28 oct. 2016

Editorial: Selfie-point* pentru iubitorii limbii române

Se vor întreba unii, ce mai prostie e şi asta, dar de mai bine de cinci ani de când am afişat pe uşa de intrare în sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria şi în redacţia săptămânalului nostru, „Foaia românească”, salutul şi îndemnul – „Să trăiţi, să înfloriţi, în română să vorbiţi!” – sute de persoane au fotografiat aceste cuvinte rostite de fostul preşedinte interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, în anul 2010, cu ocazia Zilei Limbii Române. Românii din comunitatea noastră din Ungaria nu prea comentează acest afiş al nostru, unii înţelegând foarte bine de ce scriem cu litere mari la intrare acest îndemn, iar pe alţii, din păcate, se pare că nu prea-i interesează că ne stingem, că ne asimilăm, că ne uităm limba…
În schimb, foarte mulţi români din România care ne trec pragul sesizează importanţa acestui mesaj, înţeleg şi apreciază eforturile noastre pentru vorbirea cât mai frumoasă a limbii române şi transmiterea ei la generaţiile viitoare. Nimeni nu trece indiferent pe lângă acest afiş. Aproape toţi îl fotografiază, îl notează, pentru a-l duce mai departe la ei acasă. S-a întâmplat acum câteva zile să primim la sediu vizita unor corişti din Bucureşti (Corul Sound, care a concertat în Catedrala Sf. Nicolae din Jula – n.n.). Dintr-o dată am fost atenţi la o mare îngrămădeală la uşa de intrare, ca să vedem ce: tinerii corişti se fotografiau şi auto-fotografiau, adică îşi făceau selfie-uri, cu acest afiş, declarând că e cel mai fain selfie-point din acest oraş. Ce să zicem? Ne-am bucurat să auzim asta şi ne bucurăm să dăm mai departe această idee şi altora.
Lupta noastră, a românilor din Ungaria şi a revistei „Foaia românească”, pentru limba română nu e de azi de ieri. Iată doar câteva spicuiri din numere mai vechi ale ziarului nostru: „Trebuie să constatăm că în ultimii ani am început să ne pierdem limba. Sunt tot mai puţini tinerii români care stăpânesc limba română… Cine sunt vinovaţii? Să dea fiecare răspunsul, în mod sincer, cu mâna pe inimă. Şi să nu tot căutăm alt ţap ispăşitor, să nu tot căutăm alţi vinovaţi.” (Foaia Noastră, 15 martie 1990, autor: Gheorghe Ruja, student la Catedra de română din Budapesta) „Indiferent cu ce periodicitate sau cu ce titlu a apărut… această publicaţie s-a străduit să dea o informare pe cât posibil corectă, să formeze modul de gândire în condiţiile sociale mereu în schimbare, să păstreze tradiţiile noastre culturale, să ajute în cultivarea limbii materne, cu alte cuvinte, să contribuie la menţinerea şi întărirea conştiinţei de identitate a românilor din Ungaria.” (Foaia românească, 9 ianuarie 1998, autor: Mihai Kozma, redactor-şef)
S-a scris mult în ultimii 30 de ani despre problema pierderii limbii române la românii din Ungaria, dar s-a şi vorbit mult: în discursuri sau la întâlniri oficiale liderii noştri au amintit asta chiar în limba română, dar la unele şedinţe şi întruniri problema limbii române se dezbate… pe ungureşte. Nu cu vorbe mari, cu planuri cincinale, cu analize sau cercetări ale trecutului glorios vom duce mai departe ceea ce ne-au lăsat strămoşii. Tinerii de azi, care pot fi garantul viitorului nostru românesc, trăiesc acum şi aici. Pe ei îi poţi convinge doar cu prezentul, cu gesturi mici, simple şi simpatice. Aşa este şi selfie-pointul de la intrarea în redacţia noastră…
Eva Şimon


*Selfie-point = punct de fotografie autoportret (Conform Wikipedia: Selfie este o fotografie autoportret, realizată digital, cel mai des pentru a fi postată pe reţele de socializare. Cuvântul de origine engleză, selfie, a fost declarat de către Oxford English Dictionary, în noiembrie 2013, ca fiind cuvântul anului.)

„Foaia românească”, gazda unei conferinţe internaţionale despre presă

Universitatea din Oradea, prin Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Departamentul de Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, şi Universitatea din Seghedin, prin Facultatea de Pedagogie „Juhász Gyula”, Catedra de Limbă şi Literatură Română au organizat o conferinţă internaţională în zilele de 14–15 octombrie, pe tema mass-media în post-comunism. Lucrările din prima zi s-au desfăşurat la Oradea, iar cele din a doua zi la Jula, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, care găzduieşte şi redacţia săptămânalului „Foaia românească”.

Propuneri pentru premiul judeţului Bichiş

Consiliul Judeţean Bichiş va sărbători şi în acest decembrie Ziua Naţionalităţilor printr-o festivitate la care se decernează distincţii pentru reprezentanţii minorităţilor conlocuitoare în judeţ. Propuneri pentru aceste distincţii se pot face până pe data de 1 noiembrie 2016. Pot fi propuse atât persoane, cât şi echipe sau comunităţi merituoase. Dosarul care va cuprinde numele, adresa, naţionalitatea şi argumentarea nominalizării se va depune la adresa Oficiului Consiulului Judeţean Bichiş (Békés Megyei Önkormányzati Hivatal, 5600 Békéscsaba, Árpád sor 18) şi pe email: eszter.krasznai@bekesmegye.hu. Distincţiile vor fi înmânate în cadrul unei gale a naţionalităţilor, a cărei dată şi loc de desfăşurare se va stabili mai târziu.

Poeta Maria Berényi, distinsă de revista „Familia” din Oradea

Revista „Familia” și Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea a organizat în ziua de joi, 27 octombrie, o întâlnire cu scriitorii premiaţi de revista „Familia”, printre care se află: Ana Blandiana, Maria Berényi, Doina Cetea, Maria Hulber, Nicolae Prelipceanu, Mircea Mihăieș, Gellu Dorian, Cassian Maria Spiridon, Mircea Petean.

Întâlnirea a avut loc în Aula Magna a Universității din Oradea.

Audienţă publică la Autoguvernarea pe Ţară

Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria va ţine pe 17 noiembrie, de la ora 13.00, o audienţă publică la care pot să participe toţi cei interesaţi. Şedinţa va avea loc la sediul AŢRU din Jula, de pe strada Eminescu, nr. 1. Conform legilor în vigoare, toate autoguvernările minoritare din Ungaria sunt obligate să ţină audienţe publice minimum o dată pe an.

A.B.

Premiu de merit "Bene Merenti" pentru învăţământul românesc

Catedra de limba română a Universităţii din Seghedin, împreună cu Autoguvernarea Românilor din Seghedin şi Autoguvernarea Românească a Judeţului Ciongrad organizează sâmbătă, 29 octombrie, la ora 14.00, o festivitate de decernare a distincţiei „Bene Merenti”. Distincţia este instituită la iniţiativa Catedrei de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin, cu sprijinul celor două autoguvernări, pentru a fi decernată unui profesor, absolvent al Catedrei, cu activitate didactică şi educaţională meritorie în învăţământul românesc din Ungaria.

