25 mar. 2016

Editorial - Nu-i ruşine să înveţi de la alţii…

Copiii români sunt încărcaţi cu materii atât de multe şi atât de diverse, încât nici profesorii, nici şcolarii nu se pot orienta în capetele lor. Aceşti copii nu învaţă nimic, pentru că memoria nu păstrează nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu şi judecata copilului n-au jucat nici un rol. Singurul efect al încărcării memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila şi scârba copilului de carte. La acest rezultat au ajuns aproape toate școalele la noi. Vezi tineri care au învățat latinește, grecește, istoria universală, logică și psihologie, științe naturale, geografie în toate clasele, drept administrativ, economie politică, au trecut bacalaureatul și… cu toate astea, nu știu a scrie o frază corectă, iar a doua zi după ce au părăsit școala au uitat tot.”
Vă vine să credeţi că aceste rânduri au fost scrise acum 138 de ani şi nu se referă la zilele noastre? Cel care le-a notat se numeşte Mihai Eminescu şi le-a scris în ziarul Timpul din 25 octombrie 1878 despre greutăţile şcolilor din Regatul României. Cu probleme asemănătoare se confruntă şi azi atât învăţământul din România cât şi cel din Ungaria.

„Lucrările Adelei ne povestesc întâmplări umane pline cu sensibilităţi, cu idei…” - Expoziţia graficienei Adela Kiss la Castelul de la Vareu

Într-o zi frumoasă de primăvară autentică, luni, 14 martie, la Jula a avut loc un act cultural-artistic, a fost vernisată cea de-a zecea expoziţie personală de o remarcabilă ţinută, a graficienei Adela Kiss din Budapesta, originară din Jula. Expoziţia intitulată „Cu trenuleţul la castel”, o manifestare de o curiozitate aparte, de încântare a privirii, cu lucrările migăloase şi pline de umor ale artistei, a avut vernisajul la Castelul „Almásy” din Vareu (Gyulavári). La deschiderea expoziţiei au participat un număr important de români din Jula, rude şi prieteni ai Adelei, reprezentanţi ai mai multor instituţii din oraş, artişti plastici, mass-media, etc.

Gheorghe Petrujan 1935–2016

În ziua de 15 martie s-a stins din viaţă Gheorghe Petrujan, fost profesor la Chitighaz şi director al şcolii româneşti din Aletea.
Gheorghe Petrujan s-a născut pe 9 mai 1935, în comuna Micherechi, fiind cel mai mare fiu (din cei cinci) al familiei lui Gheorghe şi Floarea Petrujan. Cel care a devenit mai târziu profesor de română şi desen, mărturisea că de la părinţii săi ţărani a învăţat toate lucrurile din jurul gospodăriei, de la săpat, la secerat şi arat. Primele clase le-a terminat la şcoala din Micherechi, după care a continuat la liceul românesc din Jula.

Cinstirea icoanelor de Duminica Ortodoxiei, la Micherechi

În prima duminică din Postul Mare, pe 20 martie, preotul paroh Ioan Bun din Micherechi i-a chemat pe credincioşi la o vecernie în cadrul căruia s-au sfinţit icoanele din biserică şi s-a făcut o procesiune cu ele în jurul bisericii. În acest timp, preotul şi credincioşii s-au rugat laolaltă aducând mulţumire Preasfintei Treimi. La procesiunea icoanelor au participat şi mulţi copii şi tineri, bucurându-se împreună cu credincioşii mai în vârstă de restabilirea, de către Sinodul din 843 de la Constantinopol, a cinstirii sfintelor icoane. La slujba vecerniei, preotul locului a slujit împreună cu pr. Visarion, secretar eparhial la Episcopia din Jula.

E.Ş.




