19 aug. 2016

O nouă expoziţie marca Adela Kiss: Cu calul la Cluj

Anul acesta se împlinesc 700 de ani de la ridicarea Clujului la rang de oraș. Cu această ocazie, în cadrul Zilele Culturale Maghiare, vor avea loc o serie de evenimente care marchează acest moment aniversar. Dintre aceste evenimente remarcăm expoziţie artistei Adela Kiss, de la Jula, care poartă titlul sugestiv: „Cu calul la Cluj”. Vernisajul celei mai noi expoziţii a graficienei care şi-a terminat studiile universitare chiar în acest oraş va avea loc în ziua de sâmbătă, 20 august, ora 16.00, la Galeria studio Korunk.
La cea de-a şaptea ediţie a Zilelor Culturale Maghiare de la Cluj, din perioada 14–21 august, vor participa şi dansatorii Ansamblului Folcloric „Gheorghe Nistor” din Micherechi.

„Totdeauna mi-am dorit să regizez o piesă românească” - Interviu cu regizorul Rusznyák Gábor despre Caragiale

O nouă traducere în limba maghiară a piesei nemuritoare „O noapte furtunoasă” a lui Ion Luca Caragiale a fost prezentată și publicului din Ungaria. Piesa a fost pusă în scenă la Teatrul Național de la Mişcolţ, de un tânăr regizor original din Bătania și absolvent al Liceului Românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula. Adaptarea piesei marelui dramaturg român a fost prezentată și la Teatrul în Aer Liber din Seghedin. Inițial a fost programată pentru zilele de 15 și 16 iulie, dar ploaia a intervenit, și reprezentațiile s-au ținut pe 16 și 17 iulie, în interpretarea trupei Teatrului Național din Mişcolţ, unde piesa a debutat în fața publicului pe data de 24 martie. Rusznyák Gábor are 42 de ani iar cariera teatrală și-a început-o la Bichișciaba, ca actor. După câțiva ani de ucenicie s-a înscris și a terminat secția de regie teatrală la Universitatea de Arte Teatrale și Cinematografice din Budapesta. Este un regizor care încearcă să se apropie de subiectul muncii sale din mai multe unghi de vedere. Astfel s-a mai întâmplat că a compus muzică pentru o piesă, dar și-a încercat talentul și ca scenograf. Într-un deceniu și jumătate a regizat în jur de 50 de piese, printre care regăsim Hamlet-ul lui Shakespeare, Maestru și Margareta de la Bulgakov sau Bolnavul Închipuit de Moliere.

Festival, muzică şi voie bună cu multe pogăciţe, la Chitighaz

Miros de tocăniţe şi grătare, muzică românească şi multe-multe pogăciţe gustoase i-au întâmpinat pe cei care sâmbăta trecută, 13 august, la orele prânzului, s-au dus la tradiţionalul Festival al Pogăciţelor din Chitighaz, ajuns anul acesta la cea de-a zecea ediţie. Centrul satului s-a transformat într-un bâlci adevărat, cu corturi pentru dulciuri şi prăjituri, tot felul de jucării pentru copii, produse de artizanat, bere rece şi multă-multă voie bună. Chitighăzenii şi invitaţii lor au uitat pentru trei zile de problemele zilnice şi s-au distrat, au gătit şi au mâncat împreună, au cântat şi au dansat de dimineaţa până în zori.

