24 aug. 2013

Editorial - Decalogul minoritarului


Trăind timp de opt ani printre românii din Ungaria şi împărtăşind zilnic viaţa de minoritar român din afara graniţelor României, Preasfinţitul Sofronie, primul episcop al românilor din Ungaria, actualmente episcop al Oradiei, a întocmit în vremea arhipăstoriei sale un Decalog al minoritarului, pe care atunci “Foaia românească” l-a publicat în repetate rânduri. Zilele trecute am avut parte iarăşi de o vară fierbinte în relaţiile româno-maghiare, când în urma unor universităţi de vară şi tabere organizate în Ardeal, politicieni maghiari şi români s-au ambalat în noi acuze şi jigniri la adresa celuilalt. Subiectul care stârneşte de cele mai multe ori neînţelegerile dintre cele două părţi este problema minorităţilor naţionale. Urmărind replicile şi acuzele fără sfârşit ale politicienilor, mi-am adus aminte de acest Decalog (la care o să-mi permit să adaug câteva explicaţii), care poartă în sine multe învăţăminte nu doar pentru minoritari, ci şi pentru poporul majoritar care într-adevăr şi sincer îşi doreşte protecţia şi menţinerea unui grup minoritar în ţara lui. Decalogul a fost scris pentru românii din Ungaria, dar este valabil nu numai pentru ei.

Noi nu te vom uita, părinte vicar…

„Lupta cea bună m-am luptat, călătoria am săvârşit, credinţa am păzit”
(2 Timotei 4, 7)

În viaţa fiecăruia dintre noi există oameni care ne-au marcat şi pe care îi păstrăm cu drag în suflet. Sunt părinţii care ne-au crescut, dascălii, prietenii şi părinţii sufleteşti. Acest părinte sufletesc era pentru mine şi pentru generaţia mea părintele vicar Pavel Ardelean.
De aceea, de când am aflat despre dispariţia acestui Om al lui Dumnezeu, m-au invadat amintirile din copilărie, amintirile din acea perioadă, care este cea mai frumoasă şi, totodată, cea mai importantă, în formarea caracterului unui fiinţe umane.
Fac parte din acea generaţie a tinerilor micherecheni, care după schimbarea regimului politic din Ungaria (vorbim despre anii 89’–90’) am avut prilejul de a urma orele de religie predate de părintele Pavel Ardelean, care ne-a introdus în minunatele învăţături ale Bisericii.