Duminica Ortodoxiei la Capela Românească din Budapesta

Duminica Ortodoxiei (20 martie 2016), prima Duminică din Postul Mare, a fost din nou prilej de comuniune frățească inter-ortodoxă și de bucurie pentru credincioșii ortodocși de diferite naționalități care trăiesc în capitala Ungariei, relatează Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

Gabriela Adameșteanu, la „Serile de literatură” de la ICR Budapesta

În 1 aprilie 2016, ora 18.30, Institutul Cultural Român Budapesta organizează în saloanele sale, o nouă ediție a „Serilor de literatură”, având-o ca invitată pe scriitoarea Gabriela Adameșteanu. În cadrul serii va fi prezentat romanul „Provizorat”, apărut în anul 2013 la Editura Európa cu titlul „Futó viszony”, în traducerea Gabriellei Koszta.
Gabriela Adameșteanu, scriitoare și jurnalistă. Vicepreședintă și apoi președintă a Centrului Român PEN (2000-2006). Premiul Hellman-Hammett pentru curaj în jurnalism atribuit de Human Rights Watch (2002). Chevalier des Ordres des Arts et des Lettres (2013). Reeditate constant, romanele („Drumul egal al fiecărei zile”, „Dimineaţă pierdută”, „Întâlnirea”, „Provizorat”) și nuvelele sale („Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă”, „Vară-primăvară”), au primit nenumărate premii naționale. Au fost traduse în 15 limbi și bine primite de critica internațională. În Ungaria, Gabriela Adameșteanu are trei cărți traduse („Întâlnirea” / „A Találkozás”, Editura Palamart, 2007, trad. Csiki László, „Dimineaţă pierdută” /Az Elveszett Délelőtt”, Editura Európa, 2010, trad. Koszta Gabriella și „Provizorat” / „Futó Viszony”, la aceeași editură în 2013).

În perioada 2013–2015, invitații „Serilor de literatură” au fost: Matei Vișniec, Norman Manea, Daniel Cristea-Enache, Simona Sora, Radu Aldulescu, Doina Ruști, Filip Florian, Matei Florian, Cristian Teodorescu, Ioana Pârvulescu, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Daniel Bănulescu, Mariana Gorczyca, Andrei Dósa, Dan Cristea, Sándor Zsigmond Papp și Farkas Jenő.

Mai avem nevoie de cărţi şi biblioteci româneşti? - La Micherechi se citeşte din ce în ce mai puţin…

Tinerii nu mai citesc azi pentru că nu au timp şi pentru că primesc mult mai uşor informaţiile de pe internet. Sunt anumite persoane care nu îşi permit să cumpere cărţile preferate, pentru că sunt foarte scumpe şi optează pentru variantele online. Şcolarii citesc doar volumele care sunt obligatorii în programa şcolară, iar restul informaţiilor care li se par interesante le iau după internet. Despre acest subiect mi-am propus să scriu, văzând cu diferite ocazii bibliotecile din comunitate fără vreun cititor. Am ales pentru prima dată să vizitez biblioteca din Micherechi, nu întâmplător, ci pentru simplul fapt că este atât biblioteca satului cât şi a şcolii. Bibliotecara Maria Petruşan Condoroş administrează o bibliotecă cu aproximativ 500 de abonaţi înregistraţi, dar cititori foarte puţini. „Lumea e ocupată cu grijile de zi cu zi, iar elevii nu prea mai citesc”, ne-a mărturisit dezamăgită de situaţia actuală.

Musette are magazin şi în Budapesta

După magazinele din Bucureşti, Sofia, Viena, Paris şi New York, în ultimele zile ale anului 2015 şi-a deschis un magazin şi în Budapesta marca românească Musette. Acesta este cel de-al 29-lea magazin al firmei Musette, înfiinţată în anul 1992.
Businessul cu pantofi şi genţi Musette a fost fondat de Cristina Bâtlan, când aceasta avea doar 18 ani. Între timp, businessul său a ajuns la o cifră de afaceri de aproximativ zece milioane de euro, iar produsele Musette se vând în marile capitale ale lumii, din Paris până în New York.