12 aug. 2016

Editorial - Cum am văzut-o eu pe Regina Ana a României

De 15 ani încoace, ori de câte ori trec prin centrul comunei Săvârşin, pe lângă biserica ortodoxă (şi se întâmplă destul de des, cum drumul naţional care leagă Aradul de Deva trece fix pe acolo), îmi vin în minte imagini pe care le-am văzut pe 1 iunie 2001 şi care mi s-au întipărit acolo pe veci: sute de oameni se apropie de biserică în frunte cu un om în vârstă, înalt şi slab, însoţit de o doamnă mică şi gingaşă. Erau Regele Mihai I şi Regina Ana a României. O poveste pe care o ştiam doar din cărţi mi s-a dat s-o văd cu ochii. O poveste a regalităţii româneşti, a suferinţelor unui rege şi a unei regine fără ţară, o poveste minunată de dragoste faţă de neam, limbă, istorie. Acum 15 ani, la Săvârşin am primit o lecţie de demnitate, simplitate, credinţă. Exact la 15 ani şi două luni de la momentul primei vizite a cuplului regal la Săvârşin, unde au sosit pentru că şi-au recuperat prin justiţie castelul copilăriei Regelui Mihai, Regina Ana a trecut în veşnicie pe 1 august 2016. România este acum în doliu.
Atunci, la Săvârşin, a fost singura mea ocazie să-i văd pe Regele Mihai şi pe Regina Ana. I-am văzut plimbându-se cu mulţimea pe stradă, rugându-se în biserica ortodoxă şi apoi, la masa oficială, am stat la doar câţiva metri de ei. I-am privit ore întregi cred că fără să clipesc. Le-am simţit durerea de după alungarea din ţara lor dragă şi le-am văzut bucuria că s-au putut întoarce. În lumea îndobitocită de doctrinele comuniste, cuplul regal a adus după sine demnitate, linişte şi căldură sufletească. Au fost ca o rază de speranţă pentru întoarcerea într-o Românie frumoasă.

România în doliu

România va fi pe 13 august în doliu, dată la care va fi înmormântată Regina Ana, soţia Regelui Mihai al României. Deşi a încetat din viaţă într-un spital din Elveţia, ţara în care locuia, trupul neînsufleţit al Majestăţii Sale a fost adus în România marţi, 9 august. Potrivit tradiţiei Funeraliilor Regale, corpul Reginei Ana a fost depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleş, apoi pentru o zi în Sala Tronului din Palatul Regal de la Bucureşti. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeş, sâmbătă, 13 august. Regina Ana a murit pe 1 august, la vârsta de 92 de ani, vegheată de Regele Mihai I al României şi fiicele sale.

Festivalul Internaţional de fanfare „Zenit”

Ediţia a XXX-a a Festivalului internaţional al fanfarelor, ZENIT, organizat de Centrul Cultural Csabagyöngye din Bichişciaba, va avea loc în perioada 11–12 august. La ediţia de anul acesta, printre echipele concurente se va afla şi o fanfară românească de la Rodna Veche, sosită în Ungaria la invitaţia Autoguvernării Româneşti a Judeţului Bichiş, fanfară care va deschide manifestarea internaţională, pe 11 august. Cu două zile mai târziu, pe 13 august, de la ora 17.00, fanfariştii români de la Rodna Veche vor oferi un concert şi în curtea bisericii ortodoxe române de la Otlaca-Pustă.

A.B.

Festivalul Pogăciţelor la Chitighaz

Ansambluri din ţară şi din străinătate, fanfare, cântăreţi, muzică uşoară pentru toate vârstele, paradă de majorete, concurs de gătit şi multe, multe pogăcele, sunt doar câteva din ceea ce pune la dispoziţia sătenilor şi a oaspeţilor Primăria localităţii Chitighaz, la o nouă ediţie a Festivalului Pogăciţelor. Sărbătoarea satului, aflată la cea de-a X-a ediţie, va avea loc între 12–14 august, startul programelor se dă vineri, 12 august, la Casa de Cultură „Táncsics Mihály” cu un vernisaj de expoziţie de fotografie şi gobelin. Deschiderea festivă a festivalului va avea loc sâmbătă dimineaţa, după concertul fanfarei baptiste din Chitighaz, parada majoretelor şi a fanfarei din Ciorvaş. Între orele 10.00–16.00, pe scena festivalului în aer liber din piaţa centrală, oaspeţii vor avea parte de un variat program cultural românesc, în organizarea Autoguvernării Româneşti locale. Vor urca pe scenă: Ansamblul „Doina Bihorului”, Corul Pensionarilor de Naţionalitate, copiii de la Grădiniţa şi Şcoala generală română din Chitighaz, dansatorii Şcolii de artă „Kaláris”, precum şi Ansambluri din România, de la Bistriţa, Şicula şi Chişineu Criş. Evenimentul va mai include concursuri de gătit, program de divertisment şi în fiecare seară concerte de muzică uşoară.

