23 iul. 2015

Editorial - Gânduri jurnalistice de vară

Jurnalistul de multe ori este acuzat că vede numai problemele şi greşelile, este un chiţibuşar care tot timpul caută nod în papură, este un om incomod care are numai întrebări provocatoare, este pesimistul care vede numai jumătatea goală a paharului. Probabil că este aşa, de aceea este jurnalist. Altfel ar fi bucătar sau zidar sau orice altceva.
Jurnalistul este, de altfel, şi el un om normal, doar că are convingerea că numai prin discutarea şi analizarea problemelor poate merge lumea înainte, doar prin descoperirea nedreptăţilor, corupţiei, abuzurilor, etc. vom putea trăi într-o lume mai bună. Jurnalistul informează şi formează: adună şi transmite informaţii despre ce se întâmplă şi formează păreri. La rândul lui, şi jurnalistul se bucură, de exemplu, că se deschide după multe tergiversări prima autostradă care leagă România de Ungaria, adică România de Europa, dar bucuria lui nu este nemărginită pentru că vede şi chioşcurile vamale care vor fi un blocaj serios în a ajunge cât mai repede de la Timişoara sau Arad la Budapesta sau Viena. Jurnalistul se bucură de calitatea bună a noului drum european (făcut şi din banii lui), dar nu poate să nu vadă că atunci când politicienii români şi maghiari se întâlnesc aceştia nu ratează nicio ocazie să-şi lanseze mici înţepături critice. Dacă jurnalistul nu le-ar vedea toate astea, ar fi un simplu turist prin lume şi prin propria lui viaţă.

Şcoala de vară „Al. Mocioni” pentru tineri din Ungaria şi Serbia, anul 2015, la Moneasa

Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, cu sprijinul financiar al Departamentului Politici pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindenidin cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, organizează în perioada 26–31 august 2015, Şcoala de vară „Alexandru Mocioni” pentru tineri de origine română din Ungaria şi Serbia. Tabăra din acest an se va desfăşura în staţiunea Moneasa din judeţul Arad. Scopul principal al şcolii de vară este motivarea şi susţinerea tinerilor români din ţările de lângă România de a-şi păstra limba şi a-şi cunoaşte istoria. Programul şcolii de vara va cuprinde: o parte formativă, care va conţine 4 module de studiu (cursuri despre istoria, limba, identitatea românească) şi o parte recreativă, în care participanţii vor avea ocazia să viziteze câteva importante atracţii turistice din judeţul Arad.
La şcoala de vară din acest an, din Ungaria vor participa câte zece copii români din Bătania, Micherechi şi Budapesta, iar din Serbia, copii din Banatul sârbesc şi din Valea Timocului.


Proiect realizat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe - Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni

„Gyula Tour”, o nouă aplicaţie pe telefon, creată de un român din Jula

Întreprinzătorul Tiberiu Bordaş din Jula, originar din Micherechi, pune la dispoziţia turiştilor care vizitează oraşul balnear Jula, o nouă aplicaţie pentru telefoanele mobile inteligente Gyula Tour”, o aplicaţie mult aşteptată nu numai de către turişti ci şi de către locuitorii oraşului. Aplicaţia doreşte să contribuie la dezvoltarea mijloacelor de comunicare prin care utilizatorul să afle rapid care sunt, de exemplu, programele culturale actuale sau alte informaţii utile. Tiberiu Bordaş a explicat pentru săptămânalul „Foaia românească” ce înseamnă, de fapt, această aplicaţie.

Noutăţi despre Festivalul George Enescu, ediția 2015



Stimați cititori ai Foii Românești, am plăcerea să vă mai transmit câteva informații despre evenimentele Festivalului Enescu, ce va avea loc în București, anul acesta, între 30 august și 20 septembrie.
Potrivit unui top realizat de publicația britanică GRAMOPHONE – revista este un reper în lumea culturală internațională, având o vechime de 90 de ani în jurnalismul cultural – în urma analizelor pe care revista le efectuează anual, ea grupează marile orchestre ale lumii pe categorii calitative.

Ştiri pe scurt...