O zi de mulţumire şi botez la Biserica Penticostală din Micherechi

În data de 9 octombrie a avut loc o manifestare deosebită în Biserica Penticostală nr. 1 din Micherechi. În fiecare an, în luna octombrie, se dedică o zi de mulţumire Domnului pentru celebra bunătate nemărginită şi harul cu care ne binecuvântează în toate zilele vieţii noastre, nu pentru că merităm în lumea aceasta necruţătoare ci pentru că mila Lui e aşa de mare. Ne iubeşte necondiţionat, independent de natura noastră, de religia noastră şi de originea noastră, pentru că toţi suntem creaţia Lui.

Micherechenii sunt alături de românii din Oradea, care luptă pentru valorile familiei tradiţionale

Foto: Alexandra Burtic
Sâmbătă, 22 octombrie 2016, începând cu ora 11, în Oradea a avut loc o adunare populară pașnică, organizată de Comunitatea Baptistă și Penticostală din Oradea prin care s-a cerut autorităților statului român ca, odată cu alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, să se organizeze și referendumul pentru amendarea articolului 48 din Constituție în care să fie explicit că, în România, „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor”.
La acest eveniment au participat aproximativ 10.000 de persoane. Printre cei prezenți s-au numărat și câțiva credincioși din Micherechi, care prin atitudinea lor și-au exprimat părtășia cu neamul românilor din şi ei fac parte. Adunarea populară a unit reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe, Catolice, Reformate, Baptiste, Penticostale și altele, care au accentuat că familia trebuie să fie unirea dintre un bărbat și o femeie și nu unirea dintre persoane de același sex.
În urma acestui demers a fost înaintată o petiție către instituțiile responsabile ale statului, iar credincioșii au fost chemați la post și rugăciune pentru salvarea familiilor din România.

Petrică Creţu

Sprijin DPRRP pentru Biserica Baptistă din Micherechi

Biserica Baptistă Română din Micherechi, membră a Cultului Creștin Baptist din Ungaria, cu sprijinul financiar al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României a demarat un proiect cu titlul: „Dotarea  fanfarei Bisericii Baptiste Române din Micherechi cu instrumente de suflat”. Valoarea proiectului este de 16.500 RON.
Prin acest proiect se are în vedere pe de o parte păstrarea identității și întărirea unității dintre tineri și comunitatea locală de credincioși, iar pe de altă parte închinarea înaintea Celui Prea-Înalt a tuturor celor care au investit în a-și desăvârși talentul muzical pe care l-au primit ca un dar de la Dumnezeu.

Acest proiect este important deoarece prin el se afirmă că România, prin Ministerul Afacerilor Externe și apoi prin Departamentul de Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, are o atitudine nediscriminatorie față de minoritățile religioase ale românilor din diaspora. Termenul de realizare al proiectului este până pe 30 noiembrie 2016.

Simpozionul anual al cercetătorilor români din Ungaria, ediţia 26

Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria organizează cea de-a XXVI-a ediţie a Simpozionului ştiinţific în zilele de 12–13 noiembrie 2016, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (Jula, str. Gh. Doja nr. 8).
Pe parcursul celor două zile, publicul va putea asculta următoarele prelegeri: Cornel Sigmirean (Tîrgu-Mureş) – Gheorghe Șincai – primul istoric al tuturor românilor; Mircea-Gheorghe Abrudan (Cluj) – O biografie culturală a sfântului mitropolit Andrei Baron de Șaguna; Ovidiu Iudean (Cluj) – Magnatul de la Lucareț. Dr. Iosif Gall. Repere biografice; Iulia Mărgărit (Bucureşti) – Basmul popular şi audienţa acestuia la românii din Ungaria; Maria Marin, Daniela Răuţu (Bucureşti) – De ce un dicţionar al graiurilor româneşti din Ungaria?; Daniela Răuţu (Bucureşti) – Particularităţi lingvistice bănăţene în graiurile româneşti din Ungaria; Gabriel Moisa (Oradea) – Istoriografia bihoreană din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea; Elena Rodica Colta (Arad) – Adio diferenţei. Ieşirea ţărăncii române din imobilism; Jasmina Glişici, Iviţa Glişici (Golubac) – Românii din Serbia de nord-est; Ana Borbély (Budapesta) – Bilingvismul în decursul vieţii; Grigore Poiendan (Micherechi) – Informatorii mei din Micherechi. Cercetări muzicologice; Stella Nikula, Iuliana Machhour (Jula): Bijuteria, mai mult decât un simplu obiect de decor; Elena Csobai (Bichişciaba) – Comunitatea românească din Homorogul Unguresc; Emilia Martin (Jula) – Emigraţia în America reflectată în memoria culturală; Maria Berényi (Budapesta) – 150 de ani de la constituirea Academiei Române. Manuscrise şi documente ale lui Moise Nicoară la Biblioteca Academiei.
În seara primei zile a simpozionului se va vernisa expoziţia „150 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în revista Familia, apărută la Pesta”.
Simpozionul anual al cercetătorilor români este organizat cu sprijinul financiar al DPRRP din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din România şi cu surse din Fondul de subvenţii al Ministerului Resurselor Umane, de la Budapesta.

E.Ş.

Conferinţă despre comunitatea istorică românească din Ungaria în anul 2006 şi azi

Catedra de română a Universităţii din Seghedin şi Universitatea de Vest din Timişoara, împreună cu Autoguvernarea Românilor din Seghedin organizează sâmbătă, 29 octombrie, la ora 10.00, conferința „Populaţii istorice româneşti, Ungaria 2016”.
În urmă cu zece ani, în cadrul unui proiect al Ministerului Afacerilor Externe al României, „Populații istorice românești astăzi”, au fost efectuate o serie de cercetări în câteva sate locuite de români în Ungaria (Micherechi, Chitighaz, Bătania, Cenad). Pe baza materialelor obținute în urma acelor studii, dar și pe baza reevaluării acelorași localități în anul 2016, aceiași cercetători, organizați astăzi în centrul de cercetări interdisciplinare din cadrul Research Centre in Heritage and Cultural Anthropology – ceea ce este centrul de cercetări interdisciplinare al Universității de Vest din Timișoara propun o reflecție asupra evoluției stării populațiilor românești din Ungaria, în ultimul deceniu.
Locul desfăşurării conferinţei este Complexul de la Aleea Hattyas nr. 10, corp 6, etaj 1, Catedra de română.

I.K.