17 mar. 2016

Editorial - Români cu cocardă ungurească

Lumea din jurul nostru s-a îmbrăcat zilele trecute în… cocardă. Cunoscuţi şi necunoscuţi, politicieni şi prezentatori tv, copii, adulţi şi bătrâni şi-au prins la piept cu mândrie cocarda în culorile roşu-alb-verde. Am văzut şi persoane „îmbrăcate” în cocardă despre care ştiam că, la origine, nu sunt unguri, ci români sau nemţi sau slovaci. Când îi întrebi, de ce îşi pun cocarda ungurească la piept, fiecare are altă explicaţie: din simpatie faţă de luptele de independenţă ale ungurilor; din convingerea că avem scopuri comune, de orice neam am aparţine, cum ar fi pacea, înţelegerea între popoare, democraţia; pentru jurnaliştii din Ungaria, 15 Martie este sărbătoarea libertăţii presei, etc. Mulţi români din Ungaria spun că ei, prin cocardă, îşi amintesc de acei înaintaşi români, cum ar fi de exemplu Gheorghe Pomuţ, care acum 168 de ani au luptat pentru libertate şi egalitate. Puţină dreptate fiecare are… Însă cei mai mulţi români din Ungaria cunosc, din păcate, mult prea puţin istoria propriului lor neam, „povestea” revoluţiei de la 1848–1849 o cunosc numai din manualele de istorie maghiară, şi deci numai din prisma ungurilor. Noi ştim, pentru că am învăţat la şcoală în mod obligatoriu, despre Kossuth şi Petőfi sau despre Cele 12 Puncte şi Legile din Aprilie, dar nu prea cunoaştem nici până azi cine a fost Avram Iancu, Eftimie Murgu sau Nicolae Bălcescu şi ce rol au avut ei în revoluţia de la 1848–1849.

Duminica Ortodoxiei, sărbătorită în Capela Românească din Budapesta

Duminica Ortodoxiei, prima Duminică din Postul Mare, pe lângă semnificaţia ei istorică şi teologică de proclamare a legitimităţii cultului icoanelor în Biserica Ortodoxă şi a biruinţei dreptei credinţe asupra tuturor ereziilor, are pentru credincioşii ortodocşi de la Budapesta şi o însemnătate aparte. Aceştia îşi exprimă, prin participarea la diferite slujiri liturgice, comuniunea frăţească inter-ortodoxă, care trece dincolo de neam şi de ţară.
În acest an, ortodocşii din Capitala Ungariei vor sluji şi se vor ruga împreună în duminica din 20 martie, în Capela ortodoxă română aflată în str. Holló nr. 8. Sfânta Liturghie va începe la ora 10.00.

A.B.

„Principala calitate a unui medic este competenţa profesională” - Interviu cu dr. Ioan Stan, medic ginecolog la Spitalul „Pándy” din Jula

A fi medic reprezintă mai mult decât o simplă meserie, este o adevărată vocaţie. Însă în spatele acestei profesii se ascund mai mulţi ani de muncă asiduă, însumând multe nopţi pierdute, timp liber sacrificat şi studiu intens. Pentru un tânăr absolvent al Facultăţii de Medicină, rezidenţiatul reprezintă o nouă etapă în pregătirea profesională care presupune, pe lângă aprofundarea cunoştinţelor teoretice, punerea efectivă în practică a acestora şi dobândirea abilităţilor necesare pentru a construi o bună relaţie medic-pacient. Despre toate acestea am stat de vorbă cu dr. Ioan Stan, un tânăr român din Jula, originar din Chitighaz, care şi-a dedicat cu dragoste timpul în definitivarea sa ca medic. Actualmente este medic la Spitalul „Pándy Kálmán” din Jula, secţia de ginecologie şi maternitate.

Un secol şi jumătate de la debutul poetic al lui Eminescu, sărbătorit la Budapesta

Societatea Culturală a Românilor din Budapesta împreună cu Institutul de Cercetători al Românilor din Ungaria a organizat în ziua de 4 martie un cenaclu literar, dedicat aniversării a 150 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în revista „Familia” din Pesta.
În cadrul cenaclului, organizat în clădirea Bisericii ortodoxe din strada Holló nr. 8, cercetătoarea Maria Berényi a subliniat că debutul lui Mihai Eminescu cu poezia „De-aş avea”, a avut loc în nr. 6 al revistei „Familia” din 25 februarie/9 martie 1886. 