Micherechi

Duminică, 26 iulie, în Biserica Ortodoxă din Micherechi, după Sfânta Liturghie, trei membre ale Oastei Domnului vor mărturisi credinţă Domnului. Au ales calea credinţei: Ileana Condoroş Bogyó, Ileana Cozma Roşu şi Ana Cozma Petruşan. Serbarea de mărturisire va fi săvârşită de preotul paroh Ioan Bun. La eveniment sunt invitaţi oaspeţi de la Adunarea „Oastea Domnului” din Târgu Lăpuş, în frunte cu Ioan Danciu.

Budapesta
Luni, 27 iulie, cu începere de la ora 19.00, Institutul Cultural Român Budapesta prezintă filmul artistic românesc „Sunt o babă comunistă”, în cadrul programului intitulat „Clubul de film”. Prezentat în premieră în Ungaria în 2014 de către Institutul Cultural Român Budapesta, filmul regizat de Stere Gulea a fost difuzat atât în capitala Ungariei, cât şi la Seghedin, ulterior fiind inclus în programul „Săptămânii filmului românesc la Budapesta, 2014”. Stere Gulea spune despre filmul său: „Ceva ce e puţin mai rar în filmul românesc din ziua de azi: normalitate, haz, oameni care ţin unul la altul, care au un simţ al solidarităţii dezvoltat. «Sunt o babă comunistă» e un film cu oameni normali, simpli, care ne face să vedem că lumea nu e plină doar de neajunsuri.” Din distribuţie fac parte: Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea, Anca Sigartău şi Ana Ularu. Filmul va fi proiectat la sediul Institutului Cultural Român Budapesta (str. Izsó nr.5), cu subtitrare în limba maghiară.

Şercad
Autoguvernarea Românească din Şercad organizează în perioada 30 iulie–2 august o excursie la Băile Ocna Şugatag. Staţiunea balneoclimaterică Ocna Şugatag se află în judeţul Maramureş, la 20 km de oraşul Sighetu Marmaţiei, la 490 m altitudine la poalele munţilor Ţibleş-Gutâi. La excursie vor participa 30 de persoane, români şi maghiari din localitatea Şercad, ne-a informat preşedintele autoguvernării, Ioan Tat.

Jula
Galeria de expoziţie a Hotelului Elizabeth din Jula găzduieşte de la 1 august expoziţia de goblen, semnată Anca Becan. Autoarea acestor lucrări a făcut o pasiune pentru lucrul minuţios cu firele colorate, care să redea portrete, naturi statice, peisaje, fragmente de viaţă, care au inspirat-o de-a lungul timpului. Expoziţia va rămâne deschisă până la 30 septembrie 2015.

Chitighaz
În perioada 14–16 august va avea loc cea de-a 9-a ediţie a Festivalului Pogăcelelor din Chitighaz. Pentru această sărbătoare, cetăţenii din Chitighaz au posibilitatea să participe la concursuri în mai multe categorii: pentru concursul de gătit, „Pogăciţa anului” şi de „sculptură din aluat” termenul limită de înscriere este data de 3 august. Paralel cu festivalul satului, Autoguvernarea Românească din localitate organizează şi Ziua Românilor din Chitighaz, astfel o zi a festivalului va fi onorată de mai multe echipe şi ansambluri de muzică şi dansuri populare româneşti.

Cenadul Unguresc
Pe 22 august, Biserica Ortodoxă din Cenadul Unguresc împreună cu Autoguvernarea Românească din localitate organizează o întâlnire cu fiii satului. La această sărbătoare, românii din Cenad îl vor avea în mijlocul lor pe Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria. Sfânta Liturghie Arhierească va începe la ora 9.30.


Un nou semnal de alarmă pentru necesitatea dialogului dintre români

Pe 21 iunie, Autoguvernarea Românească din Cenadul Unguresc a semnat un contract de colaborare cu Autoguvernarea Românească din Seghedin. Din partea românilor din Cenad a fost prezent preşedintele Vasile Rotar şi deputatul Gheorghe Popa, iar din partea celor din Seghedin preşedintele autoguvernării, domnul profesor Gheorghe Petruşan. Cu această ocazie, am stat de vorbă cu domnul Petruşan nu doar despre planul de colaborare între românii din Cenad şi Seghedin, dar şi despre problemele actuale din comunitate, despre lipsa de dialog care duce la dezbinare şi multe altele.