Cea mai longevivă dăscăliţă, Maria Misaroş, în mijlocul copiilor din Jula

Mai multe imagini aici
Doamna Maria Misaroş, care pe 23 octombrie 2016 a împlinit frumoasa vârstă de 90 de ani, a lucrat ca învăţătoare la şcolile româneşti din Jula şi Săcal timp de mai multe decenii. A început să lucreze cu copiii încă din anul 1946, când la Jula funcţiona o şcoală confesională ortodoxă, după care, din toamna anului 1947 a activat la şcoala românească din Săcal unde a locuit, alături de soţul său, preotul Teodor Misaroş, până în anul 1963. După întoarcea la Jula, a fost învăţătoarea a sute de mici şcolari română până la pensionarea sa din 1981.

Magdalena Dobra, câştigătoarea premiului Bursa de Naţionalitate pe 2016 şi 2017

Foto: Bajtai László
Secretarul de stat pentru naţionalităţile din Ungaria, Soltész Miklós, şi adjunctul său, Fülöp Attila, au înmânat pe 20 octombrie, la Budapesta, diplomele de merit pentru acei 20 de tineri din rândurile naţionalităţilor din ţară, care au câştigat Bursa de Naţionalitate pe următorii doi ani de studii. Din partea românilor, acest premiu l-a primit Magdalena Dobra, eleva Liceului „N. Bălcescu” din Jula, care a fost însoţită la eveniment şi de directoarea şcolii, Maria Gurzău Czeglédi, şi preşedintele AŢRU, Tiberiu Juhász.

,,Cabaretul Dada” în premieră absolută la Budapesta, un spectacol demn de o aniversare centenară

Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la lansarea manifestului Dada, Teatrul Maladype din Budapesta a pregătit un spectacol după piesa lui Matei Vişniec, „Cabaretul Dada”. Piesa este un omagiu poetic, polemic şi critic adus curentului cultural înfiinţat în 1916, la Zürich, de tânărul Tristan Tzara (însemnând trist în ţara sa), născut pe numele Samuel Rosenstock, la Moineşti, în anul 1893. Mişcarea dadaistă a răsturnat toate criteriile de până atunci din artă şi a fost o reacţie împotriva izbucnirii primei conflagraţii mondiale, la început de secol XX.
Spectacolul a fost prezentat în premieră absolută, pe scena Teatrului Atrium din Budapesta, în seara de 20 octombrie, în prezenţa dramaturgului Matei Vişniec şi a criticului de teatru Daniela Magiaru.


SPORT: După accidentul căpitanului, echipa din Micherechi a găsit noi puteri

Micherechi – Komló 1-0 (0-0)
Micherechi: 250 suporteri
Arbitri: Antal P.
Micherechi: Gh. Pătca, – Z. Ruja, Vincze, Wéber, Sz. Ruja, – Hajdu, (Krajcs), Knyihár, Kristóf (Lukucz) – Kovács Gy.,Vass (Komlósi), Sztojka Á.
Antrenor: Bíró Róbert
Komló: Lackó – Paulik, Halasi, Rein, Drengubák – Ferencz, Habi, Tukerics (Németh), Farkas – Mészáros (Valkovics), Szentes (Böcsföldi)
Antrenor: Telic Igor

În prima repriză, gazdele au posedat mai mult balonul, ei având mai multe ocazii în faţa porţii, dar atacanţii noştri nu au avut noroc să marcheze. Gazdele au început a doua repriză cu mai mare elan. În minutul 47, Kovács a ratat o ocazie mare de la 8 metri. În minutul 50, Sztojka a pasat spre Kovács în extrema dreaptă după ce a făcut un dribling în faţa fundaşului apoi l-a culcat pe portar şi de la 5 metri a pasat în poartă. (1-0)

21 oct. 2016

Naţionalităţile din Ungaria şi 1956*

Desfigurarea politicii din anii ’50–60 din Ungaria a condus la probleme asemănătoare şi în rândul naţionalităţilor din ţară. Revoluţia Ungară din 1956, din perioada guvernării lui Nagy Imre, a influenţat în mod divers aceste comunităţi. Cele patru naţionalităţi: germanii, sârbii, slovacii şi românii au reacţionat foarte diferit la mişcările pornite în toamna anului ’56.

OPINIE - Iluzii pierdute: presa românească din Ungaria

Fiecare întâlnire cu jurnaliștii comunității românești din Ungaria confirmă excepționala lor strădanie de a nu dezerta, de a nu părăsi baricada identității românești și profesia însăși, în vremuri tulburi și condiții dificile de supraviețuire. La numărătoare aproape că ajung degetele de la o mână: doi oameni la Foaia românească, doi la emisiunea în limba română de la Radio Seghedin și doi la MTV Seghedin. Comunitatea așezată în jurul orașelor Seghedin și Jula, cu o extensie în capitală, a scăzut numeric, iar căsătoriile mixte au stimulat pierderea limbii române încă din familie. Profesorul Cornel Munteanu, autor al unor lucrări relevante despre presa și literatura românilor din Ungaria, atrăgea atenția că peste cincizeci de ani se va ști doar din cărți că a existat presă de limbă română pe aceste meleaguri. Totuși publicațiile și emisiunile dedicate românilor continuă, cu finanțări greoaie de la Departamentul pentru relația cu românii de pretutindeni al Ministerului Afacerilor Externe din România și de la statul ungar.

La mulţi ani doamnei Preotese Maria Misaros, la aniversarea de 90 de ani!

În ziua de 23 octombrie, doamna preoteasă Maria Misaroş împlineşte frumoasa vârstă de 90 de ani. Fire blândă, mereu amabilă şi atentă cu cei din jurul ei, doamna preotească şi fostă dăscăliţă este o personalitate mult îndrăgită de toţi românii din Ungaria, care o cunosc, care i-au fost elevi, consăteni sau colegi de şcoală, credincioşi din biserică sau colegi din corurile din Săcal şi Jula. La acest sfârşit de săptămână, doamna Misaroş va fi sărbătorită de cei mai apropiaţi ai săi, familia, nepoţii şi rudele, iar mai apoi şi de Corul „Pro Musica” din Jula. Acestora ne alăturăm şi noi, redacţia „Foii româneşti”, dorindu-i doamnei Preotese zile senine cu multe bucurii şi sănătate bună în anii ce urmează!

DPRRP a lansat o nouă sesiune de finanțare după reguli simplificate

Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, din Bucureşti, a simplificat procedurile de acordare a finanțării nerambursabile pentru programele, proiectele și acțiunile care au ca scop sprijinirea comunităților românești de peste granițe.
Noile reguli vor fi puse în aplicare în cadrul unei noi sesiuni de finanțare care s-a deschia la 15 octombrie 2016. Departamentul va primi cererile de finanțare până la termenul de 1 decembrie 2016.
În această etapă, soluțiile identificate pentru facilitarea accesului la finanțare nerambursabilă vor fi testate în cadrul unei faze pilot de implementare a noilor proceduri. Prin revizuirea procedurilor de preluare și evaluare a propunerilor de proiecte vor fi îndepărtate obstacolele tehnice semnalate permanent de beneficiarii de asistență nerambursabilă.
Departamentul pune la dispoziția solicitanților un Ghid al beneficiarului în care sunt descrise criteriile de eligibilitate, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească aplicanții și pașii de urmat pentru depunerea cu succes a cererii de finanțare.
Un element de noutate îl reprezintă crearea unui Registru al organizațiilor partenere în care acestea se pot înscrie o singură dată și, la nevoie, actualiza informația existentă, fără a mai fi obligate să repete această operațiune cu fiecare cerere de finanțare depusă. În conformitate cu legea, proiectele sunt aprobate pe durata desfășurării lor, fiind eligibile și proiecte multianuale.

