tag:blogger.com,1999:blog-6969717302272567312024-03-04T21:23:40.006+01:00Foaia româneascăfoaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.comBlogger2973125tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-89658046186419091722019-06-19T17:37:00.000+02:002019-06-19T17:40:28.727+02:00„România europeană" la Jula - Concertul cvartetului de coarde al Filarmonicii de Stat Arad<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQ1G8HMc6pLhWfwZZA6YuWhG8v96jfDP3SPwBJJRs8-BR5RP-aOZFqWL4esObPYVaTvsPJLsmAqUxWjk2aka5GuS7ADIQl8k5af83tT_h_nUW0eaj6Y1L3afQNHyPj8gz1vYouuf_hltUz/s1600/A3_Afis_2019_01.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1587" data-original-width="1123" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhQ1G8HMc6pLhWfwZZA6YuWhG8v96jfDP3SPwBJJRs8-BR5RP-aOZFqWL4esObPYVaTvsPJLsmAqUxWjk2aka5GuS7ADIQl8k5af83tT_h_nUW0eaj6Y1L3afQNHyPj8gz1vYouuf_hltUz/s1600/A3_Afis_2019_01.jpg" /></a></div>
<div style="text-align: left;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-10917097686283055512018-12-01T14:47:00.004+01:002018-12-01T14:48:54.054+01:00Şi ai noştri au fost la Alba Iulia…<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHSuPy-uiL79WTo1DWt-NaT3A9WnoJ4G9oNqrBlmPGmCJucoLypjZDfqfL19pf4EWm36NcLpoJW5jS-65NUGW-cN3Iq1L6n1NAP5o0BGQHTrgTAt-O_7kvCheLQVtswWeEyAFCqPof5m6w/s1600/Sala-Unirii-Alba-Iulia.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1065" data-original-width="1600" height="212" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiHSuPy-uiL79WTo1DWt-NaT3A9WnoJ4G9oNqrBlmPGmCJucoLypjZDfqfL19pf4EWm36NcLpoJW5jS-65NUGW-cN3Iq1L6n1NAP5o0BGQHTrgTAt-O_7kvCheLQVtswWeEyAFCqPof5m6w/s320/Sala-Unirii-Alba-Iulia.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Anul Centenar a adus o abundenţă de
noi informaţii, atât în spaţiul publicistic tipărit sau online, cât şi în cel
digital, legate de momentul istoric al Marii Uniri a românilor în anul 1918. S-au
scris şi s-au publicat nenumărate articole, cărţi, albume pe acest subiect,
s-au realizat filme documentare, emisiuni televizate şi la radio, s-au creat
zeci sau poate sute de pagini noi pe internet cu imagini, cu date şi cu poveşti
despre Unirea românilor. S-au căutat urmaşi ai celor 1228 de delegaţi de la
Marea Adunare Naţională din 1 Decembrie 1918, s-au depănat amintiri şi s-au
făcut noi şi noi cercetări pe această temă.</span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Cu toate că şcolarii români din
Ungaria nu învaţă la orele de istorie despre participarea strămoşilor lor – din
localităţi cum sunt Bedeu, Peterd, Vecherd, Micherechi, Chitighaz, Jula,
Bătania, Cenadul Unguresc şi Budapesta – la istoricul eveniment de la Alba
Iulia, în studii şi cărţi scrise de către cercetători români din Ungaria şi din
România, în presa vremii, atât în cea maghiară cât şi în cea română, ei sunt
pomeniţi cu numele. Despre unii ne-au rămas în urmă doar numele, despre alţii
şi povestea vieţii lor, datorită noilor cercetări în arhive locale. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><o:p><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><br /></span></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinZTRKCLGD3sZXKedadjy9WL1bL0ES1g1kCxZb8MMGUOUg5iHAeMLMfvMJSa6cfUTpNBz-eKqp6vGfn4s35MvYScWFMKECTaLdbqdvxNUA1KkaMah13-r2WFo1j35kG0or0LDbucs_dViu/s1600/Proces+verbal+-+delegati+Jula.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1118" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEinZTRKCLGD3sZXKedadjy9WL1bL0ES1g1kCxZb8MMGUOUg5iHAeMLMfvMJSa6cfUTpNBz-eKqp6vGfn4s35MvYScWFMKECTaLdbqdvxNUA1KkaMah13-r2WFo1j35kG0or0LDbucs_dViu/s320/Proces+verbal+-+delegati+Jula.jpg" width="223" /></a></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><o:p><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><br /></span></o:p></span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO">Din localităţile din Ungaria de azi au participat peste 30 de delegaţi</span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Bedeu: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">George