„Locul principal în inima mea îl ocupă cântecele din Micherechi” - Interviu cu profesorul de muzică Grigore Poiendan din Micherechi

Muzica este un mod de viaţă. Este şi un dar, un talent care trebuie susţinut cu foarte multă muncă, ca în oricare alt domeniu care presupune performanţă – ne-a mărturisit Grigore Poiendan, tânărul din Micherechi cunoscut în Ungaria atât în comunitatea românească, cât şi în cercurile artiştilor maghiari, pentru cântecele populare pe care le promovează de mic copil. El consideră că nimic nu este prea mult atunci când aduci frumosul în vieţile oamenilor. Artiştii nu îşi aparţin sieşi, ci unui scop superior – acela de a aduce trăiri, emoţii, concepte prin care să aducă un plus de frumos şi de bine în vieţile oamenilor.

Lumina icoanelor, în expoziţie la Jula

Direcţiunea Apelor din zona Crişurilor, cu sediul la Jula, a organizat, pe 10 iulie, la sala de expoziţii TájVízHáz o expoziţie temporară din lucrările pictoriţei Elena Ruja. Artista originară din Micherechi, azi locuieşte la Jula, şi cu bucurie şi-a expus cele mai noi lucrări de icoane pictate pe lemn şi lucrări emailate în faţa publicului din oraşul mult îndrăgit de ea. Expoziţia ce poartă titlul „Lumină cerească” a fost deschisă pe 10 iulie şi poate fi vizitată la Casa TájVízHáz (Jula, str. Városház nr. 25) până pe 3 august.
În deschiderea expoziţiei, organizatoarea Kaczkó Zita a citat motoul Elenei Ruja, care-i ghidează viaţa şi arta: „Cred în Dumnezeu, cred în bunătatea oamenilor, cred în viaţă şi în împlinirea misiunii mele.” Cuvântul festiv a fost rostit de Szabó Erzsébet, directoarea Societăţii Artistice din Bichişciaba, care a prezentat atât cele mai importante momente din viaţa artistei, cât şi rolul artei şi al icoanelor.

Editorial - Medicii noştri români

Suntem ferm convinşi că nicio minoritate naţională din Ungaria nu are atâţia medici din rândurile sale câţi avem noi, românii din Ungaria. Oricum, raportat la numărul comunităţii, sigur nu. Care este explicaţia? Printre absolvenţii Liceului „N. Bălcescu” din Jula medicina generală a fost un domeniu preferat încă de acum 20, 30, sau chiar 40 de ani. Atunci majoritatea alegea facultăţile din Ungaria, foarte puţini (1–2 pe an) plecau să studieze în România, la Bucureşti. Spre satisfacţia părinţilor şi a întregii comunităţi, aproape toţi dintre aceşti tineri au şi terminat cu succes facultăţile alese şi s-au încadrat în câmpul muncii în zona de unde au plecat, adică în spitalele din Jula sau Bichişciaba.

Ziua Culturii Române la Seghedin

Sub acest titlu s-a desfăşurat la Seghedin sâmbătă, 11 iulie, o amplă manifestare în organizarea Autoguvernării Românilor din oraş şi a Catedrei de limba şi literatura română a Universităţii din Seghedin. Programul a avut loc la Primăria oraşului, şi a început cu seminarul stagiarilor POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane). După amiază s-au depus coroane de flori la placa memorială Kossuth-Bălcescu din piaţa Klauzál, care aminteşte de actul istoric al semnării proiectului de împăciuire româno-ungar de la 14 iulie 1849. A urmat apoi vernisajul expoziţiei de fotografii: „Banatul la 2014”, prezentat de prorectorul Universităţii de Vest din Timişoara, doamna Otilia Hedeşan şi  lansarea ultimului număr al revistei „Convieţuirea – Együttélés”, volum coordonat de lectorul universitar Elena Sandu. Este vorba despre o ediţie aniversară, dedicată împlinirii a 65 de ani de la înfiinţarea Catedrei de limba şi literatură română din Seghedin. Ziua Culturii Române la Seghedin s-a încheiat cu o conferinţă internaţională.

Unde au dispărut românii din televizor? - Acces scăzut la limba română prin tv-cablu în Ungaria

Programele TV româneşti ar fi un mare ajutor pentru îmbunătăţirea limbii române pentru mulţi copii, tineri, şi nu numai, din comunitatea noastră. Însă accesul la programele româneşti de televiziune este tot mai greu, datorită trecerii de la emisia analogică terestră la emisia digitală terestră din România.