Detalii pe pagina de internet a DPRRP: www.dprp.gov.ro.

Aniversarea de un sfert de secol a Corului „Pro Musica” din Jula

Membrii Corului românesc „Pro Musica” din Jula aniversează, în ziua de 5 noiembrie 2016, 25 de ani de la înfiinţarea formaţiei. Programul va începe la ora 15.00, în Catedrala Episcopală „Sfântul Nicolae” din Jula cu un concert aniversar. În acest grup coral, în luna noiembrie a anului 1991, şi-au unit inimile, gândurile şi glasurile pentru a proslăvi prin cântec neamul românesc mai mulţi români din Jula, pedagogi, elevi, tineri, pensionari şi alţi români din oraş. Corul „Pro Musica” este un cor românesc cu un repertoriu variat, care a încercat de-a lungul timpului să aducă o notă de unicitate în peisajul muzicii corale româneşti. La eveniment vor fi invitaţi toţi cei care de-a lungul celor două decenii şi jumătate au contribuit la activitatea şi susţinerea coriştilor julani. Evenimentul se va încheia cu vernisajul unei expoziţii fotodocumentare la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria.

A.B.

Pelerinajul orădenilor la bisericile româneşti din Ungaria

În ziua de 8 octombrie, un grup de credincioşi din Oradea, însoţiţi de preotul lor paroh, Vasile Sabău, a făcut o vizită frăţească la diferite parohii româneşti din Ungaria. În orele dimineţii au participat la Sfânta Liturghie Arhierească de la Catedrala Episcopală „Sf. Nicolae” din Jula, primind binecuvântarea PS Episcop Siluan, după care au poposit câteva minute la Centrul Cultural Românesc din Jula unde se desfăşura programul Zilei Culturale a Românilor din Ungaria. Alături de catedrala ortodoxă din Jula, pelerinii au mai vizitat bisericile româneşti din Micherechi, Otlaca-Pustă, Săcal şi Apateu. Parohia din Oradea este înfrățită de mai mulți ani cu Parohia „Sf. Ierarh Nicolae” din Apateu. Credincioşii orădeni au fost primiţi în aceeaşi zi cu multă căldură sufletească de familia preotului paroh din Jula, pr. Teodor Marc, şi mama sa, Maria Marc, care au oferit pelerinilor o masă de prânz, în semn de prietenie pentru numeroasele amintiri comune.

E.Ş.

Comemorarea eroilor şi a strămoşilor din Micherechi

De Ziua Tuturor Sfinţilor, Primăria din Micherechi organizează vineri, 28 octombrie, o serbare în amintirea celor căzuţi pe front. Manifestarea va începe la ora 11.00, la Monumentul Eroilor Români (din citimirul vechi) şi se va continua la ora 11.30, la Monumentul Strămoşilor din faţa bisericii ortodoxe, după care se vor depune coroane şi la Monumentul Eroilor ridicat în amintirea micherechenilor, căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial.

A.B.

Conferinţă româno-maghiară la Muzeul „Munkácsy” din Bichişciaba

Muzeul „Munkácsy Mihály” din Bichişciaba, în colaborare cu Asociaţia Meşteşugarilor din Judeţul Bichiş organizează, pe 27 octombrie, cea de-a IV-a ediţie a Conferinţei transfrontalieră româno-maghiară intitulată anul acesta „Continuitatea meşteşugurilor noastre străvechi”. Conferinţa va avea loc de la ora 9.30, în sala Jankay a Muzeului „Munkácsy”. Moderatorul conferinţei va fi etnograful Emilia Martin, iar pe lângă conferenţiarii din Ungaria vor susţine lucrări următorii specialişti din România, judeţul Arad: Rodica Elena Colta, etnograf, Sorin Sabău, muzeolog, Gabriel Hălmăgean, muzeolog, dar şi etnografi, meşteşugari şi alţi specialişti din judeţul Cluj-Napoca şi Arad.

A.B.

Propuneri pentru distincţiile AŢRU

Oficiul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungari solicită şi anul acesta instituţiile, autoguvernările de naţionalitate şi organizaţiile civile din rândul comunităţii româneşti din Ungaria să facă propuneri cu privire la conferirea distincţiilor fondate de AŢRU: „Pentru românii din Ungaria” şi „Pentru învăţământul românesc din Ungaria”. Propunerile trebuie să conţină datele personale şi datele legate de activitatea persoanei sau organizaţiei recomandate. Propunerile pot fi trimise la Oficiul AŢRU, la adresa: 5700, Jula, str. Eminescu, nr. 1. Termenul limită de depunere a recomandărilor este 15 noiembrie 2016.

Oameni şi istorii cu care ne mândrim - Ioan Cavaler de Puşcariu, fondator al reprezentanţei „Fundaţiei Gojdu”

Ioan Cavaler de Puşcariu
Dintre membrii reprezentanţei „Fundaţiei Gojdu”, rolul hotărâtor în bunul mers al afacerilor Fundaţiei l-a avut Ioan Cavaler de Puşcariu (1824–1911). În mai multe rânduri, Fundaţia a fost ameninţată cu desfiinţarea. Pentru a-şi putea desfăşura activitatea în condiţii optime, potrivit prevederilor testamentului lui Emanuil Gojdu, reprezentanţa fundaţiei şi-a elaborat, de-a lungul vremii, o serie de acte normative.
La iniţiativa lui Puşcariu s-a alcătuit şi un Regulament pentru afacerile interne ale Fundaţiei. După înlăturarea multor piedici – cu implicarea directă a lui Ioan Puşcariu –, s-a putut trece, din 1871, la împărţirea burselor, anual, mai târziu la repararea imobilelor lăsate de Gojdu, la construirea unor noi imobile la începutul anilor 1900.

Amintiri din vacanţa de vară - compuneri ale elevilor sosite la concursul lansat de "Foaia românească" (2)


Săptămâna Filmului Românesc la Budapesta, 2016 - Filmele tinerilor regizori români fac parte dintr-un proces de vindecare

Foto: icr.ro
Săptămâna Filmului Românesc de la Budapesta a ajuns în acest an la cea de a 11-a ediție. Inițiat în anul 2006, este cel mai longeviv program cultural al Institutului Cultural Român de la Budapesta. Evenimentul este organizat în fiecare an în colaborare cu Cinematograful de artă „Urania” și cu sprijinul Ministerului Resurselor Umane de la Budapesta.
Directorul instituţiei gazdă, Elekes Botond, a precizat că Săptămâna Filmului Românesc deschide ca în fiecare an, toamna, evenimentele de acest gen, iar acest fapt se motivează prin popularitatea de care se bucură filmul românesc în Ungaria.