Mureşan</i>, econom<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Bătania: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Mihai Nicoară</i>, proprietar<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Budapesta: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Alexandru Vaida-Voevod</i>, medic, om politic şi parlamentar, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">dr. Ioan Erdelyi</i>, avocat, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">dr. Iuliu Mezei</i>, director de fabrică, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ioan Mihuţ</i>, cojocar, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Septimiu Popa</i>, inginer, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ioan F. Negruţiu</i>, inginer, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">George Popoviciu</i>, student, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Dumitru Antal</i>, student, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Traian Popoviciu</i>, student, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Veturia Leucuţia</i>, student, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Sabin Manoilă</i>, student, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Eugen Savu</i>, student, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Andrei Crăciun</i>, student, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Iosif Lobonţiu</i>, student<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Cenadul Unguresc: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Romul Nestor</i>, preot ortodox<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Chitighaz: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ioan Iosif Ardelean</i>, preot
ortodox, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Valeriu Magher</i>, învăţător, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Petru Santău,</i> <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Vasile Gros</i> şi <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Petru Bujigan</i>,
economi<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Jula: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Mihail Mărcuş</i>, avocat, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Teodor
Suciu, Teodor Silaghi, Moise Gomboş </i>şi<i style="mso-bidi-font-style: normal;">
Petru Chereşlădan</i>, proprietari<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Micherechi: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Nicolae Rocsin</i>, preot ortodox, protopop de Tinca, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Teodor Pătcaş</i>, econom<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Peterd: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Teodor Pătcaş</i>, preot şi jurist<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Vecherd: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ioan Bodor</i>, econom şi <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Victor
Domocuş</i>, proprietar<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><br /></span></span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<table cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="float: left; margin-right: 1em; text-align: left;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgjdH1R6t2tQfyLpKYQPWuHtuDkhelyRwFf7czPAxGFgEAhdE2WJjxNjTqg31wEMoucAKM8AZcD0nvY1r8OBNp-YxucbjJakfZwfFnVv_PDqYohc_Xvc9107eW3MNGnMk3AMgUxAEeukJXl/s1600/Portretul+lui+Ilie+Miscutia+-+museumarad.ro.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; margin-bottom: 1em; margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="800" data-original-width="447" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgjdH1R6t2tQfyLpKYQPWuHtuDkhelyRwFf7czPAxGFgEAhdE2WJjxNjTqg31wEMoucAKM8AZcD0nvY1r8OBNp-YxucbjJakfZwfFnVv_PDqYohc_Xvc9107eW3MNGnMk3AMgUxAEeukJXl/s320/Portretul+lui+Ilie+Miscutia+-+museumarad.ro.jpg" width="178" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Ilie Mişcuţia</td></tr>