Copii printre jurnalişti

Ziua de miercuri, 8 iulie, a fost pentru elevii şcolii generale din Furta un bun prilej pentru a face cunoştinţă cu munca de la redacţia săptămânalului Foaia românescă”. Vizita a început la Tipografia Schneider din Jula, unde este tipărit ziarul. Elevii au făcut cunoştinţă cu una dintre meseriile mai puţin cunoscute, cea de tipograf. Însoţiţi de profesoara de română, Ecaterina Pop, şi de alte cadre didactice, au avut ocazia de a vedea care este drumul pe care îl parcurge un material tipografic, de la idee la forma tipărită. Întorcându-se la redacţie cu primul print al paginilor color al numărului de vinerea trecută a Foii, elevii au servit suc şi prăjituri, în timp ce au ascultat-o pe redactoarea şefă, Eva Şimon, care le-a vorbit despre istoria ziarului prezentându-le chiar şi primul număr, din 1951. Copiii curioşi au studiat cu atenţie paginile îngălbenite ale vechiului ziar. După vizita de la redacţie, grupul de copii din Furta a poposit şi la Catedrala Episcopală Sf. Nicolae” din Jula.

A.C.

Nouă tineri români din Ungaria vor studia cu bursă în România

În data de 8 iulie, la sediul Consulatului General al României de la Jula, o comisie inter-ministerială, formată din reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe a României, Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, a desfăşurat activitatea de preselecţie a candidaţilor de origine etnică română din Ungaria, care au aplicat pentru obţinerea de burse de studiu în România, burse finanţate de statul român.
Comisia a beneficiat de sprijinul domnilor Florin Trandafir Vasiloni, consul general al României la Jula şi Monica Radu, secretar II la Ambasada României la Budapesta. Consulatul General al României la Jula a oferit gratuitate tinerilor aplicanţi, în ceea ce priveşte legalizările şi traducerile actelor nesare întocmirii dosarelor de admitere.
Pentru anul universitar 2015/2016, Ministerului Educaţiei Naţionale a alocat pentru etnicii români din Ungaria un număr de 25 de locuri, 6 cu bursă şi 19 locuri cu scutire de taxe şcolare pentru studii universitare de licenţă.

Astfel, un număr de 9 tineri din Ungaria, care au îndeplinit cumulativ condiţiile de înscriere, au depus dosarele în vederea admiterii la facultăţi diverse, la diferite institutii de învăţământ superior din România.

Revista culturală „Barátság” prezintă catedrele de naţionalitate din Seghedin

Cel mai nou număr al revistei culturale Barátság”, apărut pe 15 iunie 2015, propune cititorilor săi un supliment în limba maghiară cu prezentarea Institutului de naţionalităţi al Universităţii din Seghedin.
Un interviu realizat cu domnul dr. Deák Imre, subsecretar de stat pentru Culte, Minorităţi şi Relaţia cu sfera civilă din cadrul Ministerului Resurselor Umane din Budapesta poate fi citit în primele pagini ale revistei. Paginile de prezentare ale Institutului de naţionalităţi aduce în faţa cititorilor câteva date despre catedrele de limba germană, română şi slovacă, care alcătuiesc Institutul de naţionalităţi din cadrul Institutului Pedagogic Juhász Gyula” al Universităţii din Seghedin, înfiinţat pe 1 octombrie 2007. Articolul semnat de profesorul universitar dr. Ana Hoţopan, cu titlul Un sfert de secol despre cercetările istorice ale românilor din Ungaria”, evocă utilitatea cercetărilor ştiinţifice şi culturale. Articolul cu titlul Prezentarea românilor în manualul de cultură şi civilizaţie românească dedicat liceenilor români”, semnat de dr. Petru Weber, lector al Catedrei de Limba şi Literatura Română, prezintă manualul dedicat elevilor români din Ungaria, care ajută la cunoaşterea istoriei neamului căruia îi aparţin, precum istoria, geografia României şi tradiţiile românilor.
Aspecte ale identităţii” este titlul articolului semnat de şefa Catedrei de Limba şi Literatura Română, dr. Mihaela Bucin, care prezintă fragmente din istoria comunităţilor baptiste româneşti din Ungaria. Scopul scrierii este sensibilizarea la identitate şi descoperirea oportunităţilor, care se află în comunităţile neoprotestante.

