26 apr. 2013

Editorial – Credincioşi în beznă

Ungaria a trăit multiple şocuri în urma ultimului recensământ al populaţiei: numărul locuitorilor ţării a scăzut sub zece milioane (catastrofă naţională!); în acelaşi timp, numărul naţionalităţilor conlocuitoare a crescut semnificativ; mai mult de jumătate din unguri nu au copii; trei sferturi din populaţie nu vorbeşte nicio limbă străină; a scăzut semnificativ numărul credincioşilor tuturor bisericilor, adică suntem tot mai necredincioşi. Sunt doar câteva dintre noile traume naţionale.
Cei mai supăraţi sunt catolicii, care sunt mai puţini cu peste un milion. Ei dau “vina” pe Oficiul de Statistică, pe Internet (deoarece în 2011 deja şi singuri, pe cale electronică, am putut să ne completăm chestionarele, fără a putea fi influenţaţi de vreun recenzor), şi probabil şi pe Bunul Dumnezeu, care de această dată nu a fost alături de ei. Dar la fel a scăzut şi numărul greco-catolicilor, reformaţilor şi evanghelicilor. Un sfert din populaţie nu a vrut să răspundă la această întrebare. O întrebare, care, la fel ca cea referitoare la naţionalitate, a fost opţională, deci nu era obligatoriu de răspuns.
Recensămintele dintre anii 1949 şi 2000, nu au cuprins întrebări referitoare la religie. Pentru prima dată după căderea comunismului, în anul 2001 am fost întrebaţi despre credinţa noastră. Atunci, în Ungaria, numărul creştinilor ortodocşi a fost de 14.520. A tuturor ortodocşilor. Aici înşirăm ortodocşii greci, ruşi, sârbi, bulgari, români şi maghiari. În 2011, numărul total al ortodocşilor a fost de 13.710. Şi dintre toţi aceştia noi, românii ocupăm locul întâi. Noi suntem cei mai mulţi. De credinţă ortodoxă română s-au declarat 5.102 persoane, dintre care însă numai 4.230 s-au declarat şi de naţionalitate română. Ceilalţi ortodocşi români ar fi, conform datelor de la recensământ, de naţionalitate bulgară (2), ţigană (139), greacă (4), germană (31), armeană (3), rutenă (4), sârbă (22), slovacă (3), ucraineană (13), iar alţii nu au completat rubrica despre naţionalitate. Şi culmea misterului: avem şi 5 arabi care sunt de credinţă ortodoxă română!
Dacă numai atâţia sunt românii ortodocşi, oare ce religie au totuşi ceilalţi 30 de mii de persoane, care s-au declarat (şi) de naţionalitate română: 10.133 sunt romano-catolici, 914 – greco-catolici, 8.801 – reformaţi, 271 – evanghelici, 573 – unitarieni, etc. Numărul baptiştilor de naţionalitate română este de 705, iar al penticostalilor de 390. În toată Ungaria! Adunări ale acestora în care se slujeşte (şi) în limba română sunt numai la Micherechi, Chitighaz şi Cenadul Unguresc.
Nici de această dată nu vrem să sugerăm că rezultatele ultimului recensământ le-ar fi falsificat cineva. Cui i-ar sta în interes aşa ceva? Cert este însă că ele nu pot fi tratate ca date autentice, tocmai din cauza absurdităţilor care se prezintă prin acestea. Cine sunt cei 10 mii de romano-catolici români? Unde, la care biserică se roagă ei? Au oare preoţi români, care le slujesc în limba română? Şi cei aproape 9 mii de reformaţi???
Datele publicate acum câteva săptămâni despre numărătoarea populaţiei au adus după sine numai haos, întrebări fără răspunsuri, ipoteze şi păreri de tot felul. Personal încă nu am întâlnit pe nimeni care ar vedea lumina în acest întuneric al datelor de la recensământ. Cu toţii stăm în beznă şi încercăm să găsim explicaţii la nişte date inexplicabile. Dacă cineva a reuşit totuşi să dezlege acest misterios calcul unguresc, îl rugăm frumos să ne dea de ştire şi să ne explice şi nouă!
Eva Şimon

Vizita şefului DPRRP la românii din judeţul Bichiş

În perioada 22–24 aprilie, Stejărel Olaru, secretar de stat, şef al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, s-a aflat în vizită de lucru în Ungaria. Cu acest prilej, delegaţia DPRRP, însoţită de diplomaţia română din Ungaria, în frunte cu ambasadorul Victor Micula, s-a întâlnit cu reprezentanţi asociaţiilor şi autoguvernărilor româneşti, directori de şcoli şi lideri spirituali ai românilor din localităţile Micherechi, Jula, Chitighaz, Aletea şi Bătania. Scopul vizitei nu a fost doar unul de documentare, domnul secretar de stat venind cu veşti bune pentru comunitate, cu propuneri şi noi soluţii.

Ştiri pe scurt...

Jula
Şedinţa Adunării Generale a Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria a fost anunţată pentru ziua de 20 aprilie, însă aceasta s-a amânat din motive tehnice. Şedinţa UCRU se va ţine, conform planurilor Prezidiului, în data de 18 mai.

Micherechi
Şedinţa de constituire a Asociaţiei Tinerilor Ortodocşi din Micherechi, plănuită pe 21 aprilie, din cauza îmbolnăvirii preotului paroh Ioan Bun, a fost anulată. Data viitoarei întâlniri rămâne să se anunţe ulterior.

Jula
Pe 4 mai, cu începere de la ora 10.00, la Liceul „N. Bălcescu” din Jula va avea loc serbarea de rămas bun a promoţiei 2009–2013. Absolvenţii liceului românesc din Jula vor susţine cu o zi înainte de serbare, vineri, 3 mai, examenul de bacalaureat în scris la limba şi literatura română. Preşedintele de bacalaureat din acest an vor fi dr. Máté Ilona.

Otlaca-Pustă
Un grup de români din cadrul Asociaţiei Culturale Române „Mihai Purdi” de la Otlaca-Pustă vor petrece în luna mai trei zile pe meleaguri bistriţene, la Salva. În perioada 8–10 mai, la invitaţia prietenilor din Salva, localitate înfrăţită cu Otlaca, românii din mica localitate bichişeană vor participa la sfinţirea bisericii de la Mănăstirea „Izvorul Tămăduirii”.

Jula
Pe 12 mai, în piaţa Kossuth din centrul oraşului Jula va avea loc a XIII-a ediţie a târgului de flori. Vizitatorii şi locuitorii oraşului vor putea să vadă şi să admire câteva mii de specii de flori şi plante ornamentale. Deschiderea evenimentului va avea loc la ora 10.00.

Jula–Vareu
În zilele de 17–19 mai, julanii vor avea posibilitatea să participe la o serie de evenimente culturale, expoziţii şi concursuri sportive şi culinare la Zilele Castelului de la Vareu (cartier al oraşului Jula).

Discuţie despre regimul Ceauşescu în Ungaria anilor 1980, la Micherechi

În organizarea Primăriei şi Şcolii Generale din Micherechi, în colaborare cu Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin, sâmbătă, 27 aprilie, de la ora 16, la şcoala din Micherechi va avea loc o întâlnire unde discuţiile se vor axa pe viaţa, oamenii şi întâmplările de acum 25 de ani. Discuţia va fi deschisă de dr. Petru Weber, istoric, profesor al Catedrei din Seghedin cu prezentarea „Cum era perceput regimul Ceauşescu în Ungaria anilor 1980?”.
A.C.

Masă rotundă despre recensământ 2011, la Budapesta

Uniunea Autoguvernărilor de Naţionalitate din Ungaria organizează pe 2 mai, de la ora 10.00, o masă rotundă pe tema rezultatelor de la recensământul din 2011, referitoare la naţionalităţi. La întâlnire sunt invitaţi să ia cuvântul subsecretarul de stat pentru naţionalităţi Latorcai Csaba, vicepreşedintele Oficiului Central de Statistică, dr. Németh Zsolt, reprezentanţi ai Institutului de Cercetări al Minorităţilor din cadrul Academiei Maghiare, ai Oficiului Ombudsmanului, preşedinţii tuturor celor 13 naţionalităţi din Ungaria. În a doua parte a mesei rotunde se va discuta despre metodele desfăşurării următoarelor alegeri de autoguvernări minoritare din toamna anului viitor.
E.Ş.