</tbody></table>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Ilie Mişcuţia:<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="color: windowtext;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">„…<span style="mso-bidi-font-style: italic; mso-bidi-font-weight: bold;">Şi eu am fost la Alba Iulia”<o:p></o:p></span></span></span></b></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="color: windowtext;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Fost-a ziua de 1 decembrie 1918, ziua când a răsărit soarele dreptăţii şi
libertăţii, al bucuriei şi unităţii poporului român. Depănat pe caierul unei
istorii de două ori milenară, actul de o nespusă măreţie şi deosebită
importanţă de la Alba Iulia a fost o necesitate istorică, o împlinire a celui
mai scump ideal: unirea tuturor românilor sub un singur stindard: tricolorul
românesc.<o:p></o:p></span></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">Am trăit pe viu aceste momente. Eram tânăr, plin de entuziasm, împărtăşind
cu toată fiinţa marea dorinţă a românilor, unirea Ardealului cu România. Peste
ninsoarea celor optzeci de ani de viaţă şi în ajunul unui apus demn şi senin,
retrăiesc cu aceaşi emoţie grandoarea zilei de 1 decembrie 1918. </span></i><span lang="RO">(…)</span></span><span lang="RO" style="font-family: georgia, "times new roman", serif; font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Sunt încredinţat că niciodată Alba Iulia nu a văzut atâta lume. Ziua de 1
decembrie 1918 a strâns pe platoul cetăţii lui Mihai peste o sută de mii de
ţărani, muncitori, intelectuali, reprezentanţi ai românilor din toate colţurile
Transilvaniei. Câtă fâlfâire de tricolor românesc! Clopotele celor două
biserici ortodoxe chemau pe toţi la slujba „reînvierii naţionale", iar
bisericile s-au dovedit neîncăpătoare pentru oceanul de suflete ortodoxe
române. Locţiitorul de mitropolit, Ioan I. Papp, episcopul Aradului, la
otpustul Sfintei Liturghii, cu glasul cutremurat de emoţie şi cu ochii scăldaţi
în lacrimi, a adăugat: „şi a înviat şi neamul românesc din Transilvania",
cuvinte de foc care n-au lăsat nici un ochi neumezit.<o:p></o:p></span></span></i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt;">N</span></i><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">u pot uita momentul când Vasile Goldiş a citit proiectul de rezoluţie prin
care se făcea cunoscută aprobarea unanimă pentru Unirea Transilvaniei cu
România. Acest moment a emoţionat până la lacrimi. Întreaga suflare românească
de la Alba Iulia s-a cutremurat de bucuria marelui eveniment: toţi fraţii vor
fi de acum înainte sub scutul unui singur drapel, tricolorul românesc! Uitând
de oboseală, frig şi foame, toţi am trăit clipe de neuitat. Suferinţele
îndurate de-a lungul a mai multor veacuri au fost uitate. Nimeni nu avea ochi
pentru trecut, ci numai pentru ziua de mâine. Cei ce votaserăm Unirea ştiam că
ne reîntoarcem acasă cu satisfacţia împlinirii visului de aur al românilor, că
suntem purtătorii bucuriei, că de acum vom trăi, noi şi copiii noştri, într-o
ţară liberă, românească. Ştiam că nu vom mai auzi niciodată şi de la nimeni
cuvinte de batjocură. Mi-a fost dat să trăiesc aceste clipe şi mulţumesc lui
Dumnezeu că m-a învrednicit să fiu martorul zilei de 1 decembrie 1918.<o:p></o:p></span></i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">(A apărut în: Mitropolia Banatului,
1978, Nr. 10–12, p. 651–654)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifiV_DpfxfxUqc7HSFicg_XIqgW5iejvxQ5UoEww_rBd0BV0IlzzbArKKHuRc3ezF4ttOYsnQsQkXZNVbY9dOUvZ3ZfKh8oD8Gm-7JtQ27C76534OJ5iBEmCm12GcsWueh_VX-ycLJccGj/s1600/rezolutie-alba-iulia.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="623" data-original-width="800" height="249" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEifiV_DpfxfxUqc7HSFicg_XIqgW5iejvxQ5UoEww_rBd0BV0IlzzbArKKHuRc3ezF4ttOYsnQsQkXZNVbY9dOUvZ3ZfKh8oD8Gm-7JtQ27C76534OJ5iBEmCm12GcsWueh_VX-ycLJccGj/s320/rezolutie-alba-iulia.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Să nu-i uităm!<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Dragi cititori, dacă aveţi
