un pic mai des de mânecă, şi astfel o luăm de la început.
Dacă mâine intri într-o grădiniţă românească, auzi foarte rar că se vorbeşte limba română (bineînţeles sunt şi excepţii). Şi atunci vin şi mă întreb: dacă al meu copil merge la grădiniţă şi de la vârsta de 2–3 ani are în sânge deja, că aici limba în care se vorbeşte este maghiara, doar că unii ştiu şi româneşte, normal că e mai uşor să o dai pe maghiară. Şi astfel, la serbare cântăm 2 cântece româneşte şi 10 în limba maghiară. Că aşa e normal. La fel şi la şcolile româneşti în general, dar sunt şi excepţii la fel ca la grădiniţe. Profesorii atât între ei, cât şi faţa elevilor, în pauze, vorbesc mai ales în limba maghiară. Aşa că exemplul de urmat copiii noştri deja îl au. Dacă acasă, la grădiniţă, la şcoală se vorbeşte aproape doar limba maghiară, iar limba română numai dacă e musai, atunci oare de ce nu prea ştiu copiii noştri limba română? Şi iarăşi venim şi spunem că: „Ei bine, nu mai e cum o fost pă vremuri. Atunci se făcea şcoală, profesorul era profesor, elevul stătea în bancă nemişcat, respectuos etc.”
Şi ajungem la un alt punct cheie: într-adevăr erau alte vremuri, foarte bună constatarea unora, dar tot aşa această constatare trebuie făcută şi pentru prezent. Adică trăim în alte vremuri, copiii noştri nu mai au doar două maşinuţe sau două păpuşi toată copilăria lor, ci au internet, calculatoare, telefoane mobile, facebook, chat etc. Au alte pretenţii, alte aşteptări, alt bagaj de cunoştinţe de care dispun, comparativ cu ceea ce am avut noi.
Aşa se face că ajungem la manualele şcolare. Deci, un copil care e obişnuit cu lumea modernă în care creşte şi trăieşte, cum să fie atras de ora de limba română, dacă învaţă din manuale vechi sau plictisitoare, care nu sunt în acord cu lumea în care trăim. La fel şi profesorul de limbă română, aproape că predă aceleaşi lecţii pe care le-a predat şi acum 15 ani după „rendszerváltás” (schimbarea regimului), plus că a fost crescut şi şcolit în şcoala veche. Aşadar, şi în acest sens toate sunt făcute în aşa fel încât nu se poate face pasul înainte? Oare? Cum să nu se poată, doar că necesită puţin efort.
Ca să vă explic de ce afirm acest lucru, de exemplu, un profesor care predă şi limba română şi limba engleză este întrebat de copii, că: „Doamna profesoară, în loc de română, nu ţinem mai bine oră de engleză?” Acest lucru înseamnă că nu neapărat cu profesorul este bai, să zicem că nici cu limba română, ci mai degrabă cu manualele şi caietele de lucru folosite la orele de limba română, care probabil că în percepţia elevilor sunt plictisitoare, nefiind la fel de atrăgătoare, ca de exemplu cele de limba engleză editate la Oxford.
Şi atunci îmi pun întrebarea: oare de ce nu ne strângem eforturile şi să sugerăm profesorilor de azi, care sunt specializaţi pe editarea manualelor, să se mai uite şi peste nişte manuale şi caiete de lucru folosite la orele de engleză sau germană, doară doară se pot inspira de acolo. Că eu nu am auzit de la copii niciodată, că la română am avut exerciţii de ascultare de pe CD, sau lucru în pereche, sau grupuri de câte patru, sau concursuri de genul acesta. Dacă ora nu este interactivă, înseamnă că nu este interesantă, iar acest lucru iarăşi înseamnă că ora este plictisitoare. Copiii de azi nu mai au stare ca pe vremuri, trebuie ţinuţi activi în permanenţă şi motivaţi în spiritul competiţiei. Astfel, plictisul de la oră îşi va spune cuvântul imediat. Atracţia spre o materie este dată de materialul pe care îl pui în faţa elevului. Manualele şi caietele de lucru sunt cele care dau prima impresie unui elev despre materia pe care trebuie să o înveţe.
Aşadar, în concluzie, aş zice că profesorii îşi ţin orele cum trebuie, doar că la capitolul manuale şi materiale didactice stăm prost. Noi, părinţii ne facem că ştim româneşte, însă cu copiii noştri nu mai vorbim deloc româneşte, iar peste câţiva ani vom mai auzi această limbă doar după ce prezentăm buletinul la frontiera cu România. Cam aşa stau lucrurile.
Aşa că, dragi Părinţi, Educatoare, Profesori, TREZIŢI-VĂ, până nu e prea târziu!!!
DOAR ÎMPREUNĂ VOM REUŞI, SEPARAT NICIODATĂ!!!
Un părinte, de profesie pedagog,
care doreşte să-şi menţină anonimatul

„Lăsaţi inima să cânte”