Replică la articolul „Strigător la cer!” - Când minciuna stă cu regele la masă…

Citind editorialul din nr. 31 al Cronicii, am rămas şocată şi revoltată. A fost descrisă, într-un stil neobişnuit situaţia unui elev „român”, care a vrut să-şi continue studiile în România, însă la Consulatul din Jula i s-au aruncat actele la gunoi, pe considerentul că nu este român. „Strigător la cer!”, a scris redacţia Cronicii. Diplomaţia română parcă ar fi un lup răpitor, iar AŢRU o oiţă nevinovată, care luptă numai şi numai pentru noi. Adevărul e că, până în ultimii ani, oficiul AŢRU se afla într-o situaţie de monopol. Ei au făcut totul, au ajutat la întocmirea dosarelor, la traduceri, au fost atenţi la împărţirea burselor, au făcut din românaşi români sau din unguri români adevăraţi. Adică au făcut totul ca lucrurile să meargă bine, pentru unii chiar şi prea bine.
Nu cunosc persoana care a fost respinsă de către Consulat, dar dacă aşa au hotărât, probabil au avut dreptate. În ce priveşte persoana candidatului, trebuia să fie o persoană importantă, altfel nimeni n-ar striga până la cer. Nimeni n-a spus astfel când personal şi eu am ajuns într-o situaţie proastă, când oficiul AŢRU nu s-a purtat corect, în mod cinstit. Atunci n-a fost aşa de empatic, nu l-a atins aşa la suflet, ba chiar s-a dat deştept.
În anul 2011 am întocmit dosarul fiului meu, care şi-a dorit un loc universitar în România. Şeful de oficiu ne-a adunat, ne-a prezentat locurile oferite de statul român (pentru români), ne-a ajutat la întocmirea dosarelor. Am discutat ca pentru fiecare loc să se prezinte doar câteun elev, ca niciunul să nu rămână pe dinafară sau să rămână locuri neocupate. Cu toţii am fost recunoscători pentru amabilitatea şi ajutorul şefului cu câte un mic cadou, cu o sticluţă sau cu o vorbă bună. Am fost încurajaţi că totul va fi bine, totul va fi în regulă. Însă când am depus dosarul a apărut şi un tânăr necunoscut. Am întrebat şeful despre el. Ne-a spus că dânsul e ungur, nu are nicio şansă, deşi e eminent şi a făcut liceul Erkel. Lui nu-i va semna nimeni actele, pentru că nu este român, în mod contrar ar fi un lucru penibil, ar însemna fals în acte. Liniştiţi ne-am întors acasă, nu era decât să aşteptăm.
Dar să vezi minune! În luna septembrie a apărut lista pe site-ul Ministerului Educaţiei. Pe lista celor admişi era băiatul maghiar, iar noi pe nicăieri. Ne-am dus să-l întrebăm pe „şefu” nostru ce s-a întâmplat. A făcut pe prostul, că el nu ştie nimic. Am sunat la Ministerul Educaţiei, unde ne-au informat că băiatul cel ungur e un „român”, dovedeşte semnătura şefului de oficiu al AŢRU. Bravo, domnule! Ai făcut din ungur un bursier român ca să înveţe pe banii statului român. Adică ştii să faci minuni!? Lucru frumos când ajuţi cuiva, dar lucru necinstit să minţi în faţă şi să faci pe prostul.
Până la urmă am aflat deci că la noi „minciuna stă cu regele la masă”.
Păţania mea n-a fost strigătoare la cer?
Să nu uitaţi: sunteţi plătiţi pentru a ne ajuta, a ne reprezenta şi nu pentru a uita de noi sau chiar a ne trăda. Astfel de oameni nu fac parte din neamul meu.
Ana Netea Benye, un părinte din Micherechi

Şcoala de vară „Al. Mocioni” pentru tineri din Ungaria şi Serbia

Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, cu sprijinul financiar al Departamentului politici pentru relaţiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, organizează în perioada 25–31 august 2013, la Săvârşin (România), Şcoala de vară „Alexandru Mocioni” pentru tineri de origine română din Ungaria şi Serbia.
Scopul principal al şcolii de vară este motivarea şi susţinerea tinerilor români de a-şi păstra limba şi istoria şi de a fi alături de toţi românii, indiferent unde se află aceştia.
Programul şcolii de vară va cuprinde: o parte formativă, care va conţine 4 module de studiu desfăşurate sub forma unui curs şi o parte recreativă, în care participanţii vor avea ocazia să viziteze cele mai importante puncte de atracţie turistică de pe Valea Mureşului, dar şi cele mai însemnate monumente istorice din zonele limitrofe.
E.Ş.

Ştiri pe scurt...

Apateu
La sfârşitul acestei săptămâni, pe terenul de sport al satului va avea loc Zilele Satului Apateu. În cadrul celor două zile, 24–25 august, localnicii se vor distra la programe culturale, evoluând pe scenă ansambluri folclorice, coruri, echipe de dansuri moderne. Sâmbătă, de la ora 13.00, va susţine un spectacol echipa de dansuri populare locale „Narcisa”, iar duminică după-masă de la ora 14.00 îşi va da concursul şi Corul „Armonia” din Apateu.

Micherechi
În duminica din 25 august, la Biserica penticostală „Betel” din Micherechi va fi săvârşit un botez nou-testamental, în cadrul căruia 9 candidaţi vor mărturisi pe Domnul în apa botezului. La eveniment va predica David Mărgărean din Agrişu Mare, judeţul Arad şi pastorul Ioan Bodog din Oradea.

Micherechi
Cu binecuvântarea PS Siluan, Episcopul Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria, în ultimele zile ale vacanţei de vară va fi organizată tabăra de religie. Tabăra va avea loc în perioada 29–31 august, la Otlaca-Pustă, cu participarea elevilor şcolii generale de la orele de catehizare. Tabăra va cuprinde programe duhovniceşti, excursii la comunitatea ortodoxă maghiară din Seghedin şi Sarvaş. Copiii vor fi însoţiţi de Părintele Secretar Eparhial Visarion Tuderici şi alţi adulţi.