113 copii înscrişi în clasele întâi la şcolile româneşti din Ungaria

Zilele trecute, părinţii copiilor care împlinesc 6 ani până la 31 august 2013 şi-au înscris odraslele la şcoală. La şcolile în care se învaţă limba română în comunitatea românească din Ungaria, etapa de înscriere s-a desfăşurat săptămâna trecută, doar la şcoala românească din Bătania înscrierile s-au făcut în zilele de 17–18 aprilie. Pentru clasa întâi la şcoala generală românească din Bătania s-au înscris 21 de copilaşi. Până în prezent au fost înscrişi pentru clasa întâi la şcolile generale din Aletea, Apateu, Bătania, Bedeu, Chitighaz, Jula, Micherechi şi Săcal în total 113 copii.
A.C.

Ce vor învăţa copiii români: etică sau religie?

În Ungaria, începând de anul acesta este obligatorie ora de religie sau etică, urmând să fie aleasă individual. De la data de 1 septembrie 2013 va fi introdusă în mod obligatoriu predarea disciplinei eticii sau a religiei. În programa învăţământului şcolar este inclusă predarea acestei discipline în vederea înzestrării elevilor cu cunoştinţe solide de etică şi reguli morale fundamentale privind comportamentul moral în diverse domenii de activitate. Disciplina religie sau etică va fi predată elevilor de clasa întâi şi de clasa a cincea ale şcolilor generale săptămânal o oră. Dată fiind vârsta fragedă a copiilor, noua lege a învăţământului oferă posibilitate pentru părinţi ca să aleagă ce e mai bine pentru copiii lor. Zilele trecute am contactat directorii şcolilor ca să cunoaştem situaţia de la şcolile noastre.
Aletea – Directorul Petru Sălăjan ne-a informat că începând din septembrie a anului şcolar 2013/2014 elevii de clasa întâi şi de clasa a cincea vor participa la ora de etică, disciplina fiind predată de către dânsul.
Apateu – Elevii de clasa întâi vor participa la orele de religie reformată. Pastorul reformat local Csizmadia Tibor va preda orele de religie, ne-a informat directoarea instituţiei Vad Erzsébet.
Bedeu – Directoarea Elena Szilágyi ne-a spus că elevii din clasa întâi vor învăţa religie creştin-ortodoxă. Ora va fi predată de către preotul paroh din Săcal, Ionuţ Negrău.
Bătania – Părinţii copiilor de clasa întâi au ales predarea obiectului etică. Învăţătoarea de la clasa întâi, Sidonia Mac, va preda noua disciplină, ne-a informat directoarea Iulia Olteanu.
Chitighaz – De la şcoala generală bilingvă din Chitighaz nu am primit date sigure în ceea ce priveşte predarea eticii sau a religiei. Directoarea şcolii Erica Borbély susţine că la şedinţa convocată la începutul lunii mai, părinţii vor primi informaţii referitoare la introducerea noilor discipline, în urma căreia părinţii vor decide mai uşor asupra acestor probleme.
Săcal – Dat fiind faptul că diversitatea religioasă este mult mai accentuată în şcoala din Săcal (ortodoxă, greco-catolică şi reformată) decât în alte localităţi, nici în această instituţie nu posedăm de date concrete.
Micherechi – În satul cu cei mai mulţi români este posibil să nu se facă ore de religie, în ciuda faptului că aici sunt reprezentate trei confesiuni religioase: ortodoxă, baptistă şi penticostală. Pe lângă orele de catehizare ortodoxă, care vor putea fi frecventate în mod facultativ după orele de studiu, copilaşii de clasa întâi vor studia etica, în mod obligatoriu, ne-a informat directoarea Ana Rocsin Sárközi.
Jula – Părinţii copiilor care în zilele trecute şi-au înscris odraslele la şcoală au cerut printr-o declaraţie ca disciplina predată să fie etica, iar părinţii elevilor din clasa a 5-a vor decide până pe 20 de mai, ne-a anunţat Ana Radici Repisky, directoarea adjunctă a şcolii generale „N. Bălcescu” din Jula.
A.C.

Porţi deschise la grădiniţa românească din Jula

Săptămâna trecută, 17 aprilie, grădiniţa din Oraşul Mare Românesc din Jula şi-a deschis larg porţile oricui a dorit să vadă cum îşi petrec prichindeii timpul în instituţie şi pentru a cunoaşte oferta educaţională pentru anul şcolar 2013/2014, pentru a întâlni educatoarele de la fiecare grupă. Fiind o zi însorită, în curtea grădiniţei, într-o atmosferă plină de veselie, copiii au avut posibilitatea de a confecţiona ornamente de primăvară, surprize pentru părinţi. Părinţii au mai avut ocazia să vadă cum arată grădiniţa, sălile de grupe.
În zilele de 6–7 mai vor avea loc înscrierile la grădiniţa românească din Jula. Grădiniţa din strada Galamb aşteaptă părinţii copilaşilor care împlinesc vârsta de 5 ani până la 31 august 2013. De la 1 septembrie 2014 va fi obligatoriu ca toţi copiii care au împlinit vârsta de 3 ani să frecventeze grădiniţa.
Înscrierea va avea loc între orele 8.00–17.00, la secretariatul grădiniţei.
A.C.

Eleve ale Liceului „Bălcescu”, premiate la concursul „Laleaua Pestriţă” din Timişoara

În perioada 19–22 aprilie, la Timişoara s-a organizat prima ediţie a festivalului-concurs „Laleaua Pestriţă” al Văii Pogăniciului, la care am fost invitate să participăm şi noi, împreună cu doamna Gyarmatiné Somogyi Anett, profesoara noastră de cânt si muzică. Vineri a avut loc preselecţia la Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, la care dintre 18 persoane doar 15 au trecut mai departe. Concurenţii nu au fost primiţi în concurs fără o costumaţie populară adecvată şi reprezentativă zonei folclorice pe care au reprezentat-o. Participanţii erau acompaniaţi de către Orchestra Ansamblului Profesionist „Banatul”. După terminarea preselecţiei am pornit spre locul de cazare, pensiunea „La Lia”. Acolo am luat masa de prânz, ne-am odihnit puţin, iar seara la ora 17.00 s-a desfăşurat concursul la „Sacoşul Turcesc”. Toţi concurenţii au interpretat două cântece populare bănăţene, iar noi am cântat „Înflorit-o, înflorit-o ruguţu” şi doina „La fântână”. După ce toţi concurenţii au cântat, a trebuit să urcăm pe scenă ca cei din juriu să ne aprecieze cântecele cu câteo notă, iar înmânarea premiilor a fost duminică la „Niţchidorf”. Noi n-am putut lua parte la înmânarea premiilor, aşa că noi le-am primit sâmbătă, la Consiliul Judeţean, unde am fost anunţate că am câştigat premiul special de popularitate.

Expoziţie la Seghedin


Copii ortodocşi din Michereci vor bate toaca la Giroc

Pentru al şaselea an, în comuna timişeană Giroc se va da startul Festivalului „În glas de toacă”, ce lansează şi o invitaţie pentru toţi doritorii să-şi măsoare talentul în mânuitul ciocănelelor de lemn. Evenimentul se deschide marţi, 30 aprilie, când aproximativ 50 de persoane vor intra în concurs pentru a bate toaca. Prima zi a festivalului „În glas de toacă” se va desfăşura în grădina de vară a Căminului Cultural din Giroc, jud. Timiş. Acolo vor fi pregătite, la fel ca în ultimii cinci ani, 33 de toace, asemenea numărului anilor petrecuţi de Isus Hristos pe Pământ. Pentru prima dată în istoria festivalului va participa şi un mic grup de credincioşi ortodocşi români din Ungaria, conduşi de părintele Visarion. A doua şi cea din urmă zi a festivalului „În glas de toacă” va fi miercuri, în data de 1 mai, credincioşii de toate vârstele fiind invitaţi să bată toaca chiar în faţa Catedralei Mitropolitane din Timişoara. Despre plecarea copiilor din Micherechi la Giroc, despre toacă şi despre ce reprezintă acest rit vom scrie în numărul următor.
A.B.