A.B.

Şcoala de vară „Al. Mocioni” 2016 cu multă muzică, drumeţii şi veselie - O tabără dedicată copiilor români din Ungaria şi Serbia

Pentru a patra oară consecutiv, şi în vara anului 2016 am reuşit să organizăm Şcoala de vară „Alexandru Mocioni” pentru copiii români din Serbia şi Ungaria, datorită sprijinului financiar pe care Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria l-a obţinut printr-un proiect câştigat la Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, din Bucureşti. Tabăra organizată în perioada 1–6 iulie 2016 a cuprins de această dată, pe lângă cursurile despre istoria, limba şi identitatea românească, şi foarte multă muzică, drumeţii în munţii Codru Moma din jurul staţiunii Moneasa şi fotbal, discotecă, voie bună.

Botez la biserica ortodoxă din Micherechi

Micuţa Emma Netea, fetiţa viceprimarului din Micherechi, a fost creştinată în acest week-end. Fetiţa soţilor Nicoleta şi Bertold Netea a fost botezată duminică, 7 august, în biserica ortodoxă din Micherechi de către preotul paroh Ioan Bun. Naşii micuţei au fost Erika Fabian şi Nicolae Netea. Părinţii au organizat în cinstea creştinării ei şi o mică petrecere pentru familie, rude şi prieteni, micuţa primind din partea invitaţilor multe urări de bine.

A.B.

Slujbă arhierească şi botez la Catedrala din Jula

Joi, 28 iulie, la Catedrala Episcopală din Jula, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către doi Ierarhi, Înaltpreasfinţitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei. Răspunsurile liturgice au fost date de o parte din membrii Corului Armonia al Arhiepiscopiei Tomisului, aflaţi în vizită frăţească şi misionar-pastorală la românii ortodocşi din Jula.
După Sfânta Liturghie, a fost săvârşită şi Taina Sfântului Botez pentru Anastasia Văduva, fiica Loredanei Văduva şi a părintelui diacon Emanuel Văduva, slujitor la Catedrala Episcopală din Jula.

A.B.


Maslu de obşte la Micherechi

La biserica ortodoxă din Micherechi, cu ocazia sărbătorii Sf. Mării Mari – Adormirea Maicii Domnului, se va ţine maslu de obşte. În acest an, Taina Sf. Maslu va fi săvârşită cu o zi mai devreme, în duminica din 14 august. Conform celor spuse de părintele paroh Ioan Bun, duminică dimineaţa, la ora 8.00, va avea loc Sfânta Liturghie. În programul anunţat săptămâna trecută a intervenit o schimbare. Taina Sfântului Maslu de obşte pentru toţi credincioşii din parohie care doresc să participe la această lucrare pentru vindecarea de boli trupeşti şi sufleteşti va avea loc în biserica din Micherechi, cu începere de la ora 14.00.

A.B.

Adormirea Maicii Domnului sau „Paştile verii”, cea mai importantă sărbătoare a Sfintei Maria

Adormirea Maicii Domnului sau „Paştile verii” reprezintă cea mai importantă sărbătoare închinată Sfintei Maria, iar pentru români este şi ocrotitoarea marinarilor, în mai multe oraşe fiind organizate procesiuni cu icoane şi pelerinaje, dar şi manifestări artistice.
Biserica Ortodoxă cinsteşte la 15 august Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare numită în popor şi Uspenia (termenul slav) sau Sfânta Maria Mare. Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, dar mărturii despre existenţa ei nu există decât începând din secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult, mai ales după Sinodul IV Ecumenic, care a hotărât că Maica Domnului este Născătoare de Dumnezeu.