Jula
Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria va ţine următoarea şedinţă a Adunării Generale vineri, 30 august, la sediul AŢRU din Jula. Pe ordinea de zi va figura depunerea jurământului noului deputat, Szitkó Etelka, preşedinta Autoguvernării Româneşti din Budaörs, alegerea noului membru în Comisia Culturală, iar din cauza preluării de la 1 septembrie 2013 a Liceului „N. Bălcescu” de către AŢRU prezentarea şi aprobarea noului buget.

Budapesta
La 4 septembrie, cu începere de la ora 19.00, în încheierea ciclului „Film Club - Filme româneşti de azi”, ICR Budapesta îi invită pe cinefili la comedia romantică „Bună, ce faci?”. Alexandru Maftei a impresionat în 2010 cu „Bună, ce faci?”, după ce în 2006 regizase pentru micul ecran şapte episoade din serialul „Lombarzilor 8”, un experiment de succes al Casei de producţie „Mandragora” („Moartea domnului Lăzărescu”, „Aurora”). Filmul artistic românesc „Bună, ce faci?” va fi prezentat cu subtitrare în limba maghiară.

Jula
Ziua culturală a românilor din Ungaria, plănuită pe 7 septembrie, din motive tehnice se amână pe 28 septembrie. Evenimentul ce reuneşte anual formaţii de dansuri şi solişti din mai multe localităţi din Ungaria este organizat de Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. În aceeaşi zi, va avea loc şi festivalul gastronomic românesc. Programul va începe la ora 10.00.

ICR Budapesta sărbătoreşte la Micherechi „Ziua limbii române”

La 2 septembrie 2013, în prima zi de şcoală în Ungaria, ICR Budapesta duce ”Magia cuvântului” la Micherechi, pentru a puncta importanţa ”Zilei limbii române”(31 august). Spectacolul interactiv semnat de actriţa Giorgiana Elena Popan se adresează elevilor de la Şcoala generală românească din Micherechi. În tălmăcirea actriţei, copiii vor asculta poveşti tradiţionale româneşti şi universale, pline de energie, umor şi mesaj moral şi vor lua parte la un program care include jocuri şi cântece.
Actriţă a Teatrului Clasic "Ioan Slavici" din Arad, vicepreşedintă a Asociaţiei Culturale "Magia Cuvântului" din Arad şi director al Festivalului Internaţional ”Arta de a spune poveşti – Magia Cuvântului", Giorgiana Elena Popan a reprezentat România în 2012 la ”Festivalul Internaţional de Storytelling” din Urmiah – Iran, unde a câştigat Premiul III pentru ”Cel mai bun povestitor internaţional”. De asemenea, Giorgiana Elena Popan a mai reprezentat România la ”Festivalul Internaţional de Storytelling” de la Varşovia şi la ”Festivalul Internaţional de Storytelling Sigana” din Nairobi – Kenya.

Cântec, joc şi voie bună la Festivalul românilor de pretutindeni de la Covăsânţ

În data de 18 august, la invitaţia părintelui Mihai Octavian Blaj, şi românii din Ungaria au răspuns „prezent” la „Festivalul românilor de pretutindeni”, ediția a IV-a, organizată la Covăsânţ, judeţul Arad.
De aceasta dată, Ungaria a fost reprezentată de trupa de dansuri populare de la Săcal. Aceasta este înfiinţată încă din anul 2002 şi cuprinde un număr de opt perechi de dansatori, avându-l ca instructor de dans pe Pap Zoltán şi coordonator pe Pálfi Tamás. În cadrul festivalului de la Covăsânţ, săcălenii s-au prezentat cu un „Joc de la Aletea”, pentru care au fost îndelung aplaudaţi de către sutele de spectatori.

La Festivalul Pogăciţelor s-a lansat o nouă carte despre românii din Chitighaz

La sfârşitul săptămânii trecute, în perioada 17–18 august, s-a organizat la Chitighaz a şaptea ediţie a Festivalului Pogăciţelor. Corturile amenajate în centrul satului au adunat sătenii la diferite programe folclorice, gastronomice şi distractive. Comunitatea românească din această localitate a putut sărbători apariţia unei noi cărţi a profesoarei pensionare Maria Sarca Zombai: Obiceiuri de nuntă/„uspăţ” la românii din Chitighaz.