19 apr. 2013

Editorial - Etnobiznisul şi extratereştrii

Guvernul promite că până la alegerile din 2014 va desfiinţa etnobiznisul în Ungaria. Pentru cei care acum se întâlnesc prima dată cu această expresie sau pentru cei care au uitat deja ce înseamnă „etnobiznis” reamintim: etnobiznis este un cuvânt compus din grecescul „ethnos” şi englezescul „business”, semnificând fenomenul când o persoană care nu aparţine de o naţionalitate sau este aparţinătoare altei naţionalităţi se declară ca aparţinătoare unei naţionalităţi, din interese şi avantaje financiare sau sociale, ocupând astfel funcţii publice în viaţa naţionalităţilor (traducere din: hu.wikipedia.org/wiki/Etnobiznisz). Guvernul actual (dar au mai fost şi altele) de la Budapesta încearcă să asigure până la alegerile din anul viitor un cadru legal în care în autoguvernările naţionalităţilor să intre numai persoane aparţinătoare naţionalităţii respective.
Un astfel de filtru va fi că, de exemplu, numai în acele localităţi se vor putea iniţia alegeri minoritare româneşti în care la recensământul din 2011 s-au declarat ca aparţinători naţionalităţii române minimum 30 de persoane. Dacă sunt mai puţini de 30, din start nu se pot ţine alegeri. Un alt filtru va mai fi că, de exemplu, degeaba s-au declarat de români la Dobriţân 739 de persoane sau în sectorul V al Budapestei 150 de persoane, pentru a participa la alegeri, adică pentru a putea alege şi pentru a putea fi aleşi, vor trebui să se înregistreze pe o listă românească minimum 30 de persoane. Noutatea acestui registru este că acesta nu va mai fi secret, ci va fi un document public, care va putea fi cercetat de oricine! Uraaa, am putea zice până aici. Pentru că noi, cei care gândim cu mintea omului cinstit, credem sincer că niciun ungur nu se va da la alegeri de ţigan sau slovac sau croat, cum la fel credem că niciun ţigan nu se va da de român sau sârb. Dar bucuria (şi naivitatea) noastră durează numai până când nu ne dăm seama că degeaba orice registru, degeaba orice publicitate a listelor, dacă unele persoane cu obraz mai gros îşi vor permite totuşi să abuzeze de drepturile naţionalităţilor, aşa cum au făcut-o şi până acum, şi nu vor fi penalizate, nu vor fi sancţionate în niciun fel – totul a fost în zadar.
Fenomenul etnobiznisului i-a afectat din 1998 încoace în primul rând pe românii din Ungaria. Dar nu numai. La toate naţionalităţile au apărut aşa-numiţii „pui de cuci”, care nu aparţineau comunităţii respective, nu vorbeau limba, nu cunoşteau cultura naţionalităţii. Până şi pe ţigani i-a afectat etnobiznisul, când nişte unguri s-au dat de ţigani. Adică, aşa zic ei, ţiganii. La românii din Ungaria, aceşti pui de cuci au apărut în primul rând în cartierele budapestane, dar până la alegerile din 2010 s-au răspândit prin toată ţara.
Ce ne aşteaptă în 2014 după ce ştim că la recensământ ne-am sporit în mod miraculos, de la 7995 (în anul 2001) la 35.641 (în 2011)? Numai bunul Dumnezeu ştie. Unii văd deja de pe acum inamici invizibili printre numeroşii unguri şi mai puţinii români din România, care s-au stabilit în ultimii ani în Ungaria. Alţii cred că peste tot în ţară, în toate oraşele şi satele unde s-au declarat mai mult de 30 de români, se vor înfiinţa autoguvernări româneşti cu scopul de a ne nimici şcolile, de a ne desfiinţa instituţiile.
Rămâne de văzut dacă aceşti inamici invizibili, aceşti extratereştri necunoscuţi, aceşti 35 de mii de români noi, din care 11 mii sunt catolici şi aproape 9 mii sunt reformaţi, vor vrea să fie români şi la alegerile minoritare de anul viitor sau au vrut doar să păcălească statisticile ungureşti.
Eva Şimon

Numărul românilor în localităţile cu autoguvernare românească

După publicarea oficială a datelor recensământului din 2011, v-am prezentat în paginile revistei noastre datele culese în localităţile tradiţionale româneşti, adică acolo unde există şcoală şi biserică românească. Se ştie că în urma alegerilor minoritare din toamna anului 2010, în 71 de locuri (localităţi + sectoare budapestane) s-au înfiinţat autoguvernări româneşti. Acestea sunt răspândite în toată ţara: s-au înfiinţat 22 de autoguvernări româneşti în judeţul Bichiş, 17 în sectoarele din Budapesta, 14 în judeţul Bihor, 7 în judeţul Ciongrad, 5 în judeţul Borsod-Abaúj-Zemplén, 3 în judeţul Pest, şi câte 1 în judeţele Baranya, Győr-Moson-Sopron şi Szabolcs-Szatmár-Bereg. Pe parcurs, s-au desfiinţat autoguvernările românilor din Kunágota şi Szebény. 
În tabelul de mai jos am adunat lista acelor localităţi în care există autoguvernare românească şi numărul persoanelor care s-au declarat români la recensământul din 2011. De ce este important acest număr? Cu toate că la întrebările referitoare la naţionalitate răspunsurile au fost opţionale, conform noii Legi a naţionalităţilor din anul 2011, la următoarele alegeri de autoguvernări minoritare numai în acele localităţi se vor putea ţine alegeri româneşti în care s-au declarat minimum 30 de români. Analizând datele de la recensământ se poate constata că dintre localităţile cu tradiţie românească la Vecherd, la Darvaş şi la Jaca nu se vor mai putea ţine alegeri româneşti.

Români în localităţile unde există autoguvernări româneşti
(care au răspuns „român” la minimum una dintre întrebări)


Budapesta
Sectorul II    254
Sectorul III    485
Sectorul IV    412
Sectorul V    150
Sectorul VII    428
Sectorul VIII    622
Sectorul IX    376
Sectorul X    632
Sectorul XI    528
Sectorul XIII    663
Sectorul XIV    557
Sectorul XV    440
Sectorul XVI    312
Sectorul XVII    361
Sectorul XIX    262
Sectorul XX    421
Sectorul XXI    335

Judeţul Pesta
Budaörs    131
Százhalombatta    81
Szentendre    84

Judeţul Baranya
Szebény    0

Judeţul Bichiş
Aletea    271
Bătania    505
Bichiş    58
Bichişciaba    396
Chitighaz    1.050
Crâstor    66
Dombegyház    59
Geszt    4
Jula    974
Körösnagyharsány    28
Kötegyán    35
Leucuşhaz    87
Medgyesbodzás    17
Medgyesegyháza    81
Micherechi    1637
Mezőkovácsháza    69
Nagykamarás    21
Otlaca-Pustă    93
Şercad    130
Újkígyós    39
Végegyháza    19

Judeţul Bihor
Apateu    137
Bedeu    117
Biharkeresztes    183
Darvaş    17
Dobriţân    739
Hajdúszovát    7
Jaca    24
Leta Mare    59
Mezősas              38
Peterd    63
Pocei    124
Püspökladány    28
Săcal    188
Vecherd    3

Judeţul Borsod-Abaúj-Zemplén
Martonyi    12
Múcsony    26
Szalonna    15
Szendrő    4
Szendrőlád    12

Judeţul Ciongrad

Apátfalva    67
Csanádpalota    39
Cenadul Unguresc    238
Hódmezővásárhely    66
Macău    220
Nădlac    29
Seghedin    588

Judeţul Győr-Moson-Sopron
Győr    227

Judeţul Szabolcs-Szatmár-Bereg
Mátészalka    57

Ştiri pe scurt...

Jula
Vineri, 26 aprilie se va desfăşura olimpiada la limba şi literatura română şi la cultura şi civilizaţie românească (OÁTV) pentru elevii şcolilor generale bilingve şi unde limba română se predă ca obiect de studiu. Evaluarea cunoştinţelor va avea loc la sediul AŢRU din Jula, cu începere de la ora 10.00.

Săcal
Conducerea şcolii din Săcal organizează un concurs de cultură şi civilizaţie românească, care va avea loc pe 26 aprilie, la şcoala din Săcal. La concursul intitulat „Moştenirea tezaurului nostru”, aflat la prima ediţie, vor participa elevi de clasele 3–4 de la toate şcolile din Ungaria în care se învaţă limba română.

Aletea
În zilele de 29–30 aprilie, elevii din clasele 1–8 ale şcolii generale din Aletea vor participa la diferite programe şi concursuri din cadrul „Săptămânii româneşti”. Fiindcă concursul se va desfăşura în pragul sfintelor sărbători de Paşti, pedagogii organizatori au întocmit programul în aşa fel ca elevii să cunoască obiceiurile legate de încondeiatul ouălor.

Budapesta
Piesa de teatru „D’ale carnavalului”, de I.L.Caragiale, este introdusă în programul stagiunii 2013 al Teatrului Katona József din capitala ungară (1052 Budapest, sectorul V, str. Petőfi Sándor, nr. 6). Următorul spectacol va avea loc în seara de 3 mai, de la ora 19.00. Mai multe informaţii la adresa: katonajozsefszinhaz.hu.

Jula
Serbarea de bun rămas a promoţiei 2009/2013 a Liceului „N. Bălcescu” din Jula va avea loc pe 4 mai. Cu o zi înainte de serbarea de adio, pe 3 mai, vor începe examenele de bacalaureat, primul examen fiind cel de limba şi literatura română.