fotografii sau poveşti, cunoaşteţi întâmplări sau aţi auzit de la părinţi
despre aceşti peste 30 de delegaţi ai românilor din Ungaria de azi la Marea
Adunare Naţională de la Alba Iulia, vă rugăm să le împărtăşiţi şi cu noi,
trimiţându-le la adresa redacţiei noastre. Suntem convinşi că încheierea Anului
Centenar nu înseamnă un capitol încheiat al istoriei noastre, ci continuarea
cercetării şi cunoaşterii trecutului nostru românesc.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Eva Şimon<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-47394805592973871332018-12-01T14:41:00.003+01:002018-12-01T14:43:46.153+01:00De Centenar, cercetări despre baptiştii români şi Unirea din 1918<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheQcOVald-5HJ4B0IlgnBf0PFISH9eB-NQBZCeQmyBpe0FsbG_aMs343fXhn86Zfy3BYBhsgp-JZy4YHT6HgjBg9cpgbPU1964-ClAIMblwASfyz8kVYG9_l-IDR1mLrt0IOhfC0nQvcpP/s1600/46803680_2233861453557262_7267700404228456448_n.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="674" data-original-width="960" height="224" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEheQcOVald-5HJ4B0IlgnBf0PFISH9eB-NQBZCeQmyBpe0FsbG_aMs343fXhn86Zfy3BYBhsgp-JZy4YHT6HgjBg9cpgbPU1964-ClAIMblwASfyz8kVYG9_l-IDR1mLrt0IOhfC0nQvcpP/s320/46803680_2233861453557262_7267700404228456448_n.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">În Biblie şi în apologia creştină întâlnim evidenţieri temporale cu
semnificaţii explicite. E vorba despre aşa-numiţii ani sacri, precum anul
sabatic, jubileul, mileniul. Sărbătorirea centenarului nu are rădăcini biblice,
însă, pentru România, anul 2018, anul Centenar, este – ar trebui să fie – un an
de bucurie, de autoevaluare, de reconciliere şi – mai ales – un an al
iniţeierii unei reforme spirituale printre români. Nu e de neglijat faptul că,
în jurul anului 2018, îşi serbează centenarul şi mai multe biserici baptiste,
din toate teritoriile locuite de români. Tot anul acesta este un prilej de a
comemora jertfa multor fraţi baptişti căzuţi în Primul Război Mondial. Este, de
asemeni, un moment de a revedea şi de a aprecia rolul şi activitatea Uniunii
Baptiste, care se înfiripa şi ea tot în urmă cu un secol, imediat după alipirea
Ardealului şi a Banatului la Regatul României. Suntem martorii unei
efervescenţe editoriale nutrite parcă din năvala cu care creştinii pornesc să
pună mâna pe împărăţia cerurilor (Matei 11:12). Începând din 2017, când am
celebrat 500 de ani de la iniţierea Reformei creştinismului, au apărut mai
multe volume monografice despre biserici baptiste româneşti, lucrări de istorie
a bisericii, culegeri de articole omagiale, s-au organizat conferinţe, mese
rotunde, întruniri interconfesionale. În această paletă a recunoştinţei
închinate lui Dumnezeu, la aniversarea unui secol de existenţă a României
moderne, dar, mai ales, la celebrarea, dincolo de timp şi spaţiu, a jertfei
Mântuitorului nostru, Isus Hristos, se înscriu şi volumele <i>Baptiştii si Marea Unire din 1918 </i>de Vasile Bel şi Daniel Stoica şi
<i>Biserica Baptistă Golgota din București și
Marea Unire a Românilor </i>de Teodor Ioan Colda. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Pastorii coautori ai lucrării <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Baptiştii
si Marea Unire din 1918, </i>subintitulată „Adevăruri şi fapte”, apărută în
luna septembrie la Editura Făclia din Oradea, prezintă o serie de documente şi
articole din presa vremii, referitoare la participarea baptiştilor la Adunarea
de la Alba Iulia, precum şi secvenţe de istorie orală, păstrate de comunităţile
baptiste ai căror membri au participat la evenimentele de acum un secol. Dintre
acestea, evidenţiez un fragment preluat de autori din revista Farul creştin,
nr. 1, ianuarie 1991: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Fratele Popovici
Ioan, din comuna Petriş, judeţul Arad, era un apropiat al lui Ştefan Cicio Pop,
lider al Partidului Naţional Român, unde era membru de frunte şi fratele