Expoziţia de fotografie a unei tinere din Jula - „Prima dată, fotografia a însemnat pentru mine o joacă, o curiozitate…”

O plimbare în natură, cu un aparat de fotografiat, poate fi o experienţă deosebită pentru o tânără de 15 ani, un fel de iniţiere în cunoaşterea creativă a naturalului. Fotografierea în natură oferă celui care o realizează sentimentul că viziunea lui particulară poate duce la crearea unor opere de artă fotografică.
Tânăra Fanni Fernanda Buzás, elevă în clasa a VIII-a la Şcoala generală „Nicolae Bălcescu” din Jula, şi-a descoperit de mai bine de un an pasiunea pentru imagine. Primind din partea părinţilor un aparat foto, a început să fotografieze în natură şi să surprindă anumite clipe pe care cu ochiul liber nu le poţi vedea întotdeauna. La fel, imaginile de vacanţă surprinse au început să capete şi o oarecare viziune în abordarea autoarei.

16 mar. 2016

Concertul fraţilor Hodozso, la Jula

În cadrul Festivalului Primăverii din Jula, Şcoala de Arte „Erkel Ferenc” din Jula organizează concertul de pian al fraţilor Gheorghe şi Norbert Hodozso, artişti tineri originari din Micherechi. Evenimentul va avea loc în sala festivă a Primăriei din Jula, în ziua de vineri, 18 martie, cu începere de la ora 18.00. În program: piese de Frederich Chopin, Franz Liszt, Maurice Ravel, Johannes Brahms, Johann Sebastian Bach, Olivier Messiaen. Intrarea este liberă.

E.Ş.

Editorial - Identitate fără limbă???

La o conferinţă a slovacilor din Ungaria, după ce mi-am ţinut prelegerea despre „Date şi speranţe la românii din Ungaria”, în care am vorbit despre pericolul dispariţiei naţionalităţii noastre odată cu pierderea limbii materne române, un tânăr slovac a venit să mă contrazică, hotărât şi cu argumente: ei nu stau să se plângă de pierderea limbii în rândul copiilor şi tinerilor ci inversează procesul, adică, mai concret, întăresc sentimentul naţional de slovaci în rândul tinerilor din familiile de origine slovacă, ajungând chiar până la un naţionalism sănătos, iar numai după ce au dezvoltat acest sentiment şi au trezit interesul faţă de naţiunea, cultura şi istoria slovacă, doar apoi urmează învăţarea (sau în unele cazuri reînvăţarea) limbii materne slovace. Adunaţi în jurul Organizaţiei Tinerilor Slovaci din Ungaria, o asociaţie cu sediul la Bichişciaba, tinerii slovaci organizează tot fel de evenimente, programe, care să-i unească şi să le întărească sentimentul identitar de aparţinere la minoritatea slovacă, prin excursii în Slovacia, concerte de muzică uşoară, etc., iar cunoaşterea sau învăţarea limbii slovace urmează numai după toate acestea, cu o conştiinţă şi voinţă sigură pentru însuşirea limbii. Preşedintele tinerilor slovaci mi-a mai spus că asta nu este o invenţie a lor, deoarece întreţin legături de specialitate cu diferite organizaţii minoritare de tineret din toată Europa, cu care schimbă opinii şi experienţe în domeniu întăririi identităţii şi a reînvăţării limbii minoritare.

Ziua poeziei creştine în limba română, la Micherechi

În ziua de sâmbătă, 2 aprilie, Biserica Baptistă Română din Micherechi, în colaborare cu Primăria Micherechi şi Catedra de Limba şi Literatura Română a Facultăţii Pedagogice „Juhász Gyula” a Universităţii din Seghedin va organiza cea de-a treia ediţie a „Zilei poeziei creştine în limba română”. La Ziua poeziei creştine sunt aşteptaţi elevi din şcolile generale şi elevi de liceu, de la şcolile din Ungaria şi România. Participanţii sunt rugaţi să pregătească o poezie de la autori români, având ca subiect Primăvara, Învierea Domnului Isus, Copilăria, Tinereţea. Ziua poeziei creştine nu este un concurs, ci un prilej oferit elevilor creştini să se întâlnească, să desfăşoare activităţi din perspectiva valorilor creştine şi să participe la o activitate de lucru manual. Anul acesta, evenimentul se va desfăşura la Casa de cultură „Gheorghe Dulău” din Micherechi, cu începere de la ora 10.00. Pentru înscriere şi informaţii se pot contacta organizatorii: conf. dr. Mihaela Bucin (mihaelabucin@gmail.com, tel.+36706262297) şi pastor Petrică Creţu (cretuptrc@yahoo.com, tel. +40770821586)