„Bacalaureat” la Centermozi din Bichişciaba

După lansarea filmului „Bacalaureat” din data de 9 octombrie, în cadrul primei ediţii a Zilelor Cinematografiei Europene Art, Cinematograful Centermozi din Bichişciaba va proiecta din nou, în perioada 20–26, filmul românesc regizat de Cristian Mungiu şi premiat pentru regie la Festivalul de Film de la Cannes din acest an. În fiecare seară, filmul va putea fi văzut de la ora 18.45.

Reamintim că filmul „Bacalaureat” spune povestea lui Romeo, medic într-un mic oraș transilvănean, care a depus toate eforturile pentru ca fiica lui, Eliza, să fie acceptată la o universitate britanică. Aceasta, o elevă foarte bună, de altfel, nu trebuie decât să ia bacalaureatul cu o notă bună, ceea ce nu ar trebui să îi pună probleme. Numai că Eliza este agresată sexual chiar înainte de începerea examenelor, iar tot acest vis pare să se năruiască. Tatăl uită atunci de toate principiile pe care i le insuflase fiicei, pendulând acum între compromis și compromitere.

20 oct. 2016

Victorie fără precedent - Micherechiul bate Ferencváros

Campionatul Naţional de Fotbal, Divizia III, Grupa de Centru, etapa 11.
Budapesta, Népliget, 16 octombrie 2016

Ferencváros II. – Micherechi 2-3 (1-1)

FTC II: Varga Á. – Kárász, Lakatos Cs., Lipcsei, Gőbölös – Kovács (Nyéki, 75. – Kundrák, 83.), Gera D. – Adamcsek, Derekas, Csernik (Szántó, 65.) – Popov

Micherechi: Nagy B. – Z. Ruja, Vincze D., Weber L., Kristof G. – Knyihár D. (Krajcs G., 73.) Sztojka Á., Hajdu Zs.(Vass A. 75.), Sz. Ruja – Kovács Gy. (Komlósi M. 89.), A. Bondar
Rezerve Micherechi: Lukucz M., D. Repisky, Gh. Pătca

Goluri: Sztojka Á. min. 2 (0-1), Kárász K. min. 20 (1-1), Vincze D. min. 61 (1-2), Popov P. min. 65 (2-2), Kovács Gy. min 81 (2-3)
Cartonaş galben: Adamcsek M. şi A. Bondar, min. 87

„Vrei o beruşcă, Zoli?”, i-a strigat fundaşului cu numărul 2 de pe tricou la o aruncare de la margine un suporter bine dispus dintre fanii echipei de fotbal din Micherechi pe la sfârşitul meciului cu Ferencváros II. Entuziaştii suporteri ai echipei oaspete s-au adunat cam o sută la număr pe stadionul din Népliget să vadă acest meci de prestigiu cu deţinătoarea titlului de campioană a diviziei III din Campionatul Naţional al Ungariei. Erau printre ei şi numeroşi prieteni ai micherechenilor din Budapesta. Puţin timp au avut vechile cunoştinţe să se salute, căci din primul atac, micherechenii au înscris golul în poarta echipei gazdă în urma unei faze frumos construite. Ferencváros a reuşit să egaleze în minutul 20. Faza a fost precedată de o ciocnire din centrul terenului în urma căreia a rămas întins pe gazon un jucător din echipa oaspete, dar arbitrul n-a reacţionat, iar micherechenii au aşteptat ca adversarul să scoată mingea din teren. Dar nu s-a întâmplat aşa şi Ferencváros a înscris golul de egalare. În continuare, jocul a decurs echilibrat. În repriza a doua a condus din nou Micherechi. Egalarea însă n-a întârziat mult, dar spre capătul meciului oaspeţii au reuşit să conducă şi pentru a treia oară. Jucătorilor din echipa Micherechi nici nu le vine să creadă că au marcat trei goluri în poarta vestitei echipe Ferencváros! Noul răspuns al gazdelor a fost un gol anulat, marcat din ofsait discutabil.

Corul SOUND din Bucureşti, oaspete de onoare la românii din Jula

Un mare nume pe scena muzicii corale româneşti, Corul SOUND din Bucureşti, a susţinut în seara de 11 octombrie, sub conducerea dirijorului Voicu Popescu, un concert de muzică corală românească în Catedrala Ortodoxă Română „Sf. Nicolae” din Jula. Manifestarea a făcut parte dintr-un turneu amplu, pe care corul bucureştean l-a desfăşurat în Ungaria, în perioada 10–16 octombrie şi care a cuprins prezentarea altor trei concerte, la Budapesta, în biserica Sfântul Francisc de Assisi şi la Casa Dialogului, precum şi la biserica reformată din Csabdi. Acest cor profesionist a dăruit românilor din Jula şi împrejurimi o seară minunată şi un concert extraordinar presărat cu surprize şi multă voie bună.

Editorial - Cuvântul e tot mai îngrădit în Ungaria

Primul cuvânt pe care l-am scris în viaţa mea a fost NÉPSZABADSÁG. Aşa, cu litere mari. Nu pentru că atunci, la vreo doi ani şi jumătate, aş fi avut o orientare politică de stânga, şi nici pentru că aş fi ştiut de pe atunci că peste douăzeci şi ceva de ani voi deveni jurnalistă, ci pur simplu pentru că acesta ziarul la care erau abonaţi părinţii mei. Generaţia mea şi a părinţilor mei a crescut cu acest acest ziar. Un cotidian care peste câteva săptămâni ar fi împlinit 60 de ani de la înfiinţare, dar a cărui apariţie sâmbăta trecută a fost oprită.
Motivele? Oficial, autorităţile centrale dau vina pe deficitul pe care l-a acumulat redacţia ziarului în decursul ultimilor ani, cât şi pe faptul că a scăzut numărul abonaţilor ediţiei tipărite (la vreo 40 de mii). Neoficial, însă, toată presa sau partidele de opoziţie care mai au curajul să-şi spună părerea consideră că unii guvernanţi s-au răzbunat pe acest ziar din cauza criticilor dure din ultimele săptămâni.