Chişineu Criş
Sâmbătă, 11 mai, la Chişineu Criş, în organizarea Clubului Copiilor şi a Primăriei, se va desfăşura cea de-a 34-a ediţie a „Cupei Crisius”. Competiţia reuneşte sute de copii din mai multe judeţe ale ţării, care se vor întrece la nu mai puţin de 13 discipline sportive. Mai mult decât atât, organizatorii au pregătit şi o surpriză, invitând copii de la şcoli din străinătate. Din Ungaria, Autoguvernarea Românească din Bichişciaba va participa cu un grup de copii şahişti din Bichişciaba.

Planurile cercetătorilor români pe anul 2013

Comunitatea Cercetătorilor şi Creatorilor Români din Ungaria, condusă de Elena Csobai, a ţinut şedinţa adunării generale a organizaţiei în ziua de 6 aprilie, la Jula. În cadrul şedinţei, s-au dezbătut proiectele pe anul 2013, au fost aprobate dările de seamă despre activitatea din 2012 şi a bugetului din anul trecut atât a Comunităţii cât şi a Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria. Directoarea Institutului, dr. Maria Berényi i-a informat pe cei prezenţi despre sprijinul de 35 de milioane de forinţi, obţinut de la Ministerul Resurselor Umane, pe anul 2013. Acest sprijin este cu atât mai important cu cât în ultimii ani, Institutul de Cercetări funcţiona la limita existenţei, din finanţare foarte mică, confruntându-se anual cu probleme financiare.
Tocmai din acest motiv, Institutul nici nu putea avea mari planuri, se bucura dacă putea edita anul cele trei volume (Simpozion, Lumina şi Izvorul) şi putea organiza simpozionul ştiinţific anual. Finanţarea pe anul 2013 permite însă plănuirea unor cercetări mai ample, editarea unor noi cărţi şi sărbătorirea în mod demn a două decenii de existenţă a Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, înfiinţat în 1993.
Dintre activităţile plănuite pe anul 2013 remarcăm: reeditarea unor volume mai vechi (zilele trecute a ieşit deja de sub tipar volumul „Vestigiile Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria”, scris de Emilia Martin şi Elena Csobai); reeditarea monografiilor despre Micherechi, Chitighaz şi Bătania; digitalizarea materialelor, publicaţiilor Institutului; realizarea paginii de Internet a Institutului; editarea unui almanah jubiliar al Institutului şi a unor volume retrospective, etc.
Finanţarea Institutului de Cercetări prin proiectul câştigat se face în mod periodic, pe câte un sfert de an, ne-a informat Maria Berényi.
E.Ş.

Şcolile noastre au la dispoziţie o nouă programă cadru

După cum am mai informat, noua Lege a învăţământului a produs schimbări majore în viaţa şcolară din Ungaria. Prin reînnoirea Programei Naţionale de Învăţământ (NAT), întocmirea programelor cadru pentru şcolile româneşti a fost obligatorie. Pe 1 martie, noile programe cadru de învăţământ au apărut în Monitorul Oficial, astfel fiecare şcoală are acces la programa cadru. Din septembrie a anului şcolar 2013/2014 vor fi aplicate noile programe cadru în toate şcolile româneşti din Ungaria. Noile programe cadru de învăţământ pentru naţionalitatea română au fost întocmite de un grup de profesori de la Şcoala generală şi Liceul „N. Bălcescu” din Jula. Munca a fost îndrumată de Biroul Coordonator pentru Minorităţi din cadrul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare al Învăţământului de la Budapesta. Despre noua programă cadru de învăţământ românesc am stat de vorbă cu directoarea liceului, dr. Maria Gurzău Czeglédi.

Înscrieri la şcolile generale

Părinţii copiilor care împlinesc 6 ani până la 31 august 2013 zilele trecute şi-au înscris odraslele la şcoală. La şcolile în care se învaţă limba română în comunitatea românească din Ungaria, etapa de înscriere s-a desfăşurat săptămâna trecută, doar la şcoala românească din Bătania înscrierile s-au făcut în zilele de 17–18 aprilie (după încheierea ediţiei noastre).
Până în prezent au fost înscrişi pentru clasa întâi la şcolile generale din Aletea, Apateu, Bedeu, Chitighaz, Jula, Micherechi şi Săcal 92 de copilaşi. Cei mai mulţi vor fi la şcoala din Jula, 32 de copii, unde probabil se vor înfiinţa două clase întâi. Şi la şcoala din Aletea va porni clasa întâi cu 5 copii. La şcolile generale din Bihorul unguresc situaţia este următoarea: la Apateu au fost înscrişi până în prezent 10 copii, la Bedeu 2, iar la Săcal 7. Şcoala generală din Chitighaz va avea în clasa întâi un efectiv de 22 de elevi, iar cea din Micherechi 14.
A.C.

Benone Sinulescu a cântat pentru românii din Jula şi Apateu

Românii din Jula au avut ocazia miercuri seara, 10 aprilie, în sala mică a Centrului Cutlural Românesc din Jula, să cânte împreună cu Benone Sinulescu.
Mircea Cârţişorean, cântăreţ de muzică populară românească, originar din judeţul Sibiu, a fost cel care a încălzit atmosfera serii cu câteva melodii, după care maestrul Benone Sinulescu a cântat şi i-a încântat pe cei prezenţi cu cele mai cunoscute melodii ale sale. Celebrele piese, cunoscute şi îndrăgite de publicul prezent „Leliţă cârciumăreasă”, „Zărzărică zărzărea”, „Radu mamii, Radule” sau „Pupă-mă”, interpretate de artist într-o manieră proprie, efervescentă, i-au ridicat instantaneu de pe scaune pe cei veniţi să-l cunoască pe Benone Sinulescu.

27 de elevi din 12 şcoli au rostit versuri de Eminescu la Apateu

Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria şi Centrul de Documentare şi Informare a organizat, pe 11 aprilie, la Căminul cultural din Apateu, cea de-a VII-a ediţie a concursului de recitare „Mihai Eminescu” pentru elevii şcolilor generale bilingve şi unde limba română se predă ca obiect de studiu, precum şi pentru elevii de liceu. La concurs au fost recitate exclusiv versuri eminesciene. Întrecerea a fost structurată pe cinci categorii: pentru elevii claselor 5–6 şi 7–8 de la şcolile bilingve (Micherechi, Jula, Chitighaz, Bedeu, Săcal, Aletea, Bătania), pentru elevii claselor 5–6 şi 7–8 de la şcolile unde limba română se predă ca obiect de studiu (Pocei, Apateu, Cenadul Unguresc, Furta) şi pentru liceeni (Jula). La ediţia din acest an au participat 27 de elevi din 12 şcoli. Premiul special pentru elevii care s-au clasat pe primul loc este o excursie în România, în vacanţa de vară, împreună cu dascălul pregătitor.