La sfârşitul săptămânii trecute, numeroşi credincioşi au umplut sala Căminului Cultural din Micherechi la concertul orchestrei „Continental” „Lăsaţi inima să cânte” – acesta a fost mesajul evenimentului din 22 februarie, organizat de către Autoguvernarea Românească din Micherechi.
„Autoguvernarea din Micherechi are scopuri foarte importante, una dintre acestea este să ajutăm la învăţarea şi practicarea limbii române. În acelaşi timp, avem şi un scop să îndemnăm românii din localitatea aceasta la unitate şi să îndreptăm privirile tuturor spre Dumnezeu”, a spus Dorin Gavra, membrul Autoguvernării Româneşti în cuvântul său de deschidere.
Echipa nouă a grupului „Continental” s-a format pe 11 februarie. În acest turneu şi-au propus să-L slăvească pe Dumnezeu mai departe. Dincolo de muzica pe care au cântat-o micherechenilor, grupul Continental au adus mesajul dragostei Domnului Isus Hristos faţă de oameni.
A.C.

Încheierea proiectului Geotherm între Micherechi şi Mădăras

În 28 februarie 2013, Primăria Comunei Mădăras încheie proiectul intitulat „Utilizarea sustenabilă transfrontalieră a resurselor geotermale în Mădăras şi Micherechi (Méhkerék)”, acronim Geotherm, finanţat prin Programul de Cooperare Transfrontalieră Ungaria–România 2007–2013 realizat în parteneriat cu Primăria Comunei Méhkerék (Ungaria).
În cadrul proiectului s-au realizat studii de teren pentru determinarea posibilelor modalităţi de utilizare, în folosul comunităţii, a resurselor de apă geotermală de pe teritoriul celor două comune. Studiile topografice, geologice şi hidrogeologice realizate de ambii parteneri au analizat posibilitatea realizării unor investiţii în realizarea unui centru de agrement, a unei reţele de încălzire cu apă geotermală a instituţiilor publice şi a unei staţii de producere a energiei electrice. Pe termen lung, proiectul îşi propune să contribuie la reducerea poluării şi a cheltuielilor cu utilităţile ale locuitorilor celor două comune.
Bugetul total aprobat al proiectului este de 84.210 Euro, din care cofinanţarea UE şi confinanţarea naţională este de 81.337,80 Euro, iar contribuţia proprie a celor două comune este de 2.872 Euro. Bugetul Comunei Mădăras este de 44.610 Euro, din care comuna alocă o contribuţie proprie de 892,20 Euro. Durata de implementare a proiectului este Martie 2012 – Februarie 2013.
Persoana de contact: D-na Unița Ramona (telefon: 0741.016518).

În curând va fi deschisă „Casa colecţiilor tradiţionale”, la Chitighaz

În anii trecuţi, comuna Chitighaz a trecut prin transformări şi înnoiri importante. În ultimii şase ani, de când a preluat conducerea localităţii primăriţa Maria Gyuricska Kalcsó, în localitate s-au făcut investiţii de aproximativ 1,5 miliarde forinţi. Actualmente se fac demersuri pentru începerea lucrărilor de canalizare, pentru care primăria dispune de 300 milioane forinţi din proiecte europene şi tot din fonduri obţinute din proiecte în jur de 10 milioane de forinţi vor fi investiţi într-o clădire a primăriei, de pe strada principală, Dózsa, unde se va deschide în scurt timp o „Casă a colecţiilor tradiţionale”, un fel de muzeu al localităţii Chitighaz.

Mărţişor la Budapesta

Capela Ortodoxă Română din Budapesta va găzdui duminică, 3 martie, o frumoasă expoziţie de mărţişoare, organizată de Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române şi de maicile de la Centrul Pastoral-Misionar şi Cultural Sfântul Vasile cel Mare de la Budapesta. Mărţişoarele expuse au fost colecţionate de maici şi de doamnele de la asociaţia femeilor, iar unele dintre ele au fost procurate din România. Expoziţia va fi vernisată după slujba de duminică, după care toate doamnele vor primi mărţişoare, un mic simbol al primăverii.
A.B.

Amintiri de opt decenii dintr-un sat bihorean - Interviu cu Elena Săcădat din Săcal

La 80 de ani, Elena Săcădat, născută Oşorhan, originară din mica localitate bihoreană Săcal se scoală cu noaptea-n cap pentru a-şi face treburile zilnice. Nu are timp să se plângă de singurătate şi, cu atât mai puţin, să cadă bolnavă la pat. La vârsta ei înaintată mai are încă multe de făcut, să grijească mormântul soţului său decedat la vârsta de 59 de ani şi florile din jur, să-şi lucreze grădina, curtea şi să se întreţină. Şi-a învăţat copiii, au făcut şcoli şi, aşa cum de obicei se întâmplă, au plecat din sat pentru a-şi face viaţa în altă parte, lăsând în urmă satul şi casa părintească.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...