Mărţişor liric şi sărbătorirea debutului poetic al lui Mihai Eminescu, la Jula

Mai multe imagini aici
Dragostea faţă de poezia, cartea, cântecul şi muzica românească a adunat la un loc joia trecută, 3 martie, peste o sută de români de o parte şi alta a graniţei, la Jula, la evenimentul intitulat „Mărţişor liric”. Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria şi Consulatul General al României la Jula a organizat acest program cultural cu ocazia aniversării a 150 de ani de la debutul poetic al lui Mihai Eminescu în revista „Familia” din Pesta şi, nu în ultimul rând, pentru a sărbători primăvara şi femeile.

Cercetătorii români din Ungaria şi-au stabilit planurile pe 2016

Pe 27 februarie şi-au ţinut şedinţele de lucru anuale Adunările generale ale Comunităţii Cercetătorilor şi Creatorilor Români din Ungaria şi ale Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria (ICRU), ambele având statut de asociaţie civilă care la fiecare început de an sunt obligate să facă rapoarte despre activităţile din anul trecut şi să-şi aprobe planul de lucru şi planul bugetar pe anul în curs. Pe lângă subiectele obligatorii, conducerile celor două organizaţii au pregătit pentru şedinţă modificarea Statutului de bază al asociaţiei. Adunarea generală a Comunităţii, condusă de Elena Csobai, a hotărât ca deocamdată să nu-şi modifice Statutul, însă cea a Institutului de cercetări a dezbătut şi a aprobat un nou Statut al organizaţiei, document de bază care este în conformitate cu noile legi civile din Ungaria.

Expoziţie de mărţişoare, simboluri ce vestesc primăvara

În aula Şcolii generale şi Liceului românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula a fost aranjată, pentru 1 Martie, o expoziţie de mărţişoare confecţionate de către elevele de şcoala generală, participante la atelierul de cusături tradiţionale organizat în cadrul instituţiei. Scopul acestei expoziţii este acela de a promova articolele specifice de mărţişor, realizate manual.
Atelierul de cusut se organizează o dată pe săptămână, iar elevele participante s-au dovedit să aibă o sensibilitate deosebită pentru temele de cusături. Lucrul manual are o deosebită valoare educativă, este generator de îndemânare, dezvoltă ingeniozitatea, trezeşte bucuria şi mândria la acela care îşi vede lucrarea ieşind din propriile mâini. Practic, lucrul manual este indispensabil pentru a rezolva problemele simple de zi cu zi. Timpul este foarte preţios pentru copiii din ziua de azi, mai ales pentru cei care au zilnic tot felul de meditaţii şi îndeletniciri extraşcolare, cu atât mai mult cu cât vârstele lor sunt fragede. Este foarte important mediul în care trăieşte un copil, preocupările sale se vor reflecta în toată viaţa de adolescent şi de adult. Tocmai de aceea este important ca în locul tabletei şi a laptopului să îi preocupe şi activităţi care să le dezvolte creativitatea şi să-i contureze o personalitate pozitivă.
Lucrul manual este doar una dintre metodele care le poate oferi acestor fete îndemânatice încredere în sine pentru reuşita realizării unui obiect, stimulându-le în acelaşi timp şi creativitatea.

A.B.

Mărțișorul, vestitorul primăverii la Grădinița de Naționalitate Română din Micherechi

La Micherechi a sosit mult așteptata primăvară. Am alungat iarna friguroasă printr-un carnaval, unde i-am avut ca invitați, cu sprijinul Primăriei din Micherechi, pe Prietenii Veseliei din Oradea: Prințesa Elsa, Spiderman și clovnul vesel, care le-au oferit preșcolarilor noștri momente de poveste. Printre copii am avut prințese și prinți, vrăjitoare, pirați, polițiști, fluturași, buburuze, animăluțe și tot felul de personaje care mai de care mai interesante.
Ne-am jucat, am cântat, am dansat
Și am petrecut o zi de neuitat!