15 apr. 2013

Vihar a biliben, sau Furtună într-un pahar cu apă

Au trecut deja două săptămâni de la anunţarea rezultatului recensământului din 2011, din Ungaria, dar aşa cum prevăzusem în numărul trecut, pe unele ţări-mamă ale naţionalităţilor, ţări vecine cu Ungaria, în cot le doare. Sau poate nici acolo. Din păcate, şi ţara noastră mamă, România se află printre acestea. Oricât am căutat în lung şi-n lat pe Internet, nu am găsit prea multe referiri în presa românească sau în blogurile româneşti despre aceste date totuşi importante, cred eu, şi pentru România.
După părerea mea umilă, rezultatul ultimului recensământ din Ungaria nu este numai important, dar şi ciudat. În acest caz, ciudat se citeşte: curios, şocant. Curios, pentru că mulţi am avea curiozitatea cum s-au făcut calculele Oficiului Central de Statistică de s-au sporit aşa de tare naţionalităţile. După ce fel de reguli matematice s-au făcut adunările, înmulţirile şi scăderile. Cum de au devenit mai curajoşi 644.000 de cetăţeni maghiari să se declare ţigani, slovaci, români, sârbi, croaţi, etc., în timp ce ţara lor este pe primul loc(!) în Europa la antisemitism şi ură împotriva străinilor. Vestea despre înmulţirea statistică a naţionalităţilor i-a şocat şi pe liderii celor 13 minorităţi, inclusiv pe preşedinţii de autoguvernări, care nu ştiu dacă să se bată singuri pe propriul umăr şi să se auto-laude, ce treabă faină au făcut ei cu banii primiţi de la statul maghiar, cu autonomia culturală, cu sistemul de autoguvernări minoritare care au împânzit toată ţara şi alte ciudăţenii. Pentru că aşa-numitele autoguvernări minoritare nu sunt altceva în Uniunea Europeană, decât nişte ciudăţenii. Ceva ce nici nu prea poate fi tradus corect într-o limbă europeană.
De ce ar fi totuşi important ca România să fie atentă şi să bage în seamă evenimentele, întâmplările, date statistice ciudate din Ungaria? Pentru că s-ar putea ca într-o bună zi s-o afecteze. Prin justificarea în Ungaria a dublei identităţi (prin întrebările din chestionar, unde orice cetăţean putea să-şi declare apartenenţa la mai multe naţionalităţi) uşor ne putem trezi ca în România, şi mai ales în Transilvania, la următorul recensământ să nu fie doar 1,22 milioane de unguri, cum a reieşit la recensământul din 2011, din România, ci minimum 2–3 milioane. Din totalul de 6,6 milioane ar însemna ceva. Dacă gândim cu mintea românului de azi, acest lucru este o aberaţie. O tâmpenie. Ceva inimaginabil. Credeţi?
Să luăm realităţile din cele două ţări: numărul populaţiei din România a scăzut în ultimii zece ani de la 21,6 la 19,5 milioane; numărul populaţiei din Transilvania a scăzut de la 7,2 la 6,6 milioane; numărul ungurilor din România a scăzut de la 1,4 la 1,23 milioane; numărul populaţiei din Ungaria a scăzut din anul 2001 până în 2011 de la 10,2 milioane la 9,9; şi acum atenţie: numărul naţionalităţilor din Ungaria a crescut de la 442.739 la 644.524!!! Iar numărul românilor a crescut de la 7995 la 35.641!!! Cum? Ori toţi am intrat în ceva secte care fac atâţia copii câţi dă Dumnezeu, ori… aţi putea crede că un ungur, care în România s-a declarat ungur, după ce s-a mutat în Ungaria şi-a schimbat blana şi dintr-odată şi-a regăsit identitatea românească. Greu de crezut, dar am mai văzut noi şi alte ciudăţenii. Reamintiţi-vă numai de apariţia ne-românilor la alegerile de autoguvernări româneşti, care s-au sporit cu ciupercile după ploaie.
Unii ar putea crede că rezultatul recensământului din Ungaria este o mică furtună într-un pahar de apă. „Vihar a biliben”, cum ar zice ungurul. (În traducere: Furtună în oliţă.) Efectul nefast al acestei furtuni o să-l simţim însă mulţi, cu siguranţă, la alegerile din anul 2014. Şi nu numai la alegerile de autoguvernări minoritare.
Eva Şimon

AŢRU tratează despre preluarea Şcolii şi Liceului „N. Bălcescu” din Jula

Subsecretarul de stat, Latorcai Csaba, responsabil cu problemele naţionalităţilor din Ungaria, a făcut o vizită miercuri, 3 aprilie, la Şcoala generală şi Liceul „N. Bălcescu” din Jula. În cadrul unei întâlniri, la care au participat profesorii instituţiei de învăţământ, reprezentanţi ai Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria precum şi reprezentanţi ai Primăriei oraşului Jula, s-a vorbit despre preluarea şcolii julane de către AŢRU. În după-masa aceleiaşi zile, subsecretarul de stat a avut o întâlnire la Şcoala Generală din Chitighaz cu toţi directorii şcolilor aparţinătoare AŢRU.

România ne ajută cu carte românească

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni continuă să sprijine şi în acest an procesul educativ în limba română peste hotare, prin îmbogăţirea fondului de carte aflat la dispoziţia şcolilor în limba română, sediilor asociaţiilor care organizează cursuri de limbă şi literatură română şi a bibliotecilor de carte românească.
Beneficiarii acestei iniţiative vor fi, în principal, copiii şi tinerii români din afara graniţelor. Donaţiile vor cuprinde în special literatură şcolară, abecedare, cărţi de istorie, dicţionare, enciclopedii, materiale didactice, rechizite, CD-uri cu poveşti şi muzică pentru copii, manuale de limba şi literatura română, geografie şi istorie a românilor.
„Foaia românească” solicită asociaţiilor şi parohiilor care organizează cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, bibliotecilor şcolare şi universitare, precum şi unităţilor şcolare cu predare în limba română care se confruntă cu deficit de carte românească şi au dificultăţi în asigurarea unui proces educaţional de calitate, să întocmească o listă cu necesităţile lor, pe care s-o trimită către DPRRP (sau s-o trimită către redacţia Foii, la adresa foaia@foaia.hu, pentru ca noi s-o trimitem mai departe la DPRRP).

Ştiri pe scurt...

Jula
Şcoala generală şi Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula organizează o campanie de colectare jucării, haine care vor fi destinate copiilor proveniţi din familii cu situaţie financiară dificilă de către Crucea Roşie din Ungaria. Persoanele dornice să doneze o pot face în perioada 8–22 aprilie.

Chitighaz
În cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007–2013, “Două ţări, un scop, succes comun”, miercuri, 10 aprilie, la primăria din Chitighaz, a avut loc o conferinţă de presă prilejuită de deschiderea oficială a implementării proiectului de protecţia a mediului prin intermediul investiţiilor în reţele de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor reziduale în Socodor şi Chitighaz. La întâlnire primarii din cele două localităţi partenere, Maria Gyuricska Kalcsó–Chitighaz şi Ioan Dimitrie Jura–Socodor, au prezentat proiectul care prevede 10.618 m de canalizare pentru care se dispune de 1.999.318 milioane euro, din fonduri europene, sumă din care partea localităţii Socodor este de 999.898 euro, iar Chitighazul dispune de 999.420 euro.

Bichişciaba
Membrii Autoguvernării Româneşti din Bichişciaba s-au întrunit în şedinţă joi, 11 aprilie, unde au dezbătut problemele legate de organizarea concursului românesc de poveşti, care va fi organizat pe 10 mai, la Casa de poveşti din Bichişciaba. Elevii şcolilor româneşti din Ungaria sunt aşteptaţi la concurs, iar elevii talentaţi la desen pot pregăti pentru acest eveniment imagini de poveste, pentru expoziţia care va fi aranjată la Casa poveştilor.

Jula
Grădiniţa din Oraşul Mare Românesc din Jula organizează, pe 17 aprilie, ziua porţilor deschise. Scopul acestei zile este ca părinţii să cunoască activitatea instituţiei. Înscrierea copiilor va avea loc în zilele de 6–7 mai, între orele 8–17.

Jula
Vineri, 26 aprilie se va desfăşura olimpiada la limba şi literatura română şi la cultura şi civilizaţie românească (OÁTV) pentru elevii şcolilor generale bilingve şi unde limba română se predă ca obiect de studiu. Evaluarea cunoştinţelor va avea loc la sediul AŢRU din Jula, cu începere de la ora 10.00.

Săcal
Conducerea şcolii din Săcal organizează un concurs de cultură şi civilizaţie românească, care va avea loc pe 26 aprilie, la şcoala din Săcal. La concursul intitulat „Moştenirea tezaurului nostru” aflat la prima ediţie vor participa elevi de clasele 3–4 de la toate şcolile din Ungaria în care se învaţă limba română.

Budapesta
Piesa de teatru “D’ale carnavalului”, de I.L.Caragiale, vesteşte primăvara la Budapesta pe scena Teatrului Katona József din capitala ungară (1052 Budapest, sectorul V, str. Petőfi Sándor, nr. 6). Următorul spectacol va avea loc în seara de 3 mai, de la ora 19.00. Mai multe informaţii la adresa: katonajozsefszinhaz.hu.

Jula
Serbarea de bun rămas a promoţiei 2009/2013 a Liceului “N. Bălcescu” din Jula va avea loc pe 4 mai. Cu o zi înainte de serbarea de adio, pe 3 mai, vor începe examenele de bacalaureat, primul examen fiind cel de limba şi literatura română.

Chişineu Criş
Sâmbătă, 11 mai, la Chişineu Criş, în organizarea Clubului Copiilor şi a Primăriei, se va desfăşura cea de-a 34-a ediţie a “Cupei Crisius”. Competiţia reuneşte sute de copii din mai multe judeţe ale ţării, care se vor întrece la nu mai puţin de 13 discipline sportive. Mai mult decât atât, organizatorii au pregătit şi o surpriză, invitând copii de la şcoli din străinătate. Din Ungaria, Autoguvernarea Românească din Bichişciaba va participa cu un grup de copii şahişti din Bichişciaba.