„Noul locatar” de Eugen Ionescu, la Vígszínház din Budapesta

În 31 octombrie 2016, ora 19.00, Institutul Cultural Român Budapesta, în parteneriat cu Teatrul „Nottara" din Bucureşti prezintă piesa de teatru „Noul locatar" de Eugen Ionescu în regia lui Tompa Gábor, pe scena „Pesti Színház" a Teatrului „Vígszínház" din capitala ungară.
„Într-o epocă a globalizării în care toți circulăm sau ne mutăm în permanență dintr-un oraș în altul, în care trecerile de la o limbă la alta se întâmplă atât de repede încât ajungem să nu mai știm cine suntem, piesa lui Eugène Ionesco, «Noul locatar», pare să vorbească chiar despre noi. Un locatar într-o locuință nouă pentru el, dar mult prea veche pentru Portăreasă, doi hamali și multe, foarte multe bagaje. Un spectacol despre adaptare și despre neputința de a renunța la amintirile de lângă și din noi, în drumul nostru spre marea și eterna mutare. Și totuși, cu ce rămânem în afara amintirilor? E greu de acceptat ideea, de aici și comicul…" (Gábor Tompa)
Piesa lui Eugen Ionescu a fost tradusă de Vlad Russo și Vlad Zografi. Decorul a fost conceput de Helmut Stürmer. Premiera în România a avut loc pe scena Teatrului „Nottara" în 20 septembrie 2014. În același an a fost jucată și în cadrul Festivalului Național de Teatru din București.
Spectacolul va fi supratitrat în limba maghiară.

Biletele pot fi achiziţionate de la casieria teatrului şi online: vigszinhaz.jegy.hu.

Cinstirea pensionarilor din Micherechi, cu folclor românesc

Mai multe imagini aici
Comuna Micherechi, deocamdată şi sperăm încă mult timp, diferă de celelalte localităţi cu populaţie românească din Ungaria: este singurul sat din Ungaria în care cu oricare persoană trecută de 60–65 de ani poţi să stai de vorbă în limba română. Ne-am convins personal de acest lucru, participând la tradiţionala Zi a pensionarilor, pe care Primăria din Micherechi o sărbătoreşte în octombrie fiecărui an, deja de mai bine de două decenii. Priviţi fotografiile de la această manifestare, postate pe pagina de Facebook a revistei noastre, şi veţi vedea că i-am fotografiat aproape pe toţi cei care au participat, ba mai mult, aproape cu toţi am şi povestit puţin. În româneşte. Să ne ţină Dumnezeu bătrânii cât mai sănătoşi şi cât mai mult timp, să avem timp noi, cei mai tineri, să învăţăm de la ei!

ISUS SALVATORUL: Zi de mulţumire cu oaspeţi din Lugoj

Biserica Baptistă din Micherechi, pe data de 9 octombrie, a mulțumit Domnului Dumnezeu într-un cadru festiv pentru binecuvântările materiale și spirituale de care i-a făcut parte.
Cu această ocazie, alături de membrii bisericii au participat consăteni, oaspeți din alte localități, din partea primăriei domnul vice-primar Bertold Netea și din partea școlii doamna director adjunct Ana Ruja. Pastorul Petrică Crețu a mulțumit tuturor celor prezenți și i-a apreciat pentru alegerea pe care au făcut-o.

Oameni şi istorii cu care ne mândrim - În 1849, Eftimie Murgu a fost în temniţa din Arad, alături de generalii maghiari

Eftimie Murgu
În drum spre Transilvania, Murgu este arestat în 15 septembrie 1849, în comuna Luncani, de aici e dus în închisoarea din Arad. Despre circumstanţele arestării sale aflăm amănunte de la el însuşi. La 21 septembrie 1849, din Arad, Murgu îi trimite o scrisoare lui George Bariţiu, în care relatează împrejurările detenţiunii sale, asprimea cu care a fost tratat, modul desfăşurării anchetei; reproduce acuzele care i s-au adus de către judecătoria marţială din Arad privind activitatea sa în timpul revoluţiei şi răspunsurile pe care le-a dat.

Parlamentarii naţionalităţilor în vizită la românii din Ungaria

În zile de 4 şi 5 octombrie, Comisia Parlamentară a Naţionalităţilor din Ungaria, care uneşte purtătorii de cuvânt ai celor 13 naţionalităţi din ţară, s-au deplasat la Jula, unde în prima zi au ţinut o şedinţă de lucru şi au vizitat câteva instituţii româneşti, iar în a doua zi au vizitat oraşele Lipova şi Arad.

Amintiri din vacanţa de vară - compuneri ale elevilor sosite la concursul lansat de "Foaia românească"


Tineri români din trei ţări au învăţat să facă ţesături de Gorj

Într-un număr anterior am scris mai amănunţit despre experienţele avute în minunata Tabără de tineret de la Tismana, unde tineri din Ungaria, Republica Moldova şi Ucraina au avut bucuria de a se cunoaşte şi lega prietenii. Celor cărora merită să le adresăm mii de mulţumiri şi gândurile cele mai frumoase pentru clipele minunate petrecute în tabăra intitulată „Matrice culturală şi spirituală românească” sunt organizatorii: Institutul Cultural Român Bucureşti, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor, Mitropolia Olteniei şi colaboratorii acestora, precum şi Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria prin care au fost solicitaţi participanţii din Ungaria la această întâlnire.

O reţetă tradiţională din Chitighaz - Cum să băga cureti în hărdău?

Una dintre lecturile mele preferate, în materie de carte de bucate, este volumul de peste o mie de pagini a lui Radu Anton Roman, „Bucate, vinuri, obiceiuri româneşti”. Cartea nu este o simplă colecţie de reţete, deoarece cuprinde şi descrierea obiceiurilor culinare din diferitele zone ale României, întregite cu poveşti străvechi şi vorbe de suflet. Răsfoind deunăzi acest volum, la pagina 94, dau de un articol scris în grai cu titlul „Cum să băga cureti în hărdău?”, o reţetă tradiţională din Chitighaz, culeasă şi publicată de Lucia Borza (n.1928–m.2016) în nr. 17/2 din anul 1996 al revistei de etnografie şi folclor „Izvorul”. M-a uns la suflet să citesc despre o tradiţie culinară de la românii din Ungaria cuprinsă într-un volum foarte însemnat în literatura gastronomică din România. Deoarece suntem tocmai în perioada când se pune varza la butoi, adică „curetiul în hărdău”, redăm mai jos această reţetă culeasă la Chitighaz şi povestită de Floarea Santău (n.1905–m.1989).