Inaugurarea mansardei la Şcoala generală din Bătania

Se apropie de finalizare lucrările de construcţie la mansarda şcolii generale româneşti din Bătania, în scopul de a mări capacitatea instituţiei de învăţământ cu mai multe cabinete şi săli de curs. Proiectul s-a realizat cu sprijin financiar din partea Ministerului Resurselor Umane de la Budapesta. Pe 31 august, de la ora 16.00, în organizarea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi a Şcolii Generale şi Grădiniţei „Lucian Magdu” din Bătania, va avea loc inaugurarea festivă a noilor lucrări la instituţia de învăţământ. Cuvântările de salut vor fi rostite de către Traian Kreszta, reprezentantul românilor în Parlamentul Ungariei, Tiberiu Juhász, preşedintele AŢRU şi Iulia Olteanu, directoarea şcolii din Bătania. La eveniment sunt aşteptaţi să participe oficialităţi de la Budapesta, Soltész Miklós, secretar de stat la Ministerul Resurselor Umane şi dr. Latorcai Csaba, subsecretar de stat la Cancelaria Primului Ministru Ungar.

Sărbătorea satului şi a bisericii ortodoxe din Micherechi

Consiliul Local din Micherechi a stabilit data organizării unei noi ediţii a Festivalului Castraveţilor. Evenimentul va avea loc pe parcursul a două zile, între 9–10 septembrie 2016. Sărbătoarea satului va continua duminică, 11 septembrie, cu hramul bisericii ortodoxe române din Micherechi. Locaşul de cult îşi sărbătoreşte cu câteva zile întârziere hramul de Naşterea Maicii Domnului, sărbătoare prăznuită pe 8 septembrie. Astfel, Sfânta Liturghie va avea loc duminică, cu începere de la ora 9.00. Legat de sărbătoarea hramului va avea loc şi o sfinţire a monumentului donat de către pr. prof. Nicolae Bordaşiu, de la Biserica Sf. Silvestru din Bucureşti, monumentul fiind o troiţă înălţată în memoria strămoşilor săi, care au înfiinţat biserica din Micherechi în urmă cu foarte mulţi ani.
Cu amănunte despre aceste evenimente şi despre programul Festivalului Castraveţilor vom reveni într-un număr următor.

A.B. 

Dansurile româneşti au deschis Festivalul Lubeniţei de la Medgyesegyháza

Festivalul Lubeniţei, tradiţionala manifestare, ajunsă la a XXII-a ediţie, este organizată anual de către Primăria oraşului Medgyesegyháza, pentru a aduce sărbătoare şi distracţie în familiile cultivatorilor care de mulţi ani au dus peste hotare faima oraşului prin culturile renumite de lubeniţă. Anul acesta serbarea localităţii a avut loc între 5–7 august. La deschiderea oficială a festivalului au participat, printre alţii, Ioan Fodoreanu, consulul general al României la Seghedin şi un delegat al Consulatului General al României la Jula, Tiberiu Juhász, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi Daniel Negrea, preşedintele Autoguvernării Româneşti din localitate.

Întâlnirea Mondială a Aletenilor adună la un loc naţionalităţile din oraş

În perioada 5–7 august, în localitatea Aletea s-a desfăşurat manifestarea intitulată „Întâlnirea Mondială a Aletenilor”, care se organizează din anul 1990 şi la care participă sute de persoane. Această sărbătoare a oraşului Aletea are loc din doi în doi ani consecutiv şi a ajuns anul acesta la cea de-a XIII-a ediţie, fiind organizată de Primăria oraşului Aletea. Evenimentul se remarcă în mod special prin faptul că oamenii care au plecat din această localitate în urmă cu şapte decenii, fiind deportaţi după cel de-al Doilea Război Mondial, mai păstrează legături cu această localitate în care au trăit ei, părinţii şi bunicii lor. În urmă cu 70 de ani au fost deportaţi din localitate mai mult de cinci mii de germani, un număr asemănător cu populaţia de azi a oraşului. Deportarea a fost atunci o traumă atât pentru cei plecaţi cât şi pentru cei rămaşi, maghiari, români, slovaci şi romi, care trăiesc în această localitate. De aceea, tot oraşul îi întâmpină la acest eveniment cu mare bucurie pe cei care sosesc din mai multe oraşe din Germania.