Copiii de la grădiniţă în vizită la şcoală

Conducerea şcolii generale din Micherechi a organizat vineri, 5 aprilie, o zi cu porţile deschise pentru copilaşii şi părinţii din sat, cu scopul ca aceştia să cunoască mai bine activitatea instituţiei de învăţământ. Copilaşii de vârsta preşcolară împreună cu părinţii şi cu educatoarele lor au intrat la clasa a patra la o oră de română, ţinută de învăţătoarea Maria Martin.
Înscrierea copiilor la şcoala generală din Micherechi a avut loc în zilele de 8–9 aprilie. În luna viitoare, 16 copilaşi îşi vor lua rămas bun de la grădiniţă şi vor deveni din toamnă şcolari. Înscrierile la şcolile generale au avut loc la începutul acestei săptămâni. Despre numărul copilaşilor înscrişi la şcolile generale vom relata în numărul din săptămâna viitoare.
A.C.

Aniversare Nichita Stănescu la Budapesta cu un manuscris inedit

În acest an, la 31 martie, s-au împlinit 80 de ani de la naşterea poetului Nichita Stănescu. Cu acest prilej, Institutul Cultural Român de la Budapesta a organizat o seară literară specială cu o expoziţie fotodocumentară, oferită de Muzeul Literaturii Române, o masă rotundă cu participarea unor cadre didactice universitare de la Oradea şi Budapesta, precum şi proiecţia unor secvenţe şi imagini de arhivă din colecţia Muzeului Literaturii Române. La masa rotundă au participat Marius Miheţ, lector universitar la Universitatea din Oradea, redactor asociat al revistei Familia şi colaborator al revistei România literară şi Florin Cioban, lector la Catedra de Limba si Literatura Română din cadrul Universităţii ELTE din Budapesta.

„Vorba preferată a tatălui meu: Sângele apă nu se face” – Interviu realizat cu Csaba Ţârlea din Micherechi

În urmă cu zece ani, un adolescent din Micherechi, pe nume Csaba Ţârlea, a început să planteze la marginea satului o pădure de stejar pe o suprafaţă de cinci hectare. Scopul lui a fost să creeze un ecosistem, o pădure de la zero. “Slujesc un ţel nobil: omul să-şi facă un plan pe un termen de 80–100 de ani, din care nu el va profita”, este filozofia tânărului micherechian, care doreşte ca la senectute să trăiască într-o căsuţă de lemn, în pădurea plantată în întregime de propriile mâini.

5 apr. 2013

Editorial – Râs cu plâns, balegă de mânz…

Am râs de fericire joia trecută când am aflat cât de mulţi români trăim în Ungaria. Am fost în al nouălea cer, când am văzut datele finale ale recensământului din 2011 şi am aflat că i-am întrecut până şi pe slovaci, iar după ţigani şi nemţi, noi, românii ocupăm locul trei al podiumului naţionalităţilor din Ungaria. Suntem mulţi, bre! Suntem 35.641! Faţă de cei 7995 de români amărâţi câţi am fost acum zece ani, ne-am înmulţit cu 241,1%. Iată, mă gândeam în sinea mea, românii sunt un popor mândru, care nu se ruşinează să-şi declare identitatea, originea, limba. Bucuria nu a ţinut mult…
M-a apucat imediat plânsul, când m-am uitat mai atent la datele pe localităţi şi am înţeles cum s-a ajuns la acest număr total de 35.641 de români. Acesta este compus din toţi acei oameni, care au răspuns cu “român” la măcar una dintre întrebările (de altfel opţionale): ce naţionalitate ai?, în afară de naţionalitatea anterioară, mai aparţii şi altei naţionalităţi?, ce limbă maternă ai? (Subliniem că în timp ce în România datele referitoare la naţionalitate au fost incluse în chestionarul recensământului la datele obligatorii, în Ungaria la întrebările referitoare la naţionalitate, limbă maternă şi religie, nu era obligatoriu să se răspundă!) Dacă răsfoim la datele parţiale din localităţile mai însemnate cu populaţie băştinaşă de români, cum sunt Micherechiul sau Chitighazul, brusc ne trezim la realitatea dureroasă: cei mai mulţi avem dublă identitate!!! Adică, suntem şi români şi… unguri. Din populaţia totală a Micherechiului (2093 locuitori), 1637 s-au declarat români şi 1799 s-au declarat maghiari. După legile normale şi binecunoscute ale matematicii, nouă nicicum nu ne-au ieşit calculele aşa cum le-au ieşit lor. La Chitighaz, din 3808 locuitori, 1050 s-au declarat români, iar 3171 s-au declarat maghiari. Cu zece ani în urmă, în primul sat s-au declarat români 1385, iar în al doilea 660. Voi înţelegeţi? Chiar poate să creadă cineva că, de exemplu, la Chitighaz, acolo unde funcţionează şi organizaţii, asociaţii de extrema-dreaptă, pot să se înmulţească naţionalităţile??? Până şi numărul ţiganilor din Chitighaz a crescut. Au fost în 2001 doar 100, acum sunt 207. Niciunde nu se poate întâmpla asta, numai în ţara noastră. Pentru că asta se întâmplă în toată Ungaria. În timp ce garda maghiară mărşăluieşte în lung şi în lat prin toată ţara, unii concetăţeni de-ai noştri acum câţiva ani aruncau cocteiluri Molotov pe casele ţiganilor, noi, minoritarii suntem tot mai curajoşi. Le-am arătat noi lor şi atunci când nu au vrut să ne lase să aşezăm statuia lui Şaguna lângă biserica noastră, pe terenul nostru! Aşa curajoşi am fost că nu am aşezat-o. De curajoşi şi viteji ce suntem. De români ce suntem.
Dacă rezultatul recensământului, dat publicităţii zilele trecute, e doar o glumă, hai să fie, să râdem cu toţii una bună. Problema e însă că nici pe departe nu este o glumă bună. E o minciună gogonată. E o aberaţie. E o înşelăciune.
Pe cine vrea Ungaria să înşele? Pe Uniunea Europeană? Nu credem că interesează pe cineva la Bruxelles, câţi români sau slovaci sau sârbi trăiesc în Ungaria. Pe ţările din jur, ţările-mame ale naţionalităţilor? Pe unele cu siguranţă nu le interesează, pe altele poate că da. Pe propriii cetăţeni, cărora vrea să le arate în ce ţară paşnică şi tolerantă trăiesc ei, unde naţionalităţile înverzesc şi înfloresc? Nu credem că i-ar interesa. Sau prin aceste date vrea să justifice miliardele aruncate până acum în sistemul de autoguvernări minoritare şi în aşa-zisa autonomie culturală, pe care ar dori să le vadă şi la ungurii din afară, mai ales la cei din Transilvania? Poate.
Rezultatul recensământului trebuie să-l luăm în serios numai atâta cât merită. Ca pe vorba din bătrâni: râs cu plâns, balegă de mânz…
Eva Şimon

O nouă apariţie

Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria a reeditat volumul „Vestigiile Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria”, scris de Emilia Martin şi Elena Csobai. Publicaţia cuprinde câteva dintre cele mai valoroase piese de artă şi de valoare artistică şi cărţi vechi de cult, documente istorice şi documente din patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria. Lucrarea urmăreşte să facă cunoscută această bogată colecţie, parte a culturii şi spiritualităţii româneşti de pe aceste meleaguri. Prima ediţie a cărţii a apărut în anul 1999. Acel stoc s-a epuizat în foarte scurt timp.
A.B.

Casă parohială nouă pentru parohia din Jaca

Parohia Ortodoxă Românească din Jaca, aparţinând Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, va avea o nouă casă parohială. După mai multe întrevederi avute cu reprezentanţi ai Secretariatului de Stat pentru Culte de la Budapesta pe tema Parohiei din Jaca (privind renovarea bisericii şi rezolvarea problemei casei parohiale), obiectiv aflat de mai multă vreme pe lista Comisiei Mixte de Dialog Româno-Maghiar, de curând a fost semnat un contract de finanţare între Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria şi Secretariatul de Stat pentru Culte de la Budapesta, care prevede cumpărarea şi amenajarea în mod corespunzător a unei noi case parohiale pentru Parohia Ortodoxă Română din Jaca, prin sprijin financiar din partea statului ungar. Anterior semnării acestui contract, la începutul lunii decembrie a anului trecut, PS Părinte Siluan a efectuat o vizită la Jaca, pentru a cerceta împreună cu pr. paroh Cosmin Pop un imobil care să corespundă acestui scop şi să fie rezolvată, astfel, una dintre problemele importante ale acestei parohii ortodoxe din Bihorul unguresc. Ca urmare a parcurgerii acestor etape şi după obţinerea, potrivit contractului menţionat mai sus, a primei tranşe de bani, din partea statului ungar, care să permită achiziţionarea imobilului avut în vedere, joi, 21 martie, PS Părinte Siluan, a avut o întâlnire de lucru în oraşul Berettyóújfalu, cu Ökrös István, proprietarul imobilului menţionat şi avocatul Bagosy Attila, în vederea încheierii unui contract de vânzare-cumpărare – informează Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

Ştiri pe scurt...