Mărţişorul la românii din Budapesta

Tradiția mărțișorului la români, pe lângă faptul că este un obicei străvechi, este și foarte îndrăgit. La inițiațiva Asociației Femeilor Ortodoxe Române, în ultimii ani a devenit un prilej de sărbătoare și în comunitatea românească formată în jurul Capelei Ortodoxe și a Așezământului românesc de la Budapesta.
În acest an, duminică, 6 martie, după oficierea Sfintei Liturghii, a fost marcată printr-un scurt program și Ziua Femeii, pe care o sărbătorim la 8 Martie. Doi copii din comunitate, Antonia Rada și Daniel Elekes, au fost vestitorii primăverii, prin melodiile interpretate la vioară. Apoi au fost dăruite flori și mărțișoare tuturor doamnelor și copiilor, iar în cadrul unui atelier de lucru au fost pregătite felicitări pentru ziua de 8 Martie.

De la an la an, această sărbătoare își păstrează prospețimea și frumusețea nu numai prin acei copii care pentru prima oară fac cunoștință cu acest obicei, dar și prin acei maturi care pot să aprecieze valoarea gestului prin care sunt pregătite și dăruite mărțișoarele, la câteva sute de kilometri de țara lor de baștină.
Alături de membrii comunității a participat și Monica Radu, secretar diplomatic în cadrul Ambasadei României.

G.E.E.

„Dragobetele, sărută fetele”

Titlul acestui articol denumește activitatea desfășurată în cadrul Proiectului educativ „Prietenia, un dar de preț”, inițiat între Grădinița „Micul prinț”, în colaborare cu Grădinița de Naționalitate Română din Micherechi, Ungaria, G.P.P. nr. 27, Oradea, G.P.P nr 1, Beiuș, G.P.P Tinca, Școala gimnazială Urviș, Grădinițele Urviș și Șoimi.
Activitatea s-a desfășurat la G.P.P nr. 27 Oradea. Aici s-au întâlnit educatoarele de la cele 7 instituții de învățământ, pentru a urmări programul desfășurat de preșcolarii de la grădinița gazdă, sub coordonarea educatoarelor lor. La activitate au fost prezente și doamna inspector pentru educația timpurie, limba română, Lucia Caciora, doamnele director și director adjunct de la Colegiul Național „Iosif Vulcan”, Oradea.

Serată de Mărţişor la Consulatul român din Seghedin

Românii sărbătoresc venirea primăverii într-un mod unic, la începutul lunii martie, prin simbolicul mărţişor. Astfel, pe 4 martie, şi comunitatea românilor din Seghedin a dorit să marcheze această zi. Câţiva reprezentanţi inimoşi ai Consulatul General al României la Seghedin, în colaborare cu Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin, cu Universitatea de Vest Timişoara şi cu Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj au pregătit românilor din judeţul Ciongrad o serată cu ocazia Mărţişorului. Evenimentul a avut loc la sediul Consulatului General al României la Seghedin şi a fost onorat de români din Cenadul Unguresc, Macău, Seghedin şi Hódmezővásárhely.

4 mar. 2016

Editorial - Legături între preotul din Bătania şi Oscarul de la Hollywood

Să fii membrul unei comunităţi mici este uneori o adevărată pacoste, altă dată însă este un lucru bun, pentru că succesul sau bucuria unui membru al comunităţii este o bucurie pentru toţi, un sentiment de mândrie trăit în comun. O astfel de comunitate este şi cea a românilor din Ungaria, mică şi uneori problematică, în care aproape cu toţii ne cunoaştem, pentru că dacă nu suntem neamuri sau consăteni, atunci ori am terminat la acelaşi liceu (ceea ce nu este greu din moment ce avem un singur liceu românesc în Ungaria), ori frecventăm aceeaşi biserică, ori suntem prieteni cu prietenii cuiva, şi iată aşa se creează în jurul nostru legături şi relaţii asemănătoare unei pânze de păianjen.