Români din Ungaria la Festivalul Usturoiului de la Bistriţa

Multe sute de oameni au umplut, între 29–31 iulie, Ţinutul contelui Dracula din Pasul Tihuţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, cu ocazia celei de-a patra ediţii a Festivalului Usturoiului, eveniment organizat cu scopul de a pune în valoare atât legenda celebrului vampir, cât şi potenţialul cultural şi turistic al zonei. Şi anul acesta, printre oaspeţii festivalului s-au numărat un grup de români din Otlaca-Pustă şi împrejurimi, majoritatea membri ai Asociaţiei Culturale Române „Mihai Purdi”, asociaţie care deţine relaţii de înfrăţire cu organizatorii festivalului, Virginia Linul, meşter popular din Bistriţa, satul Salva, Claudia Andron şi Felicia Szűcs, jurnaliste şi manageri ai Festivalului Usturoiului.

Micherechiul a avut un start fenomenal în NB III

Micherechi SE – Paksi FC KFT 3-0 (1-0)
Micherechi 500 suporteri/NB. III
Micherechi: Gh. Pătca, Z. Ruja, M. Komlósi, D.Vincze,L.Wéber, A.Bondár, D. Knyihár, A Sztojka, G. Kristóf, Gy.Kovács, Z. Szarka
Rezerve: Sz. Ruja, A.P.Vass, Zs.Hajdu, Gyevi Nagy A. M. Lukucz, A. Bagyinszki, Nagy B.A.
Antrenor: Bíró Róbert
Medic: Bálint Imre
Paks: Rácz G., Szalai A., Zachán P., Nagy Á., Bagó P., Kiss T.,Fejős Á.,Bognár D.,Kesztyűs B., Vlasics D., Jelena R.
Antrenor: Osztemájer G.
Gol: Sztojka dm: 8, 57, 81.

Regina Ana a României, 92 de fapte în 92 de ani

Pagina oficială a Familiei Regale a României a publicat, după vestea morţii Reginei Ana, pe 1 august 2016, un material care prezintă 92 de fapte din viaţa lungă de 92 de ani a celei care a fost Ana de Bourbon-Parma, devenită ultima regină neîncoronată a românilor şi cea mai longevivă soţie de rege sau domnitor din întreaga istorie a României. Din lista cu 92 de fapte, din cauza spaţiului redus, noi am ales doar 30, lista întreagă o puteţi citi pe pagina romaniaregala.ro.

Nostalgie, umor și „déjà vu” în graficile Adelei Kiss, la o serată de la Casa Ladics din Jula

Foto: Incze Laszlo
Într-o seară caniculară de la mijlocul lunii iulie, curtea umbroasă a Casei Ladics din Jula a găzduit un eveniment cultural care a adunat la un loc aproape o duzină de creatori locali. Unii au fost prezenţi în carne şi oase, alţii doar pe ecranul videoproiectorului sau evocaţi prin amintirile scriitorilor, poeţilor sau artiştilor invitaţi. Alături de scriitorii şi poeţii Becsy András, Kiss Ottó şi Kiss László, care au citit fragmente din operele lor, fotografiile despre oraşul Jula realizate de Sándor László şi Rusznyák Csaba, la serată a participat şi tânăra artistă Adela Kiss, care a venit să-şi prezinte noi grafici în centrul cărora stă oraşul ei natal, Jula.