Budapesta
Marţi, 2 aprilie, Institutul Cultural Român din Budapesta a găzduit un eveniment dedicat marcării a „80 de ani de la naşterea poetului Nichita Stănescu”. Cu această ocazie a avut loc vernisajul unei expoziţii fotodocumentare, oferită de Muzeul Literaturii Române, o masă rotundă de evocare a personalităţii lui Nichita Stănescu, cu participarea unor cadre didactice universitare din Oradea şi Budapesta şi proiecţia unor secvenţe şi imagini de arhivă din colecţia Muzeului Literaturii Române. Expoziţia omagială poate fi văzută la ICR Budapesta în perioada 2 aprilie–17 mai. În perioada 29 martie–10 aprilie, ICR Bucureşti coordonează numeroase evenimente dedicate lui Nichita Stănescu, ca parte integrantă a programului de promovare a valorilor culturii române în întreaga reţea ICR din lume.

Săcal
Conducerea şi profesoarele de limba română de la şcoala din Săcal organizează un concurs de cultură şi civilizaţie românească, care va avea loc pe 26 aprilie, la şcoala din Săcal. La concursul invtitulat „Moştenirea tezaurului nostru” sunt aşteptaţi elevi de clasele 3–4 de la toate şcolile din Ungaria în care se învaţă limba română.

Bichişciaba
Ediţia a 16-a a Supermaratonului Bichişciaba–Arad se va derula în perioada 25–26 mai. Înscrierile se pot face până pe 12 mai. Se va concura atât la individual, cât şi pe ştafete, masculin şi feminin. De asemenea, concursul are şi secţiuni de ciclism şi patine cu rotile. În prima zi, pe 25 mai, dimineaţa la ora 9.00 (ora Ungariei) se va da startul spre Arad, din faţa Teatrului Jókai din Bichişciaba. Maratonul este organizat de cele două municipalităţi, în baza colaborării transfrontaliere statornicită de-a lungul anilor între cele două oraşe reşedinţă de judeţ.

Micherechi
Consiliul local al Micherechiului publică un concurs pentru susţinerea organizaţiilor civile din sat. Sprijinul se acordă pentru cheltuieli de funcţionare. Suma care stă la dispoziţie pentru anul 2013 este de 3.550.000 forinţi. La concurs pot participa acele organizaţii civile înregistrate la tribunal, care funcţionează de cel puţin 6 luni. Dosarele pot fi înaintate până pe 22 aprilie 2013, ora 16.00. Decizia asupra dosarelor va fi luată până la 30 aprilie. Detalii şi formulare găsiţi la adresa www.mehkerek.hu.

„Am participat la olimpiadă de dragul limbii române…”

După cum am relatat săptămâna trecută, pe 22 martie a avut loc finala Concursului naţional din limba şi literatura română, organizat în fiecare an pentru liceeni. Reamintim că în urma probei în scris a olimpiadei din luna ianuarie, în finală, la proba orală au ajuns toţi cei şapte elevi din clasa a 11-a a Liceului „N. Bălcescu” din Jula. Suzana Roşu, Jenifer Iuhas, Adriana Somogyi, Cintia Hodişan, Marc Puha, Nicoleta Bogyó şi Alexandra Fodor au fost examinate de juriul alcătuit din Viorica Oros Fábián, Kese Katalin şi Tiberiu Herdean.
Deoarece rezultatele au fost publicate abia după încheierea ediţiei noastre, publicăm acum clasamentul: 

Locul I – Adriana Somogyi
Locul II – Jenifer Iuhas
Locul III – Alexandra Fodor
Locul IV: – Marc Puha
 
Ce i-a motivat să se prezinte la acest concurs, am încercat să aflăm de la concurenţi:
– Cu toate că am avut puţine emoţii, eu cred că a reuşit bine acest concurs. Mihai Eminescu: „Luceafărul” a fost subiectul despre care a trebuit să vorbesc. Am participat la această olimpiadă de dragul limbii române şi pentru că doresc să-mi continui studiile superioare în România. (Adriana Somogyi)
– Am vorbit prima dată despre viaţa lui Vasile Alecsandri, iar apoi am trecut la „Pasteluri”, am recitat din poezia „Iarna” şi am descris anotimpul. Cred că a reuşit bine. Am participat la fiecare concurs naţional şi internaţional de limba română. Îmi amintesc că, în clasa a 8-a, la olimpiada de limba română am fost îmbrăcată în port popular. Sunt convinsă de faptul că acest concurs a fost ultimul din viaţa mea de student, pentru că la anul mă voi pregăti pentru bac. Fiindcă doresc să studiez medicină legală, trebuie să fac bacul din biologie şi din engleză la nivel superior. A fost important să mă prezint la acest concurs pentru că deja m-am pregătit pentru bacalaureatul la limba română din anul viitor. (Jenifer Iuhas)
– Literatura populară, epoca paşoptistă, romantismul, clasicismul, realismul, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale şi Ion Slavici au fost subiectele din care a trebuit să ne pregătim. Eu m-am prezentat la acest concurs pentru că româna este materia mea preferată şi pentru că am vrut să-mi evaluez cunoştinţele la română. (Alexandra Fodor)
– Am tras subiectul „Moara cu noroc”. Când am avut emoţii, m-am oprit. Profesorii au fost ajutători. Mi-aş dori să fac o facultate de finanţe în Arad, la fără frecvenţă. M-am prezentat la acest concurs pentru că este necesară protejarea limbii şi a culturii noastre. (Marc Puha)
A. Cioca

„Vom rătăci prin deşertul Postului, dar la capăt străluceşte Împărăţia lui Dumnezeu…” – Interviu despre Postul Mare cu pr. Visarion Tuderici

– Ştim că prima poruncă dată lui Adam în Rai a fost aceea de a păzi postul, adică de a-şi stăpâni pofta nemâncând din pomul cunoştinţei binelui şi răului. La îndemnul şarpelui şi al Evei, el a încălcat singura limită impusă lui de Dumnezeu, devenind victima lăcomiei. Atunci a fost izgonit din Rai de amărăciunea acelui fruct care nu-i era necesar. Triodul este o carte ce cuprinde slujbele din perioada Postului Mare, aşadar Triodul vorbeşte despre izgonirea lui Adam în cuvintele următoare: „Lepădat a fost Adam din raiul desfătării prin mâncarea cea amară nepăzind prin neînfrânare porunca Stăpânului şi a fost osândit să lucreze pământul din care a fost luat şi cu multe sudori să-şi mănânce pâinea sa.” Bineînţeles că atunci Adam nu ştia nici ce sunt acelea sudori, nici ce-i aceea pâine, pentru că în Rai, Adam nu a cunoscut nici osteneala şi nici foamea, decât abia după izgonirea lui din Rai. Dacă Adam şi Eva n-ar fi mâncat din fructul oprit, ei n-ar fi fost izgoniţi din Rai şi moartea n-ar fi intrat în lume. Şi îl vedem acum pe Adam aşezat la Poarta Raiului, cum el se căieşte pentru că nu a postit la timp. Şi iarăşi Triodul ne spune următoarele: „Vestirea postului să o primim cu bucurie, că de l-ar fi păzit strămoşul, n-ar fi suferit cădere din Eden. Că frumos era la vedere, dar nu la mâncare, rodul care m-a omorât. Să nu ne lăsăm furaţi de cele văzute, nici să se îndulcească gâtlejul nostru cu bucate scumpe, care după mâncarea lor sunt fără de cinste. Să fugim de neînfrânare şi să nu se supunem patimilor care vin din săturare.” Şi dacă lăcomia ne-a făcut să ieşim din Rai, cu siguranţă postul ne va face să revenim iarăşi în el.

Concurs de poveşti „Vasile Gurzău” pentru şcolarii micherecheni

Mai multe imagini aici
Cu 11 ani în urmă, Maria Gurzău-Iova, fosta bibliotecară a satului a purtat în suflet dorinţa de a organiza un concurs de poveşti, care să poarte numele povestitorului micherechian Vasile Gurzău. Cea de-a 11-a ediţie a concursului de povestire a fost organizat pe 27 martie, la Casa de Cultură „Gheorghe Dulău”.