nostru. Acesta, după ce s-a consultat cu dr. Cicio Pop, a mobilizat cât a putut
fraţii şi surorile din judeţele amintite şi, la data de 30 noiembrie 1918, s-au
adunat la Alba Iulia, în cartierul Partoş, în casa cetățeanului Roşca Avram,
unde era şi casa de rugăciune a localnicilor baptişti. Aici au ţinut o oră de
rugăciune şi un serviciu divin, unde fratele Ştefan Ignea a mulţumit lui
Dumnezeu, care a ajutat neamul românesc să-şi făurească visul milenar: acela de
a se vedea toţi românii într-o ţară unită, care este a lor şi în care jugul
stăpânirilor străine a fost sfărâmat. S-au rugat pentru conducătorii ţării şi
pentru reuşita sărbătorii la care urmau să participe a doua zi. În noaptea
aceea, surorile Maria şi Ana Haţegan au cusut un frumos drapel tricolor pe care
tinerii de atunci l-au purtat împreună cu o pancartă pe care era însemnat:
„Grupul Baptist Român – Trăiască România Mare.”<o:p></o:p></i></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><br /></i></span></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_tyA01kGnFOCT3YhjGMC85tUcjxHAkzeh148zeIJdxYwiWbaH8ApXhFLsELpl2Aurf5b6gn2k6_0nhaV4znDfxXmWc_Wd2lMV5V0BPrFo5jUQuHnUaBQ-T31Ltvv9kazF2A7solNyDoHs/s1600/foto1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="636" data-original-width="886" height="229" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_tyA01kGnFOCT3YhjGMC85tUcjxHAkzeh148zeIJdxYwiWbaH8ApXhFLsELpl2Aurf5b6gn2k6_0nhaV4znDfxXmWc_Wd2lMV5V0BPrFo5jUQuHnUaBQ-T31Ltvv9kazF2A7solNyDoHs/s320/foto1.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: x-small;">Fragment
din volumul <i>Baptiştii si Marea Unire din
1918</i> de Vasile Bel şi Daniel Stoica</span></span></td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><br /></i></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Volumul pastorului Teodor Ioan Colda de la Biserica Golgota, din Bucureşti,
care chiar în aceste zile va ieşi de sub tipar, vine să clarifice modul în care
baptiştii din Vechiul Regat şi-au înfiinţat, începând din 1912, prima
comunitate în Bucureşti, cum s-au integrat în viaţa românească a Capitalei şi
ce rol au jucat în consolidarea fenomenului baptist înainte şi după Unirea din
1918. Lucrarea fratelui Teo Colda este o carte frumoasă, cu ilustraţii
complementare, sugestive, care, împreună cu textul, evocă modul în care
baptiştii români s-au implicat în istoria ţării şi a lumii ţinând calea
evanghelică şi susţinând învăţătura lui Isus, cel care, în neţărmurita Sa
dragoste se ruga Tatălui, pentru noi, astfel: „Nu Te rog să-i iei din lume, ci
să-i păzeşti de cel rău.” (Ioan 17:15). </span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><br /></span></span></div>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDl3YsYuAQ5fXh0dRnicXag-3x73n9FBYuksRmBN0FHgCbj5IgGmE9LkfSvS1DAN1BkqtBEYrqTV0zwW6UloCTCGkMc-0SQzB1L8XSCjQn_uEIBc1Ev8qDhWFbl-_u4MBOOZNTog6VAdAV/s1600/foto2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" data-original-height="260" data-original-width="886" height="93" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiDl3YsYuAQ5fXh0dRnicXag-3x73n9FBYuksRmBN0FHgCbj5IgGmE9LkfSvS1DAN1BkqtBEYrqTV0zwW6UloCTCGkMc-0SQzB1L8XSCjQn_uEIBc1Ev8qDhWFbl-_u4MBOOZNTog6VAdAV/s320/foto2.jpg" width="320" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><div class="MsoNoSpacing">
<span style="font-family: Arial, sans-serif;"><span style="font-size: x-small;">Fragment
din volumul <i>Biserica Baptistă Golgota din
București și Marea Unire a Românilor</i> de Ioan Teodor Colda</span><span style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
</td></tr>
</tbody></table>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Volumul <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Biserica Baptistă Golgota din București și Marea Unire a Românilor</i>
ne face să nădăjduim că, în secolul care tocmai începe pentru România, istoria
mare a neamului românesc va îmbrăţişa, în mod vizibil şi natural, şi
contribuţia discretă, smerită şi, deseori, tragică, a creştinilor baptişti.