A.C.

Trei decenii şi jumătate de artă plastică, la Chitighaz

Parcul pitoresc al Castelului Almásy din Chitighaz a fost eternizat şi în această vară în mai multe creaţii ale artiştilor plastici şi ale tinerilor care au participat la cea de-a 35-a ediţie a Taberei libere de creaţie. Tabăra a avut loc în perioada 29 iunie–10 iulie şi a reunit din nou creatori din Ungaria, România şi Slovacia. Deschiderea evenimentului s-a realizat luni, 29 iunie, în atelierele de creaţie ale Şcolii profesionale „Harruckern János” din parcul Castelului din Chitighaz, iar în ultima zi a taberei a avut loc o expoziţie din lucrările realizate pe parcursul celor două săptămâni.

10 iul. 2015

Editorial - Sfadă şi scârbă

Trist, dar adevărat. Nici alegerile din toamna anului trecut nu au adus pacea printre românii din Ungaria. Războiul cel mare se duce în Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, unde de ceva timp fiecare şedinţă se termină cu sfadă şi insulte. AŢRU, care a funcţionat timp de două decenii ca o formă fără fond (nu fără bani, ci fără conţinut), odată cu preluarea mai multor instituţii de învăţământ a primit o greutate, dar, din păcate, nu şi o seriozitate. Nu poate fi luată în serios o instituţie care nu joacă deschis, cu cărţile pe masă, cu dialoguri publice, cu argumente pro şi contra bine întemeiate. Şedinţele AŢRU din ultimul timp seamănă mai mult cu un târg balcanic decât cu o întrunire civilizată. Tensiunile au devenit atât de exagerate, încât omului normal a început să i se facă scârbă de viaţa noastră publică. Adică, a lor. În cazul naţionalităţilor nu se fac sondaje electorale, dar suntem convinşi că dacă în duminica următoare s-ar ţine alegerile de autoguvernări minoritare în Ungaria nu mulţi români s-ar îmbulzi la urne. Ni se face face lehamite de stilul cum vorbesc, cum se comportă unii dintre aleşii noştri…

Ca la noi, la nimenea…

Şedinţa ordinară a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU), ţinută în ziua de 30 iunie, la Jula, a avut pe ordinea de zi următoarele subiecte: un informativ despre cele întâmplate între ultimele două şedinţe, dezbateri legate de postul de director al Şcolii şi Grădiniţei „Lucian Magdu” din Bătania şi al celui din Chitighaz, decizia lansării concursului pentru postul de director al Şcolii şi grădiniţei bilingve din Bihor şi diverse. Cum se întâmplă în ultimul timp, şi de această dată, discuţiile aprinse au iscat un scandal unde nu s-au mai înţeles doi cu doi.

Expoziţia ortodoxă din Jula, deschisă permanent

Începând de luni, 6 iulie, expoziţia muzeală a Episcopiei Ortodoxe Române din Jula, aflată în str. Kuruc nr. 11, primeşte vizitatori în fiecare zi de lucru. Expoziţia este deschisă de luni până vineri, între orele 10.00–16.00.
Expoziţia permanentă care prezintă o parte a vestigiilor ortodoxe române din Ungaria a fost deschisă pe 13 noiembrie 2014, de către PS Părinte Episcop Sofronie al Oradiei şi PS Părinte Episcop Siluan al Julei, chiriarhul locului.

E.Ş.

De 40 de ani, în slujba lui Dumnezeu şi a oamenilor - Slujbă arhierească la parohia ortodoxă română din Bătania

Duminică, 5 iulie, clopotele bisericii ortodoxe române din Bătania, care îl are ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, au chemat la liturghie credincioşii ortodocşi. La slujba arhierească săvârşită de Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan a fost sărbătorit părintele paroh Ilie Ciocan, la împlinirea a 40 de ani de preoţie. La slujba solemnă, alături de Preasfinţia Sa a slujit şi pr. Protosinghel Emanuel Scarlat, de la Schitul „Sfântul Lazăr” din Alba Iulia, pr. Aurel Becan, protopop de Seghedin şi diaconul Emanuel Văduva, de la Catedrala Episcopală din Jula. Răspunsurile la liturghie au fost date de un grup de călugăriţe de la Schitul „Sfântul Lazăr” din Alba Iulia şi de la Centrul Eparhial din Arad.