AŢRU şi-a votat bugetul pe anul 2016 - O şedinţă cu premii, hotărâri şi modificări

Prima şedinţă din acest an a Adunării generale a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria a avut loc pe 25 februarie, la Jula. Înainte de lucrările propriu-zise, a avut loc un moment festiv în cadrul căruia au fost înmânate cele două distincţii instituite de AŢRU, Premiul „Pentru românii din Ungaria” şi Premiul „Pentru învăţământul românesc din Ungaria”, despre care AŢRU a decis la ultima şedinţă din decembrie.

„Cu trenuleţul” graficianei Adela Kiss, la Castelul din Vareu

Castelul din Vareu (Gyulavári, str. Széchenyi u. 71) găzduieşte din luna martie expoziţia temporară intitulată „Cu trenuleţul prin castel” a graficianei Adela Kiss. Vernisajul expoziţiei va avea loc luni, 14 martie, de la ora 15.00, în prezentarea specialistei Gyarmati Gabriella, istoric de artă la Muzeul „Munkácsy Mihály” din Bichişciaba. Lucrările pot fi admirate începând cu 14 martie, în sala Cohan a Castelului din Vareu de marţi până sâmbătă, între orele 9.00–17.00. Expoziţia va putea fi vizionată până pe 31 august 2016.

A.B.

De ce sunt supăraţi micherechenii?

Locuitorii comunei Micherechi de ani buni se plâng, la fiecare început de primăvară, de calitatea extrem de degradată a drumului carosabil care trece prin satul lor. De regulă, se repară doar părţile cele mai degradate, care apoi după primul îngheţ din nou de strică.
Doi micherecheni, consilierul Zsolt Goron şi Mihai Cozma au realizat săptămâna trecută un filmuleţ despre starea catastrofală a carosabilului, de la intrarea până la ieşirea din sat, atrăgând atenţia în primul rând asupra pericolelor de circulaţie care pot fi cauzate datorită drumului găurit. Filmul a fost pus pe reţele de socializare şi a fost vizionat în doar câteva ore de mii de persoane interesate. În ziua următoare, a şi sosit în sat un responsabil de la Direcţia Judeţeană a Drumurilor (KPM), care le-a promis că odată cu începerea lucrărilor de reparare a carosabilelor din această primăvară vor acorda o atenţie mai mare şi drumului din Micherechi. „Ne-au promis că peste două săptămâni vor încerca repararea celor mai degradate părţi ale drumului”, ne-a informat domnul Zsolt Goron.
Până atunci, rămâne să fiţi foarte atenţi când circulaţi prin Micherechi.

E.Ş.

Conferinţă despre naţionalităţi la Seghedin

Joi, 10 martie, la Seghedin va avea loc conferinţa intitulată „Stat naţional, stat multinaţional”. Întâlnirea se va ţine la Agora Szent-Györgyi Albert (calea Kálvária, nr. 23), cu începere de la ora 15.00. La conferinţă vor fi dezbătute două teme: relaţia dintre stat şi naţionalităţi în perioada secolului 19–20 în Europa Centrală şi politica de astăzi a naţionalităţilor din Ungaria. Evenimentul va fi deschis de către prof. dr. Gheorghe Petruşan, profesor pensionar şi preşedintele Autoguvernării Româneşti a judeţului Ciongrad. Publicul va putea asculta prelegeri ţinute de dr. Balogh Ádám (SZTE) – Înfiinţarea statelor naţionale pe ruinele imperiului otoman, prin exemplul statelor balcanice de sud, prof. dr. A. Sajti Enikő (SZTE) – Schimbarea ideologiei slavismului de sud, unitate statală sau independenţă naţională, Cristina Rotar (Arhiva Judeţului Ciongrad) – Politica naţionalităţilor din Europa Centrală între cele două Războaie Mondiale, dr. Kaltenbach Jenő (prof. pensionar, primul ombusman al naţionalităţilor) – Dimensiunea politică de 25 de ani a naţionalităţilor din Ungaria, Kalmár Ferenc (comisar ministerial la Ministerul de Externe) – Politica de naţionalitate a ţărilor vecine, probleme de dezbatere între Statul Maghiar şi ţările vecine, dr. Szalayné dr. Sándor Erzsébet (ombusman adjunct) – Drepturi Europene în protejarea minorităţilor.