Căci şi baptiştii au contribuit la făurirea naţiunii în care Dumnezeu i-a
aşezat. Îi suntem recunoscători Lui pentru tot ce ne-a dăruit şi ne rugăm
pentru pacea, înţelepciunea şi mântuirea tuturor oamenilor.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: right;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Conf. dr. Mihaela Bucin<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: right;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Universitatea din Seghedin<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-11191572953210852462018-12-01T14:38:00.004+01:002018-12-01T14:38:59.648+01:00Românii din Ungaria și Unirea din 1918<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXFy1O1mZXTbnaGdayO_E4p_-DKRdGTTcw7oio8vK2nuvHHk6NWst3SlDsbsmR2rZpAE5FFlEIhS25XoIFKV6zZULZEz9M6b0XIgwviw7y0Ohwj0asJMWSBQfsyTaahu6tw1m47FOLEw9J/s1600/p9.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="394" data-original-width="680" height="185" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXFy1O1mZXTbnaGdayO_E4p_-DKRdGTTcw7oio8vK2nuvHHk6NWst3SlDsbsmR2rZpAE5FFlEIhS25XoIFKV6zZULZEz9M6b0XIgwviw7y0Ohwj0asJMWSBQfsyTaahu6tw1m47FOLEw9J/s320/p9.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Unirea românilor din Bucovina, Basarabia, Ardeal și părțile
zise ungurene, Maramureș, Crișana și Banat cu Regatul Român a fost un moment
istoric fără precedent în viața poporului român, oferind, în sfârșit, o
adevărată șansă pentru coagularea unei națiuni unitare și prospere. Unirea din
1918 a fost într-adevăr o „mare unire” și îndeplinirea unui vechi ideal național.
Desigur, o sută de ani în viața unui popor nu este o perioadă prea lungă, dar
potrivită pentru a face bilanțul anilor care s-au scurs de la marele moment
istoric. Unii vor sărbători, pe bună dreptate, alții vor face analize de tot
felul, vor constata ce a fost bine și ce a fost nesatisfăcător în acest secol.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Noi, românii care am rămas în afara Marii Uniri, nu prea știm pe ce poziție
să ne situăm, <o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">căci din punct de vedere național suntem cu certitudine
marii perdanți, compensați, ce-i drept, cu condiții sociale cu ceva mai
favorabile. Suntem solidari cu neamul din care facem parte, dar totodată privați
de perspectivă națională, </span></span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">căci românii care au rămas în Ungaria după Primul
Război Mondial, datorită numărului lor redus, nu aveau cum să formeze o
comunitate națională viabilă, capabilă să reziste valurilor de omogenizare ale
statului național în general și ale erei lui Horthy Miklós în special.<o:p></o:p></span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Datorită așezării geografice, această mică ramură de vest
a românimii nu a fost niciodată sub administrație românească. S-a integrat bine
în societatea maghiară, încă înainte de trezire la conștiință națională, când
predominantă era cetățenia și nu etnia. Identificarea identității naționale cu
cetățenia rămâne foarte mult timp o notă semnificativă a statului național maghiar.
Legile patruzecioptiste, promulgate de rege la 11 aprilie 1848, nu conțineau
nimic cu privire la naționalități, iar reprezentanții românilor din comitatele
Arad, Bihor, Bichiș, Timiș, Torontal, Caraș și orașul Pesta, întruniți între
15–21 mai „în casa și sub președinția lui Emanuil Gojdu”<sup>1</sup> pentru a
redacta „Petiția neamului românesc din Ungaria și Banat” își concep viitorul
împreună cu al ungurilor, exprimându-și totala încredere în națiunea maghiară și
regatul ungar. Românii, care și-au jerfit „sângele și averea” pentru patria
comună, dau mână cu ungurii pentru o lungă perioadă de timp. În „Petiție” se
spune: „Noi, în numele nației române din Ungaria… ne ținem de cea mai sfântă
datorie, cu patriotică jertfire a ne lupta pentru mărirea coroanei ungurești și