După cuvântul de deschidere, rostit de primăriţa Maria Gyuricska Kalcsó, a urmat ceremonia de sfinţire a pâinii de către preotul ortodox Florin Olteanu şi preotul catolic Kalaman János. În sala mare a căminului cultural a avut loc deschiderea expoziţiei fotodocumentare a profesoarei pensionare Maria Sarca Zombai şi lansarea cărţii despre obiceiurile de nuntă/„uspăţ” la românii din Chitighaz.

„Pentru Adela, oraşul Jula este buricul pământului” - Vernisaj de expoziţie la Hotelul Elisabeth din Jula, clădirea fostului cămin de elevi români

Numeroşi români din Jula au fost cuprinşi de sentimente nostalgice şi totodată de mândrie în ziua de 9 august, la Hotelul Elisabeth, fostul cămin de elevi români. În holul şi pe coridoarele de la parter ale acestui hotel de patru stele s-a deschis în acea după-amiază cea mai nouă expoziţie a artistei Adela Kiss, fostă elevă a Liceului „N. Bălcescu” din Jula şi absolventă a Universităţii de Artă „Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca.

19 aug. 2013

Slujba de prohodire a Părintelui Vicar Pavel Ardelean

Vineri, 16 august 2013, la Catedrala Episcopală din Giula, un sobor format din Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, Preasfinţitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, Chiriarhul locului, precum şi numeroşi preoţi şi diaconi, a săvârşit slujba de prohodire a Părintelui Vicar Eparhial Pavel Ardelean, trecut la cele veşnice marţi, 13 august 2013.
Alături de preoţii Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria au fost prezenţi şi clerici reprezentând celelalte jurisdicţii ortodoxe din Ungaria: Părintele Protopop Imrényi Tibor, de la Seghedin şi Părintele Kirill Tatárka, din partea Eparhiei Ortodoxe Maghiare şi Părintele Svetomir Milicici, din partea Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Ungaria.