A.B.

Maestrul Gheorghe Flueraş la cea de-a 85-a aniversare

Maestrul Gheorghe Flueraş a împlinit la sfârşitul săptămânii trecute, sâmbătă, 27 februarie, 85 de ani de viaţă. Domnul Gheorghe Flueraş şi-a închinat întreaga viaţă muzicii corale, obţinând nenumărate succese atât pe plan local cât şi pe plan naţional şi internaţional ca dirijor al Corului de Cameră „Emil Monţia“ Arad, dar şi cu alte coruri mai mici, dar care au ajuns la mari realizări sub bagheta magică a acestui specialist şi om extraordinar. Printre acestea se numără şi Corul „Pro Musica” din Jula, care anul acesta serbează jubileul de 25 de ani de existenţă.

Vizita preşcolarilor la şcoala din Aletea

Colectivul de învăţători şi elevi de la şcoala bilingvă din Aletea a aşteptat preşcolarii din oraş la „Ziua porţilor deschise”, eveniment ce a avut loc în data de 26 februarie. În cadrul acestei zile s-au desfăşurat activităţi ale elevilor şi cadrelor didactice din şcoală: de la jocuri interactive care vor deschide poarta copilăriei pentru cei mici, până la activităţi şcolare care îi vor familiariza uşor cu viaţa de învăţăcei. Învăţătoarea Ibolya Baranyi a ţinut cu viitorii şcolari şi şcolăriţe o scurtă oră de ocupaţie educativă.
A.B.


Participare românească la Festivalul Francofoniei în Ungaria

În perioada 26 februarie–2 aprilie 2016, în Ungaria are loc cea de a XVI-a ediţie a Festivalului Francofoniei, manifestare cultural-educativă de mare amploare organizată de Institutul Francez, Ambasada Franţei, ambasade şi institute culturale ale unor state membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF) care îşi desfăşoară activitatea în capitala ungară, alături de un număr important de instituţii culturale ungare, cu sprijinul Guvernului ungar.
În cadrul Festivalului Francofoniei, Institutul Cultural Român Budapesta oferă un recital de muzică clasică, susţinut de Andrei Kivu (violoncel) şi Mara Dobrescu (pian), în 29 martie 2016, la orele 18, la Budapest Music Center, o instituţie muzicală de prestigiu cu care ICR Budapesta a avut colaborări foarte bune în ultimii trei ani, atât în domeniul muzicii clasice, cât şi al jazz-ului. Repertoriul serii dedicate Francofoniei include piese de Maurice Ravel, Claude Debussy, Gabriel Fauré, Kodály Zoltán, Liszt Ferenc, Constantin Dimitrescu şi Constantin Bobescu.

Cupa Carnavalui, competiţia sportivă a „micilor fotbalişti”

De mai bine de un deceniu a luat fiinţă la Leucuşhaz tradiţia de a organiza o competiţie sportivă naţională, unde participă „mici fotbalişti” de la şcolile în care se învaţă limba română în Ungaria. Deoarece concursul este organizat la început de primăvară, întrecerea sportivă a fost numită Cupa Carnavalului.

O nouă atracţie turistică în oraşul Jula: Castelul Almásy

La acest sfârşit de săptămână, pe 4 martie, după doi ani de lucrări de renovare, se vor deschide porţile Castelului Almásy din Jula, aflat în vecinătatea Cetăţii şi a Băilor Cetăţii. Castelul se deschide deocamdată doar pentru publicul julan. În perioada 4–9 martie îşi vor putea cumpăra bilet de intrare numai cei ce au trecut în buletin adresă de Jula. Turiştii se vor putea bucura de această nouă atracţie turistică începând din 12 martie, când în oraş se va organiza Festivalul de Cârnaţi şi Şuncă. Inaugurarea oficială a Castelului Alsy şi a Centrului de vizitare, care a fost reînnoit printr-un proiect european din suma de 2,5 miliarde de forinţi, va avea loc pe 18 martie.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...