pentru întregimea împărăției.” În „Petiția” care se termină cu „Să trăiească țara,
să trăiească craiul, să trăiească libertatea, egalitatea și frățietatea!” se
mai face o importantă remarcă: „Concetățenii români limba ungurească o cunosc
de diplomatică, însă și ei așteaptă aceea ca întrebuințarea limbei sale naționale
neîmpiedicată să se lase în biserici, la învățătura fiilor săi și pretutindenea
și în toate treburile nației noastre, cele din lăuntru”<sup>2</sup>. Așadar
revendicările românilor din Ungaria la 1848, spre deosebire de cele ale
românilor din Transilvania, sunt într-o perfectă concordanță cu prescripțiile
statului național, pe care naționalitățile le-au respectat, stăpânii statului,
fie ei unguri sau germani, nu, acesta fiind motivul fundamental al discordiei
dintre națiunile dominante și naționalități.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7HH6FLDANLL0tlg3sEkTUyBLeZDmMPhrAA6Oe7Cm78uhAUEX9u_-tBxpWjs8oPI6lLLiiOHjSe2x5G12F9dECWgzMbfjpMEOuN2uDbQHezIDhwX0OEzzEfARptl4f5iGy-du79yITMfng/s1600/p5_Memorandum-Transylvania.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="260" data-original-width="620" height="134" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh7HH6FLDANLL0tlg3sEkTUyBLeZDmMPhrAA6Oe7Cm78uhAUEX9u_-tBxpWjs8oPI6lLLiiOHjSe2x5G12F9dECWgzMbfjpMEOuN2uDbQHezIDhwX0OEzzEfARptl4f5iGy-du79yITMfng/s320/p5_Memorandum-Transylvania.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Românii ungureni au rămas credincioși promisiunilor
făcute la începutul erei moderne, fără să renunțe la lupta pentru prezervarea
identității naționale. Fidelitatea lor, declarată la 1848, față de patria
comună a durat șapte decenii. Statornicia și-o demonstrează prin asumarea
unirii Ardealului cu Ungaria (la 29 mai 1848), pentru a ieși de sub jurisdicția
patriarhiei sârbești și a forma o națiune cu o mai mare pondere și o mai mare
forță de rezistență valurilor de omogenizare venite din partea majorității naționale,
îndeosebi după aprobarea legii de învățământ a ministrului Trefort, din 1879,
considerată de naționalități un atentat îndreptat împotriva limbii și culturii
lor. Loialitatea ungurenilor față de statul maghiar este pusă, între 1867–1918,
la o grea încercare. Pactul dualist austro-ungar (1867) a fost degradant pentru
naționalități, făcându-le comunități de rangul al doilea, legea pentru naționalități
(1868) nu recunoaște decât o singură națiune, națiunea maghiară, legea
electorală și legea presei sunt dezavantajoase pentru minoritățile naționale. Legile
care vizau maghiarizarea învățământului de naționalitate se țineau lanț, iar
revendicările cuprinse în Memorandul din 1892 sunt respinse, memorandiștii supuși
unor torturi dușmănoase. Politica educațională inițiată de Trefort este
încununată de legea lui Apponyi din 1907, care deveniseră „în fața opiniei
publice un exemplu notoriu al inumanismului și tiraniei maghiare”<sup>3</sup>. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Vorba lui Teodor Mihali: „Ministrul învățământului le-a interzis prin
decret naționalităților să se roage lui Dumnezeu în limba maternă”<sup>4</sup>.
<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Lex Apponyi a transformat învățământal naționalităților
într-un învățământ bilingv, preponderent maghiar, sugerând ideea că naționalitățile
din Ungaria au o dublă identitate și că, de fapt, și membrii comunităților
minoritare sunt unguri. Din corespondența lui Tisza István cu mitropolitul Mețianu,
în toamna anului 1914, aflăm că în școlile populare, din cele 30 de ore
săptămânale 13 sunt rezervate pentru predarea limbii maghiare. Mețianu, în
răspunsul dat premierului ungar, referindu-se la politica de asimilare a
ungurilor, ține să sublinieze că „popor bilingv nu poate exista, cetățenii
nemaghiari ai statului trebuie lăsați să-și însușească cunoștințele necesare de
limbă maghiară, ca limbă de stat, în mod liber, fără constrângeri”<sup>5</sup>.