Ziua Culturii Româneşti din Ungaria, între tradiţie, dezinteres şi dezamăgire

Mai multe imagini aici
Centrul Cultural Românesc din Jula a găzduit, pe 8 octombrie, tradiţionala Zi Culturală a Românilor din Ungaria, în centrul căreia au stat cântecele şi dansurile populare. La manifestarea organizată de Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria au dansat elevii Liceului „N. Bălcescu" din Jula, membrii ansamblului Centrului de Documentare al AŢRU de la Jula, tineri din Chitighaz, din Bichişciaba, de la „Doina Bihorului" şi Păstrătorii de Tradiţii din Aletea, au cântat corul copiilor de la şcoala românească din Bătania, soliştii Grigore Poiendan din Micherechi, Gheorghe Gros din Chitighaz, Gheorghe Bagy şi Petru Sabău din Aletea. Elevii de la Trupa de Teatru Amator au jucat „Comedia nu există" de Dumitru Solomon.
În afară de piesa de teatru a liceenilor şi mini-concertul copiilor de la şcoala românească din Bătania, evenimentul s-a concentrat în primul rând pe tradiţiile folclorice ale românilor de aici, aşa cum spunea şi în cuvântul său de deschidere preşedintele AŢRU, Tiberiu Juhasz. Toţi cei ce au evoluat pe scenă, de la mic la mare, de la tânăr la mai puţin tânăr, au prezentat spectacole bine pregătite, au dat dovadă de profesionalism în ceea ce fac, dar, din păcate, au fost văzuţi de prea puţină lume. Una dintre vechile probleme ale acestei manifestări, care se organizează de aproape 20 de ani, este lipsa publicului. Spre finalul manifestării, în afară de oficialităţile invitate, doar foarte puţini au fost curioşi să vadă însufleţita şi autentica reprezentaţie a dansatorilor din Aletea.
Ca să nu se transforme într-o festivitate de paradă şi care doar trebuie bifată, la ediţiile viitoare, organizatorii ar trebui să ia în calcul o schimbare temeinică în conţinutul acestei zile, deoarece cultura noastră nu este doar folclorul. Şi ca să facem o critică constructivă, această sărbătoare a culturii româneşti din Ungaria, în opinia noastră, ar putea cuprinde lansări de cărţi, expoziţii de artă sau expoziţii documentare, concerte, filme româneşti, etc, sau, de ce nu, distincţiile fondate de AŢRU („Pentru românii din Ungaria” şi „Pentru învăţământul românilor din Ungaria”) să fie înmânate la această sărbătoare, acordând o seriozitate şi o pondere mai mare acestor premii care se înmânează de obicei la o simplă şedinţă a AŢRU. Dar pentru ca să avem o „zi a culturii noastre” bogată şi variată, liderii responsabili ai comunităţii noastre (nu doar cei din autoguvernări, ci şi asociaţiile cu profil cultural) ar trebui cât mai urgent să analizeze situaţia tot mai jalnică a vieţii noastre culturale.
Eva Şimon

8 oct. 2016

Concertul Corului SOUND din Bucureşti – 11 octombrie, ora 18.00, Catedrala Sf. Nicolae din Jula

Corul SOUND din Bucureşti va concerta în 11 octombrie 2016, ora 18.00, la Catedrala Sf. Nicolae din Jula.
INTRAREA ESTE LIBERĂ.



Corul SOUND a luat fiinţă în anul 1994, ca formaţie corală mixtă a Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, având în componenţa sa studenţi şi absolvenţi ai diverselor facultăţi bucureştene. Repertoriul este ales pentru a atrage un public cât mai larg şi se structurează pe lucrări din patrimoniul românesc şi internaţional acoperind marile epoci creatoare. SOUND-ul a adunat în palmaresul sau numeroase deplasări în străinătate, însemnând participări la festivaluri, concursuri şi turnee artistice sau umanitare.

Editorial - Roata nu mai trebuie inventată

Fără nicio exagerare, ungurii sunt campioni mondiali la capitolul „cum să-ţi tratezi conaţionalii din afara ţării”. În Ungaria, orice partid politic conduce ţara, strategia pentru comunităţile istorice din afara ţării este ca o carte sfântă, respectată şi aplicată de toate guvernele fie ele de stânga, de centru sau de dreapta. De 25 ani de ani încoace, Ungaria a împânzit toate ţările vecine (în primul rând, România, şi apoi Slovacia şi Serbia) cu instituţii, organizaţii, fundaţii ungureşti, care au rolul de a întări sentimentul identitar al ungurilor de acolo şi nu doar prin cultură, dar şi prin protecţia şi aplicarea drepturilor minoritare.

Comisia Parlamentară a Naţionalităţilor din Ungaria, în şedinţă la Jula

În ziua de 4 octombrie, Comisia Parlamentară a Naţionalităţilor din Ungaria, care uneşte purtătorii de cuvânt ai celor 13 naţionalităţi din ţară, şi-a ţinut şedinţa în deplasare la Jula, în Centrul Cultural Românesc. După o şedinţă de lucru de o oră şi jumătate, parlamentarii au făcut cunoştinţă cu Liceul „N. Bălcescu” din Jula, au făcut scurte vizite la Centrul de Documentare, la sediul AŢRU, la Casa Máriás al nemţilor, ca în orele serii, delegaţia să plece la Lipova. În programul zilei următoare a fost plănuită o vizită la biserica catolică din Radna şi la pivniţele de vinuri din Miniş, depuneri de coroane la Monumentul celor 13 generali martiri de la Arad, vizite la şcolile română şi sârbă din Bătania. Cu amănunte legate de şedinţa de la Jula vom reveni în numărul următor.

E.Ş.

Cărţile rare şi manuscrisele bibliofilului Iuliu Todorescu sunt expuse, pentru prima dată, în Budapesta

Foto: oszk.hu
Biblioteca Națională Széchényi din Budapesta a organizat, cu prilejul aniversării a 150 de ani de la nașterea bibliofilului Iuliu Todorescu, o expoziție cuprinzând cărți și manuscrise din renumita colecție. Prin importanța sa, colecția se situează alături de donațiile făcute de Széchényi Ferenc și Apponyi Sándor.
În deschiderea expoziției, Varga Bernadett, directorul Secției de manuscrise a arătat că este pentru prima oară când Biblioteca Széchényi organizează o expoziție având ca obiect colecția Todorescu-Horváth, iar prin aceasta își achită o datorie mai veche față de personalitatea marelui bibliofil.

Sf. Siluan Athonitul, sărbătorit la Jula

La Sfânta Liturghie Arhierească din ziua de 26 septembrie, ţinută în Paraclisul de lemn de lângă Catedrala Sf. Nicolae din Jula, PS Părinte Episcop Siluan l-a hirotesit întru Protosinghel pe părintele Visarion Tuderici, care de mai mulți ani își desfășoară cu sârguință activitatea în această Episcopie. Evenimentul s-a petrecut în ziua în care Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte pe Sfântul Siluan Athonitul (1866-1938), monah ortodox rus care s-a nevoit în Sfântul Munte Athos, fiind foarte cunoscut și îndrăgit pentru viața, smerenia, înțelepciunea și echilibrul duhovnicesc de care a dat dovadă, dar și pentru rugăciunile înălțate cu stăruință pentru mântuirea tuturor popoarelor pământului.


Conferinţă mass-media la Oradea şi Jula

În zilele de 14–15 octombrie, la Oradea şi Jula, se va organiza Conferinţa Internaţională cu tema „Mass-media în post-comunism: moştenire, evoluţie, tendinţe”. Evenimentul este organizat de Universitatea din Oradea – Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Seghedin – Catedra de limbă şi literatură română, în colaborare cu parteneri locali, printre care şi Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria şi săptămânalul „Foaia românească” din Jula. Lucrările din prima zi se vor desfăşura la Universitatea din Oradea, iar a doua la Jula, în cadrul unui workshop la sediul redacţiei „Foaia românească”. Vor fi dezbătute probleme legate de evoluția pieței mass-media, exigențe și derapaje în conținuturile media; metamorfoze ale discursului jurnalistic; cultura organizațională în mass-media; mass-media, puterea și societatea civilă, etc., dar va fi vorba şi despre rolul presei în limba română în viaţa unei minorităţi.