Foto: Olah Szabolcs

„Acasă în România”, o tabără pentru copiii din Bedeu

Autoguvernarea Românească din Bedeu a organizat, la sfârşitul lunii iunie, o tabără pentru şcolarii din localitate, cu titlul „Acasă în România”. Tabăra s-a realizat datorită unui proiect câştigat la Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta şi a cuprins o perioadă de şapte zile.
Pornind din Bedeu, excursioniştii au făcut prima oprire la Oradea, unde am vizitat Cetatea, centrul oraşului, bisericile romano-catolice şi greco-catolice. A doua zi am poposit la Stâna de Vale, după care am vizitat Peştera Urşilor de la Chişcău. În cursul taberei am avut organizate pentru copii diferite ateliere de creaţie, în care am pus accentul pe motivele şi culorile caracteristic româneşti.

O familie de unguri din Jula, cu gândire occidentală şi inimă românească

De curând am avut ocazia să cunosc o familie interesantă, armonioasă şi extrem de simpatică, familia Nagy din Jula, în mijlocul căreia simţi un aer boem, occidental şi multă-multă energie pozitivă. La origine, membrii familiei Nagy sunt unguri din România, dar după ce au trăit câţiva ani în Germania s-au stabilit la Jula, aproape de ţara natală, România. Păstrează legături permanente cu comunitatea românească de aici, nepoţii urmând grădiniţă şi şcoală românească, şi se pot lăuda cu mulţi prieteni români. Alexandru Nagy, capul familiei este un nume cunoscut în oraş, în primul rând pentru că este un renumit tehnician dentar, iar în spatele acestui renume se află nu mai puţin de 42 de ani muncă serioasă, perseverentă, dar şi multă omenie. Cabinetul său particular din Jula, Meto-Dent, este acum condus de fiul său Zoltan, care îşi urmează tatăl lucrând zi lumină umăr la umăr, tată şi fiu.

Cererile pentru cetăţenia română se pot depune la Ambasada României din Budapesta şi la consulatele din Jula şi Seghedin

Ambasada României de la Budapesta ne-a informat recent că românii din Ungaria, care doresc să obţină cetăţenia română îşi pot depune dosarele de cerere pentru dobândirea cetățeniei române în baza art. 8¹ din Legea 21/1991 la Ambasada României la Budapesta şi la Consulatele Generale ale României de la Jula şi Seghedin (Ambasada României la Budapesta: 1146 Budapesta, str. Thököly nr. 72, Telefon: 0036-1/384-7689; Consulatul General al României la Jula: 5700 Jula, str. Munkácsy Mihály nr. 12, Telefon: 0036-66/465130; Consulatul General al României la Seghedin: 6720 Seghedin, str. Kelemen nr. 5, Telefon: 0036-62/424430.

Secţia Consulară a Ambasadei României la Budapesta şi Consulatele Generale ale României de la Jula şi Seghedin informează şi acordă consiliere persoanelor interesate cu privire la alcătuirea dosarului specific, corespunzător prevederilor art. 8¹ din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991.
*
Persoana fără cetăţenie sau cetăţeanul străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, poate solicita acordarea cetățeniei române dacă îndeplineşte concomitent și condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) din Legea cetățeniei române, și având posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau menţinerea acestuia în străinătate.

ACTE NECESARE:
1.    Paşaport în copie legalizată şi traducere în limba română, legalizată, sau orice alt act de identitate;
2.   Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;
3.  Acte de stare civilă pentru titularul cererii (certificat de naştere, căsătorie, de schimbare nume/prenume sau divorţ etc.) supralegalizate/apostilate şi cu traducere în limba română, legalizată;
4.    Cazier judiciar din România;
5.  Cazier judiciar din străinătate în original, apostilat/supralegalizat şi cu traducere în limba română, legalizată;
6.  Certificate de naştere ale minorilor, supralegalizate/apostilate și cu traducere în limba română, legalizată, dacă este cazul;
7.  Acordul părinţilor privind acordarea cetăţeniei române pentru copii dat prin declaraţie autentificată la notar. Dacă acordul se dă în faţa autorităţilor altui stat este necesară apostila/supralegalizarea şi traducerea în limba română, legalizată;
8. Consimţământul minorului care a împlinit vârsta de 14 ani pentru acordarea cetăţeniei române, dacă este cazul, dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte;
9.  Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar, din care să rezulte dacă doreşte dobândirea cetăţeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;
10. Punct de vedere emis de misiunea diplomatică sau oficiul consular cu privire la îndeplinirea condiţiei ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti (doar pentru cererile depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul îşi are domiciliul).