De 35 de ani în slujba ascultătorilor

În data de 26 iulie, emisiunea O voce românească” a Radiodifuziunii Ungare (MTVA) aniversează 35 de ani de la prima difuzare în eter. Îi invităm pe ascultători să ne scrie amintiri legate de programele noastre, de realizatorii acestora, de emisiunile noastre de început, difuzate pe unde ultrascurte – bandă estică, (actualmente pe unde medii cu frecvențele de 873 și 1188 kHz și prin internet la www.mediaklikk.hu), despre impactul acestor emisiuni la vremea respectivă realizate cu și despre Măria Sa Ascultătorul. Așteptăm observațiile și propunerile Dvs., pentru că dorința noastră dintotdeauna a fost și este să realizăm emisiuni pentru și cu participarea Dvs.!
Adresa de mail: roman@radio.hu
Adresa poștală: Medimedia Kft. 6721 Szeged, Kossuth Lajos sgt. 29.
Cu mulțumiri:

Redacția

Pelerinaj şi sfinţire de icoană la Pocei

În ziua de 27 iunie 2015, Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, a efectuat o vizită de lucru în localitatea Pocei, din Bihorul unguresc (judeţul Hajdú-Bihar). În această localitate, cu vechi tradiţii româneşti, trăiesc şi astăzi etnici români, majoritatea de religie greco-catolică. În jur de 50 de familii din România s-au stabilit la Pocei după anul 1990, se arată într-un comunicat al Consulatului General al României la Jula.

Concert extraordinar de pian al tânărului micherechian Norbert Hodozso la Bichiş

Pe 29 iunie, Centrul Cultural „Kecskeméti Gábor” din Bichiş a găzduit concertul pianistului micherechian Norbert Hodozso. Concertul a avut loc în cadrul manifestării „Bétazen” (Békés-Tarhosi Zenei Napok), un program cultural organizat din anul 1976 în fiecare vară, la Bichiş.
Norbert a început să cânte la pian la vârsta de zece ani, la Şcoala de Artă Talentum” din Şercad. În timpul studiilor de la şcoala de muzică, a avut-o ca profesoară pe Nátor Éva.

„Pentru noi, lecţia de viaţă a fost munca, omenia şi credinţa” - Interviu cu Florica Moroşan din Chitighaz

Am vizitat nu demult o bătrânică din localitatea Chitighaz, pe nume Floarea Moroşan, în vârstă de 82 de ani. Din povestea ei am aflat cât de buni şi săritori erau oamenii pe vremea bunicilor noştri. Întreaga comunitate din Chitighaz trăia ca o mare familie, oamenii erau buni unii cu alţii, frica de a nu-l supăra pe Dumnezeu cu vreo faptă rea era sădită în suflete încă din copilărie. Pe acele vremuri, credinţa făcea parte din conştiinţa colectivă. Ţăranul român a fost întotdeauna credincios şi harnic. La fel şi interlocutoarea noastră, de a cărei hărnicie şi creativitate îţi dai seama imediat după ce intri pe poartă în curtea impecabilă.

Revedere după 30 de ani la şcoala generală din Bătania

În aceste zile s-au sărbătorit 30 de ani de terminarea şcolii generale româneşti din Bătania. Deoarece şcoala din Bătania a avut pe vremuri clase cu efectiv foarte redus, aici nu era obiceiul de a se organiza întâlniri de promoţie, astfel că instituţia organizează periodic întâlniri ale generaţiilor.
Promoţiile terminale din 1984, 1985, 1986 s-au întâlnit pentru prima dată după absolvirea şcolii generale la un restaurant din Bătania, vineri, 26 iunie. La întâlnire au fost prezenţi, pe lângă foştii elevi, profesorii Lukács Péterné, Irina Garami şi Andrei Sălăjan, care pe acele vremuri a îndeplinit şi sarcinile de director adjunct al şcolii din Bătania.

A VI-a Cupă Internaţională de Şah „Alexandru Hoţopan” 2015

Mai multe imagini aici
După câteva săptămâni de pregătire, sâmbăta trecută, la 4 iulie, a fost organizată cea de-a VI-a Cupă de Şah „Alexandru Hoţopan”, la sediul revistei „Foaia Românească” din Jula. Principalul sponsor al evenimentului a fost Ambasada României la Budapesta.
Concursul, aflat la cea de-a șasea ediţie, poartă numele regretatului Alexandru Hoţopan, fost jurnalist, redactor-şef al revistei „Foaia Noastră", între anii 1970–1990, mare iubitor al şahului, care vreme de mai mulţi ani a organizat numeroase competiţii de şah pentru românii din Ungaria.