Editorial - Mucenici de ieri, neputinţă de azi

În Ungaria doar patru mari români au statui: Mihai Eminescu (un bust la Apateu şi un cap la Budapesta), Nicolae Bălcescu (la Micherechi şi la Jula), Liviu Rebreanu şi Moise Nicoară (ambii la Jula), fără să-l mai includem între marii români şi pe George Pomuţ. Ungaria este printre campionii mondiali la aşezarea de statui, busturi, monumente şi plăci memoriale, şi nu doar pe teritoriul actual al ţării, ci în întreg Bazinul Carpatic. Ungurii ştiu să ţină trează amintirea înaintaşilor şi să lase urme vizibile despre trecutul lor.
Învăţând de la compatrioţii lor, şi printre naţionalităţi, inclusiv printre români, se mai năzăreşte câte unul care îşi doreşte o statuie în amintirea unui înaintaş. Aici însă se complică lucrurile. Dorinţa e una, iar realizarea ei, punerea în practică e alta. Dacă ideea nu este pe placul autorităţilor, se pun tot felul de beţe în roate. Planul aşezării unei plăci în amintirea revoluţionarului paşoptist, deputat român în Parlament şi avocat în Budapesta, Eftimie Murgu, a eşuat din cauză că nu s-au putut obţine aprobările necesare. Placa ar fi fost aşezată pe o clădire din Cetatea Budei, acolo unde Murgu a fost întemniţat pentru curajul de a vota împotriva habsburgilor. Iar dacă nu merge figura cu aprobările, autorităţile ungare cercetează din fir în păr trecutul aşa-zisului erou al naţionalităţii şi dacă se găseşte despre el că nu i-a iubit necontenit şi cu ardoare pe unguri, nicio şansă nu există pentru a i se ridica statuie sau a i se aşeza o placă. Eşecul neaşezării statuii marelui Mitropolit Andrei Şaguna la Jula, în faţa Catedralei ortodoxe Sf. Nicolae, este un caz de acum câţiva ani despre care am scris zeci de articole. Fără niciun rost.
În anul 2000, când se sărbătorea Ungaria milenară, fondată de Sfântul Ştefan, datorită primarului de atunci, şi micherechenii s-au trezit în sat la ei cu un bust al regelui maghiar. Mulţi se întrebau atunci, ce caută un monument al Sf. Ştefan într-un sat majoritar românesc şi, mai ales, de ce a fost aşezat cu privirea către biserica ortodoxă. Atunci încă nu se ştia că pe 20 august 2000 şi biserica ortodoxă, prin Patriarhia de la Constantinopol, l-a primit în rândul sfinţilor pe Sf. Ştefan al ungurilor. Cei pentru care a fost totuşi străină ideea de a aşeza bustul unui domnitor maghiar în centrul unui sat românesc, au început să caute după modele mai potrivite. O idee inedită şi foarte inspirată a pornit atunci de la un micherechean, dar care a primit mai multe critici decât laude, astfel ideea lui din start a fost sortită eşecului. Micherecheanul, care nici măcar nu este de religie ortodoxă, ci este baptist, s-a gândit că cea mai potrivită persoană care ar merita o statuie în centrul Micherechiului este marele domnitor al Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu. De ce? Motivele sunt extrem de multe: pentru că a construit numeroase biserici fiind un bun credincios al lui Hristos; pentru că dărnicia şi purtarea lui de grijă faţă de neamul său nu s-au oprit la hotarele Ţării Româneşti, ci au ajuns până la fraţii români din Moldova şi Transilvania; şi pentru că nici atunci când a fost întemniţat la Constantinopol împreună cu fiii săi şi a fost chinuit într-un mod cumplit de către otomani vreme de patru luni, nu s-a lepădat nicio clipă de credinţa creştină.
Peste exact un an se vor împlini trei secole de la moartea prin jertfă a celui care a fost Marele Voievod Constantin Brâncoveanu. În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, pe 15 august 1714, la vârsta de 60 de ani, Brâncoveanu a primit sfârşitul mucenicesc prin sabie împreună cu fiii săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu ginerele său, sfetnicul Ianache, în cetatea Sfântului Constantin cel Mare. Cu 21 de ani în urmă, Biserica Ortodoxă Română i-a trecut în rândul sfinţilor din calendar pe Sfinţii Martiri Brâncoveni, fiind prăznuiţi în data de 16 august a fiecărui an. Din viaţa exemplară de bun creştin şi mare român a lui Constantin Brâncoveanu avem cu toţii de învăţat. Precum şi din perseverenţa cu care ştiu ungurii să-şi urmărească scopul cu paşi mici până obţin tot ce vor. Până şi ce nu li se cuvine.
Eva Şimon

Concurs de compuneri - „Cum mi-am petrecut vacanţa mare”

Redacţia „Foaia românească” lansează un concurs de compuneri pentru elevi de şcoala generală, clasele I–VIII, din comunitatea românească din Ungaria. Creaţiile tinerilor, la liberă alegere, trebuie să aibă tema „Cum mi-am petrecut vacanţa mare”. Compunerile vor fi redactate în limba română, iar cele mai reuşite dintre ele vor fi publicate în revista „Foaia românească” şi premiate. Termenul limită de realizare şi trimitere a creaţiilor este 30 august 2013. Acestea pot fi trimise pe e-mail: foaia@foaia.hu sau prin poştă la adresa: Foaia românească, 5700, Gyula, str. Dozsa, nr. 8.

Biserica ortodoxă din Mişcolţ strigă după ajutor

Preotul şi credincioşii ortodocşi din Mişcolţ, localitatea în care a văzut lumina zilei marele Mitropolit al Ardealului, Andrei Şaguna, se adresează cu o rugăminte şi către credincioşii români.

Dragi fraţi şi surori! Ştim bine cu toţii că biserica noastră ortodoxă din Mişcolţ, luată în evidenţă ca monument istoric şi arheologic, are o frumuseţe aparte, şi este una dintre cele mai valoroase tezaure culturale-religioase ale oraşului. Suntem mândri că noi avem posibilitatea să ne rugăm în acest sfânt locaş minunat! Dar această biserică de o frumuseţe fără pereche în momentul actual este ameninţată de un pericol foarte mare. În anul 2012, dr. Kárpáti László, muzeolog, istoric al artelor, a descoperit apariţia şi acţiunea gravă a fungilor asupra acoperişului bisericii. Un expert chemat de Fundaţia pentru Muzeul Ortodox din Mişcolţ a confirmat şi el acest fapt, identificând specia fungilor, şi a elaborat un plan de acţiune urgentă. În caz contrar, acoperişul s-ar putea prăbuşi, iar tavanul s-ar putea nărui, punând în pericol vieţi umane şi inestimabile tezaure artistice!