Sărbătoarea vârstnicilor la Micherechi

În duminica din 9 octombrie, la Micherechi vor fi sărbătoriţi, aşa cum se face în fiecare toamnă, vârstnicii satului. Din respect şi pentru a le îndulci bătrâneţea, Primăria comunei îi invită pe toţi pensionarii la Casa de Cultură „Gh. Dulău”, de la ora 12.00, pentru a petrece împreună câteva ore plăcute, la un program cultural-folcloric românesc, susţinut de formaţii din Bihor, România, şi la un prânz comun.
Organizaţia Naţiunilor Unite a stabilit, în anul 1990, ca ziua de 1 octombrie să fie înscrisă în calendarul lumii ca Zi Internaţională a Persoanelor Vârstnice. De atunci, în toate ţările membre ale ONU, la început de octombrie au loc manifestări variate, care au ca scop aprecierea persoanelor vârstnice.
Primăria din Micherechi ne-a informat şi despre o curiozitate legată de acest sat cu populaţie majoritar românească. În acest moment, în Micherechi trăiesc 7 persoane peste vârsta de 90 de ani, cel mai bătrân locuitor, Teodor Gurzău, născut în 1921, chiar în ziua de 9 octombrie va împlini 95 de ani.
De la Primăria din Chitighaz am aflat că în această localitate, cu populaţie românească însemnată, momentan trăiesc 23 de persoane de peste 90 de ani.

E.Ş.

„Jumătatea lumii” a fost la Festivalul Sziget 2016

Festivalul Sziget îşi trăiește perioada de glorie. În 24 de ani de existență, niciodată nu s-au epuizat abonamentele într-un timp atât de scurt ca acum, totodată „insula” s-a umplut în mai multe rânduri până la refuz. Realizatorul principal urmărește să devieze lent spre un stil mai popular, chiar dacă acest lucru înseamnă că vechile formații și grupuri ce participau la festival să fie înlocuite din ce în ce mai pregnant de grupuri și dive având repertoriu sărac, cântând playback, respectiv de diferiți DJ-i.

Energie şi distracţie la Balul Bobocilor de la Liceul „Bălcescu” din Jula

Evenimentele Liceului românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula în noul an şcolar nu demult început au continuat săptămâna trecută cu o seară de distracţie, la balul bobocilor. Boboceii celor două clase a IX-a s-au adunat după terminarea cursurilor, joi, 29 septembrie, întrecându-se în ţinute sofisticate şi haioase pentru a atrage atenţia. Conduşi pe scenă de diriginţii lor, tinerii au făcut o prezentare a clasei şi au dat colegilor de şcoală prezenţi la eveniment un spectacol.

Corespondență culturală - România este o țară care iubește muzica - Concursul ENESCU 2016, București

Duminică, 25 septembrie, s-a încheiat ediția din 2016 a Concursului George Enescu. Evenimentul întreg – desfășurat anul acesta sub celebrul citat din George Enescu: „Visez fără încetare. Cât exist, vreau să cânt” – a conferit Concursului o aură de valoare sporită și de romantism fără precedent.
Concursul a fost extrem de pretențios față de performanțele tinerilor muzicieni, ajunși în București din cele mai îndepărtate colțuri de lume. A fi premiat la acest Concurs înseamnă un „pașaport” extrem de valoros în lumea muzicii simfonice mondiale. Cei douăzeci de membri ai juriului internațional au fost toți reputați muzicieni, unii chiar foști premianți la ediții mai vechi al Concursului.

„Bacalaureat” la Centermozi din Bichişciaba

Cinematograful Centermozi din Bichişciaba organizează duminică, pe 9 octombrie, prima ediţie a Zilei Cinematografiei Europene Art, în cadrul căreia, de la ora 15.00, va fi proiectat filmul „Bacalaureat” a lui Cristian Mungiu.
„Bacalaureat” spune povestea lui Romeo, medic într-un mic oraș transilvănean, care a depus toate eforturile pentru ca fiica lui, Eliza, să fie acceptată la o universitate britanică. Aceasta, o elevă foarte bună, de altfel, nu trebuie decât să ia bacalaureatul cu o notă bună, ceea ce nu ar trebui să îi pună probleme. Numai că Eliza este agresată sexual chiar înainte de începerea examenelor, iar tot acest vis pare să se năruiască. Tatăl uită atunci de toate principiile pe care i le insuflase fiicei, pendulând acum între compromis și compromitere. În rolurile principale, îi putem vedea pe actorii Adrian Titieni și Maria Drăguș, care îi au alături pe Lia Bugnar, Mălina Manovici, Vlad Ivanov, Rareș Andrici. Scenariul și regia sunt semnate de Cristian Mungiu, imaginea este realizată de Tudor Vladimir Panduru, scenografia de Simona Pădurețu.

Filmul „Bacalaureat” a primit, pe 22 mai 2016, premiul pentru regie la Festivalul de Film de la Cannes.

Săptămâna filmului românesc la Budapesta, ediţia a XI-a

În perioada 11–15 octombrie 2016, Institutul Cultural Român Budapesta organizează cea de a XI-a ediție a „Săptămânii filmului românesc la Budapesta”, la Cinematograful de Artă „Uránia” din capitala ungară.
Marți, 11 octombrie 2016, ora 18.30, va avea loc o conferință de presă, urmată de la ora 19.30 de proiecția filmului artistic românesc „Bacalaureat” (r. Cristian Mungiu). Seara de gală îl va avea ca invitat special pe domnul Adrian Titieni, interpretul rolului principal în filmul „Bacalaureat”.
Programul filmelor prezentate în cadrul „Săptămânii filmului românesc la Budapesta”:
„Bacalaureat” (r. Cristian Mungiu) – marți, 11 octombrie 2016, ora 19.30, (avanpremieră);
„Sieranevada” (r. Cristi Puiu) – miercuri, 12 octombrie 2016, ora 19.00, (premieră);
„Orizont” (r. Marian Crişan) – joi, 13 octombrie 2016, ora 19.00, (premieră);
„Acasă la tata” (r. Andrei Cohn) – vineri, 14 octombrie 2016, ora 18.30, (premieră);
„Bucureşti NonStop” (r. Dan Chişu) – sâmbătă, 15 octombrie 2016, ora 18.00, (premieră);
„Sieranevada” (r. Cristi Puiu) – sâmbătă, 15 octombrie 2016, ora 20.00.
Reamintim că „Săptămâna filmului românesc”, inițiată în 2006, este cel mai longeviv program cultural al Institutului Cultural Român Budapesta și cel mai mare eveniment cinematografic românesc din Ungaria, organizat în colaborare cu Cinematograful de Artă „Uránia” și cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Cultură din cadrul Ministerului Resurselor Umane din Ungaria.

Detalii despre Festivalul filmului pe pagina de internet a ICR Budapesta (icr.ro sau aici). 
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...