9 iul. 2015

Expoziţie de icoane la Jula


Editorial - „Foaia”, un arc peste timp

Dacă vreţi să cunoaşteţi istoria adevărată a românilor din Ungaria de azi, veniţi la redacţia „Foii româneşti” din Jula şi apucaţi-vă să citiţi paginile îngălbenite ale revistei noastre. Arhiva săptămânalului românesc cuprinde 65 de ani de frământări şi bucurii, de lupte pentru supravieţuire sau realizări. Răsfoirea paginilor tot mai galbene precum ne îndepărtăm în timp, ne transpune într-o lume demult apusă, dar ale căror probleme seamănă mult cu cele de azi.
Momentele aniversare sunt bune din mai multe puncte de vedere: pe de o parte, pentru a ne bucura de ziua de azi şi pentru a ne aminti de realizările din trecut, dar şi pentru a face analize şi bilanţuri, cu bune şi rele, deopotrivă. Pe de altă parte, aceste momente ne ajută să ne facem noi planuri de viitor.

Întâlnire aniversară la 65 de ani de înfiinţarea Liceului „N. Bălcescu” din Jula

Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula a sărbătorit, într-o atmosferă caldă şi elegantă, vineri, 26 iunie, aniversarea a 65 de ani de existenţă. Celebrarea a avut loc la Centrul Cultural Românesc, cu participarea numeroşilor invitaţi: oficialităţi, cadre didactice, foşti dascăli şi foşti şi actuali elevi ai şcolii, părinţi ai acestora, directori şi cadre didactice de la alte şcoli din Ungaria unde se predă limba română. De fapt, tot anul şcolar 2014–2015 a fost declarat de către conducerea Liceului „N. Bălcescu” din Jula ca an aniversar. În decursul lui au avut loc mai multe activităţi cultural-educative, dedicate acestui moment.

Tabără de pictat icoane, pentru copii din Budapesta

În săptămâna 22–28 iunie, la Budapesta a avut loc cea de a 4-a ediție a taberei de iconografie pe sticlă, organizată cu binecuvântarea PS Episcop Siluan, de la Jula.
Tabăra a fost inițiată în anul 2012 de președinta Asociaţiei Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta, Gabriela Elekes, și s-a organizat de fiecare dată cu sprijinul financiar al Autoguvernării Românești din cartierul XI al Budapestei. Ca și edițiile precedente, tabăra s-a desfășurat în clădirea care a aparținut Fundației Gojdu și în care astăzi funcționează Capela Ortodoxă Română și Așezământul Monahal Sfântul Ioan Botezătorul.

În opt ani de şcoală „cinci pe linie” - De vorbă cu Hajnal Putin, absolventa şcolii generale din Bătania

Sorana Hajnal Iarina Putin, absolventa Şcolii generale române Lucian Magdu” din Bătania este singurul nume din şcoală, în dreptul căreia, în cei opt ani de studiu a apărut cinci pe linie”. De remarcat că numele ei nu apare pentru prima dată în această revistă, deoarece a fost de nenumărate ori câştigătoarea a multor concursuri româneşti din Ungaria. Ne-am mutat în Bătania în 2007, de la Bucureşti, şi am început clasa întâi aici, la şcoala românească. Învăţătoarea mea a fost Sofia Pilan. Primii ani au fost mai grei pentru mine, pentru că nu am ştiut deloc limba maghiară şi a trebuit să învăţ foarte mult. Dar m-a ajutat foarte mult că am locuit aici. Colegii şi profesorii m-au ajutat mult ca să învăţ cât mai bine şi limba maghiară”, povesteşte Hajnal Putin, în chiar ziua în care a fost să se înscrie la viitoarea sa şcoală medie, la Liceul N. Bălcescu” din Jula. În finala concursului naţional „Bendegúz Tudásbajnokság”, organizat pe 30 mai, la Seghedin, Hajnal s-a dovedit a fi cea mai bună la limba engleză, calificându-se pe primul loc.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...