TAXE
1. TAXA CONSULARĂ: 191 lei – se plăteşte la C.E.C. sau la Trezorerie în contul nr. 203301028609468;
2. TAXĂ ÎNREGISTRARE CERERE: 3 lei – se plăteşte la C.E.C. sau la Trezorerie în contul nr. 203301028609468;
3. TIMBRU JUDICIAR de 1,5 lei – se cumpără de la Poştă.
*

Alte informaţii cu privire la procedura de obţinere a cetăţeniei române în baza art. 8¹ din Legea 21/1991, se găsesc pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie: http://cetatenie.just.ro/index.php/ro/harta-site/93-categorii-cereri/355-articol-8-1.

Mitropolitul Banatului în vizită la Centrul oncologic din Veszprém

La invitaţia secretarului de stat ungar Soltész Miklós, pe 12 iulie, Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului a vizitat Centrul oncologic de la Veszprém, în scopul unei colaborări viitoare cu Centrul oncologic în construcţie de la Timişoara. În urmă cu 15 ani, la Timişoara a început construirea unei clinici oncologice, iar proiectul a fost abandonat. În luna ianuarie a acestui an, la iniţiativa Mitropolitului Ioan Selejan, care a cerut spijinul statului român în finalizarea proiectului au început lucrările la această clinică pentru a avea şi Timişoara o instituţie de specialitate pentru bolnavii de cancer. Cu ocazia vizitei domniei sale, la Centrul oncologic din Veszprém a avut loc o conferinţă de presă la care Mitropolitul Banatului a subliniat că în soluţionarea crizelor din Europa un rol cheie îl vor avea bisericile şi colaborarea popoarelor din Europa Centrală. „Este nevoie de colaborare în Europa Centrală pentru ca specialiştii în domeniul sănătăţii să trăiască şi să activeze în ţările lor”, a declarat la rândul său Soltész Miklós, secretar de stat, responsabil pentru culte şi naţionalităţi în cadrul Guvernului de la Budapesta. Secretarul de stat ungar şi-a oferit cu această ocazie sprijinul în iniţiativa Mitropolitului Banatului, iar reprezentanţii clinicii de oncologie s-au angajat că vor ajuta la procurarea infrastructurii, pe plan profesional şi totodată s-a vorbit despre o colaborare pentru viitor benefică pentru schimb de personal de specialitate între instituţii.

A.B.

Meciurile echipei din Micherechi din Campionatul Naţional de Fotbal (NB III), sezonul 2016–2017, ediţia de toamnă

7 august, duminică – Méhkeréki SE–Paksi FC II
14 august, duminică – Békéscsaba II–Méhkerék
21 august, duminică – Méhkerék–PMFC
28 august, duminică – FC Dabas–Méhkerék
4 septembrie, duminică – Méhkerék–Pénzügyőr
11 septembrie, duminică – Dunaharaszti–Méhkerék
18 septembrie, duminică – Méhkerék–Hódmezővásárhely
25 septembrie, duminică – Méhkerék–Dabas-Gyón
1 octombrie, sâmbătă – Szigetszentmiklós–Méhkerék
9 octombrie, duminică – Méhkerék–Dunaújváros
16 octombrie, duminică – Ferencváros II–Méhkerék
23 octombrie, duminică – Méhkerék–Komló
30 octombrie, duminică – Szentlőrinc–Méhkerék
6 noiembrie, duminică - Méhkerék–Gyula
12 noiembrie, sâmbătă - Szekszárd–Méhkerék
20 noiembrie, duminică – Méhkerék–Budafok
26 noiembrie, duminică – Mórahalom–Méhkerék

4 decembrie, duminică – Paks II–Méhkerék
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...