„Îmi iubesc neamul meu din Chitighaz şi comunitatea aceasta din care mă trag” - Interviu cu Maria Sarca Zombai cu ocazia apariţiei unei noi cărţi ale sale

Zilele acestea va ieşi de sub tipar cartea Obiceiuri de nuntă, „uspăţ” la românii din Chitighaz, semnată de Maria Sarca Zombai. Apariţia acestei cărţi este o dorinţă de mai mulţi ani a autoarei, pe al cărei birou a aşteptat demult să fie tipărită. Volumul va fi lansat cu ocazia sărbătorii satului, la Festivalul Pogăciţelor, organizat la Chitighaz, sâmbătă, 17 august, la ora 10.00, în incinta Căminului cultural. La exact un an după apariţia primului ei volum, despre istoria şcolii româneşti din Chitighaz, acum am stat de vorbă cu doamna Maria Sarca Zombai despre naşterea acestei cărţi, despre nunţi şi oameni de demult.

Ştiri pe scurt...

Bătania
La biserica ortodoxă română din Bătania săptămâna trecută s-au finalizat lucrările de renovare ale turlei bisericii, care a fost deteriorată în urma unei furtuni puternice, în luna iunie a anului 2010. Preotul paroh Ilie Ciocan ne-a informat că înainte de punerea turlei, a avut loc o slujbă de sfinţire a crucii. Restaurarea s-a făcut din donaţii de la credincioşi, cu un sprijin din partea Patriarhiei Române şi un ajutor financiar din partea statului maghiar.

Bichişciaba
Festivalul fanfarelor „Zenit” de la Bichişciaba, care va fi organizat anul acesta în zilele de 18–20 august, va participa şi o fanfară baptistă din România, compusă din instrumentişti din Arad, Bihor şi Deva. Fanfara va cânta în ziua de duminică, 18 august, de la ora 17.30, în faţa Teatrului Jókai din oraş. Grupul compus din aproximativ 50 de fanfarişti este condus de dirijorul Gheorghe Moţ din Chitighaz.

Aletea
Autoguvernarea Românească din Aletea, în colaborare cu Casa de cultură Reibel Mihály organizează, marţi, 20 august, întâlnirea localităţilor înfrăţite. Prima ediţie a acestei manifestări va fi un prilej de întâlnire între localităţilor înfrăţite Aletea, Sebiş, Sântana, Făget, Macea şi Grăniceri din România. Programul delegaţiilor va include un concurs de gătit, programe sportive şi artistice, susţinute de ansamblurile folclorice ale localităţilor participante. După-masă de la ora 17.00, la Casa de cultură va avea loc balul românesc, iar în Sala de expoziţie a Casei de cultură va fi vernisată o expoziţie fotodocumentară despre trecutul echipei de păstrare a tradiţiilor din Aletea.

Săcal
La scurtă vreme după Praznicul Împărătesc al Adormirii Maicii Domnului, duminică, 25 august, Parohia Săcal din Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, va sărbători cel de-al doilea hram al bisericii. Biserica satului, închinată de la începuturi Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, o are ca ocrotitoare şi pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Hramul va fi organizat de Parohia din Săcal în colaborare cu Autoguvernarea românească din localitate.

Centrul Budapestei se mută în Curţile Gojdu

Un blog despre Budapesta a aşezat de curând centrul Capitalei ungare în Curţile Gojdu. Scopul paginii varosban.blog.hu este acela de a prezenta o imagine plăcută a Capitalei ungare, de a ne invita într-un oraş care poate fi îndrăgit şi în care e bine să trăieşti.
Ani de-a rândul, Curţile Gojdu din plin centrul Budapestei au fost ca nişte ascunzători de stafii. Casele fostului avocat şi mare mecena de origine aromână, Emanuil Gojdu, se găsesc în mijlocul cartierului evreiesc, între străzile Király şi Dob. Zeci de ani, cel care trecea prin Curţile Gojdu era primit doar de câteva ziduri înnegrite, cu ferestre oarbe, acoperite cu folii negre de plastic.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...