3 apr. 2013

Suntem cu 241,1% mai mulţi români în Ungaria

Oficiul Central de Statistică al Ungariei a publicat joi, 28 martie, rezultatele finale ale recensământului din 2011. Conform acestora, în Ungaria trăiesc 26.345 persoane de naţionalitate română şi 13.886 persoane cu limba maternă română. Reamintim că în 2001, în Ungaria, s-au declarat români 7.995 persoane, iar de limbă maternă română 8.482 persoane. La recensământul din 2011, orice persoană din Ungaria şi-a putut declara mai multe identităţi. Astfel, numărul celor care s-au declarat şi de naţionalitate română (pe lângă altă naţionalitate) este de 35.641. Credincioşi români ortodocşi trăiesc în Ungaria doar 4.230, faţă de 5.598 câţi au fost în 2001. Nu numai numărul românilor a crescut în mod surprinzător, ci a tuturor naţionalităţilor din Ungaria. Cât sunt de relevante şi de credibile numerele de mai jos, rămâne la latitudinea fiecăruia. Menţionăm de la bun început că la întrebările referitoare la naţionalitate şi religie răspunsurile nu au fost obligatorii.

În timp ce numărul populaţiei ţării a scăzut, în ultimii zece ani, cu 260.000, astfel în Ungaria trăind, pe 1 octombrie 2011, numai 9.937.628 persoane, numărul celor care şi-au declarat naţionalitatea (şi dubla identitate) a crescut în mod paradoxal. Rezultatele finale ale recensământului din 2011 au fost prezentate joi, 28 martie, la o conferinţă de presă din Budapesta, susţinută de vicepreşedintele Oficiului Central de Statistică, Németh Zsolt. Acesta a arătat că populaţia ţării scade în continuu începând din anul 1981, iar acum trăim în Ungaria mai puţini decât în anul 1960.

Românii, locul 3 pe podium
În 2001, 314.060 persoane s-au declarat aparţinătoare vreunei naţionalităţi. În 2011, acest număr a fost de 555.507. Numărul persoanelor care nu au dorit să răspundă la întrebarea referitoare la naţionalitate a fost de 1.455.883.
Patru întrebări au fost în chestionar, care s-au referit la naţionalitate, limbă maternă şi religie. În campania de informare dinainte de culegerea datelor din toamna anului 2011, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria a încurajat românii din Ungaria să răspundă doar la întrebările cu numărul 34, 36 şi 38, în următorul fel:
34. De care naţionalitate consideraţi că aparţineţi? – ROMÂNĂ
36. Care este limba dvs. maternă? (se pot da cel mult două răspunsuri) – Dacă ştii (şi) româneşte, dacă acasă vorbiţi (şi) româneşte, dacă ai făcut şcoală românească, scrie –
ROMÂNĂ
38. De ce comunitate religioasă, confesiune consideraţi că aparţineţi? – Dacă eşti botezat în biserică ortodoxă, dacă îţi asumi această religie, scrie –
ROMÂN ORTODOX
Întrebarea cu numărul 35 a fost formulată pentru a justifica dubla identitate (cea care a cauzat atâtea neplăceri românilor la alegerile de autoguvernări minoritare, începând din anul 1998, şi ducând la naşterea aşa-numitului fenomen de etnobiznis): 35. Dacă în afara celor menţionate mai sus aparţineţi şi de vreo altă naţionalitate? Răspunsul la această întrebare a cauzat o explozie în numărul tuturor naţionalităţilor din ţară.
Vicepreşedintele Oficiului Central de Statistică a arătat la conferinţa de presă că faţă de acum 10 ani, numărul ţiganilor din Ungaria a crescut cu 153,4%, deoarece 315.583 de persoane s-au declarat „în primul sau în al doilea rând de ţigani”.
Pe locul 2 dintre cele mai numeroase naţionalităţi se găsesc nemţii, care sunt 185.696, iar pe locul 3 s-au clasat românii, cu 35.641. Apoi urmează slovacii, cu 35.208 persoane.




Români trăiesc în toată Ungaria
Unii lideri ai românilor din Ungaria, care vorbind despre românii din Ungaria se refereau doar la cei trăitori în cele trei judeţe, Bichiş, Bihor şi Ciongrad, vor trebui să-şi schimbe de acum înainte discursul. Datele noului recensământ ne arată că românii au împânzit toată Ungaria. Tabelul nr. 2 arată numărul românilor în Capitală şi în judeţele ţării.

Din tabelul nr. 2 se vede că cei mai mulţi români trăiesc în Budapesta, 8.480 persoane, în toate cele 23 de sectoare ale Capitalei. Cei mai mulţi, 663, sunt stabiliţi în sectorul XIII.
După Capitală urmează judeţul Bichiş cu 6.240 români (vezi tabelul nr. 3, în care evidenţiem numai localităţile cu şcoală sau biserică românească), acesta fiind urmat de judeţul Pesta cu 5.649 de români. În judeţul Bihor trăiesc doar 2.592 de români, iar în Ciongrad 2.022 de români.

S-au declarat destul de mulţi români şi în Şercad (130), Medgyesegyháza (81), Orosháza (78), Mezőkovácsháza (69), Dombegyház (59), Szarvas (40).

În judeţul Bihor cei mai mulţi români s-au declarat în Dobriţân – 739. Un număr destul de mare de români, 183, găsim şi la Biharkeresztes. Vezi mai jos situaţia în celelalte localităţi (tabelul nr. 4, în care evidenţiem numai localităţile cu şcoală sau biserică românească).

În judeţul Ciongrad trăiesc 2.022 de români, dintre care cei mai mulţi în Seghedin – 588. La Cenadul Unguresc s-au declarat de români 238 de persoane, la Macău – 220, la Hódmezővásárhely – 66 de persoane.

Limba română este vorbită de 128.852 de persoane
Nici la întrebarea referitoare la limba maternă nu a fost obligatoriu să se răspundă. Ea a fost formulată astfel: Care este limba dvs. maternă? (se pot da cel mult două răspunsuri) Faţă de 8.482 de persoane care au declarat în 2001 că au ca limbă maternă româna, acum numărul acestora a crescut la 13.886. (Reamintim, ca pe o curiozitate, că la recensământul din 1930, în Ungaria, 16.221 persoane au avut ca limbă maternă româna.) Din datele publicate acum nu reiese însă câţi au româna ca limbă maternă în satele tradiţionale româneşti sau în alte localităţi.
A fost obligatoriu însă de răspuns pentru toţi participanţii la recensământ la întrebarea referitoare la competenţele lingvistice. Întrebarea 21: Ce limbi vorbiţi? În ce limbi puteţi înţelege pe alţii, respectiv vă puteţi face înţeles? Aici au însemnat că vorbesc, înţeleg limba română 128.852 de persoane, dintre care pentru 90.733 de persoane româna nu le este limbă maternă. La nivel naţional, dintre limbile străine, cei mai mulţi, 1.589.180, vorbesc engleza, 1.111.997 germana, iar 158.497 rusa. Româna se situează pe locul al patrulea.

Suntem tot mai necredincioşi
A crescut semnificativ (de la 10% la 27%) numărul persoanelor, care nu au dorit să răspundă la întrebarea referitoare la religie. 53,5% au declarat că sunt catolici, dintre care 3.691.347 sunt romano-catolici, iar 179.176 greco-catolici. Numărul reformaţilor este de 1.153.442, cel al evanghelicilor de 214.965. Creştinii ortodocşi sunt în total 13.710, dintre care 5.102 sunt români ortodocşi. Dintre aceştia însă numai 4.230 s-au declarat şi de naţionalitate română.
Cele 35.641 de persoane care s-au declarat (şi) de naţionalitate română, au următoarele religii: romano-catolici – 10.133, greco-catolici – 914, greci ortodocşi – 205, ruşi ortodocşi – 73, sârbi ortodocşi – 30, reformaţi – 8.801, evanghelici – 271, unitarieni – 573, baptişti – 705, adventişti – 252, penticostali – 390, martorii lui Iehova – 251, Adunarea Hit – 82, izraeliţi – 87, budişti – 42, musulmani – 31. Menţionăm că dintre români 294 au declarat că sunt atei şi 4.081 nu au dorit să răspundă la această întrebare.
Date detaliate, referitoare la numărul românilor ortodocşi sau al românilor baptişti şi penticostali în localităţile cu populaţie românească băştinaşă nu au fost afişate.

Preşedinta Oficiului Central de Statistică, Vukovich Gabriella, a anunţat la conferinţa de presă din 28 martie că pe site-ul www.nepszamlalas.hu până la acea dată au fost afişate 4800 de tabele, dar în următoarele 12 luni numărul acestora va creşte la 10 mii. Din martie 2014, vor fi afişate şi date comparative la nivel internaţional.
E.Ş.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...