Legea deveniseră, în câtiva ani, un <i style="mso-bidi-font-style: normal;">casus
belli</i> între unguri și naționalități, respectiv între români și unguri,<sup>6</sup>
contribuind la înstrăinarea populației nemaghiare de patria comună, Ungaria, și
la consolidarea relațiilor lor cu națiunile culturale din care fac parte. Adică
la destrămarea statului dualist și multietnic. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Ungurii au pățit cu Lex Apponyi exact ca în 1868 cu legea pentru naționalități:
au întins coarda prea tare, au trecut Rubiconul. <o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Politica de omogenizare a ungurilor a fost lipsită de
previziune și prudență, căci între 1867–1918 raporturile de forță s-au schimbat
în favoarea românilor.<sup>7</sup> Punctul pe i l-au pus prin declanșarea,
împreună cu austriecii, a Primului Război Mondial, la 28 iulie 1914, iar locul
discuțiilor politice și profesionale este preluat de operațiunile militare. La
27 august 1916, România declară război Austro-Ungariei, armata română intră în
Transilvania.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Între timp, românii din Ungaria și Ardeal, între 1881–1905,
ajung la consens în privința problemelor fundamentale ale națiunii române.
Dezbinați în cele două tabere ale activismului și pasivismului politic, românii
din Ungaria, după ce la alegerile parlamentare din 1903, Aurel Vlad, în circumscripția
electorală Dobra, obține mandat cu un program național român, ajung la
concluzia că trebuie să se treacă la o politică națională activă, legitimată
prin conferința electorală ținută la 10 ianuarie 1905, la Sibiu, sub presedinția
lui Gheorghe Pop de Băsești. La conferință este aprobat un amplu program național
și se ia decezia de a participa la alegerile parlamentare în toate circumscripțiile
electorale.<sup>8</sup> Unitatea națională a românilor din Ungaria se încheagă
în jurul Partidului Național Român și devenise tot mai solidă în susținerea
intereselor politice și culturale. Neclintită este deocamdată și loialitatea
românilor față de statul maghiar și, mai ales, de Curtea din Viena. Când, la 27
august 1916, România declară război Austro-Ungariei, fără să-i întrebe pe
românii de aici dacă vor să se unească cu Regatul României,<sup>9</sup> liderii
politici și ierarhii ortodocși condamnă în cuvinte categorice atacul împotriva
patriei lor. La 5 septembrie, Ștefan C. Pop, în parlamentul ungar, își exprimă
solidaritatea față de patrie și tron, iar Alexandru Vaida-Voevod, în ziarul
vienez „Reichspost” regretă că eforturile depuse în vederea ținerii României în
cadrul Puterilor Centrale, spre binele românimii, au fost zadarnice. Liderul
Partidului Național Român este convins că românii din Monarhia Austro-Ungară își
vor păstra fidelitatea față de dinastie, în ciuda suferințelor de care au avut
parte de-a lungul istoriei.<sup>10 </sup>În ziua de 8 septembrie 1916,
„Telegraful Român” publică „Circulara întregului cor episcopesc ortodox din
Transilvania”, semnat de mitropolitul Vasile Mangra și episcopii Miron Cristea
de Caransebeș și Ioan Papp de Arad, în care se spune: „România în mod perfid a
ridicat arma asupra patriei noastre…” Acela care cu vorbele vicleniei pe buze,
cu dorul de jaf în suflet vine în hotarele noastre, nu-i frate, ci cel mai
păgân dușman… Episcopul Miron Cristea se refugiază la Budapesta, de unde
trimitea pastorale soldaților români din armata austro-ungară în care îi
îndemna „să nu se clatine în credința și alipirea către Tron”.<sup>11 </sup>Însuși
regele Ferdinand a recunoscut că „ardelenii ne-au primit ca pe niște inamici”,
iar Alexandru Marghiloman, la întrebarea „De ce am declanșat acest război?”, dă
un răspuns jenant: „pentru ca să ascundem furturile”<sup>12</sup>. Și totuși,
aceste citate, mai ales care aparțin liderilor ardeleni, trebuie întâmpinate cu
mare precauție, căci o bună parte a acestora, formulate în timpul Primului
Război Mondial, sunt contestabile sau au un caracter derutant. Mărturisirile
lui Al. Vaida-Voevod din 1922 dau de gândit. „De la 1907 încoace – spune
Vaida-Voevod – nu am făcut nici un pas în politică fără a consulta în prealabil
Bucureștiul. Chiar dacă s-au schimbat guvernele române, politica noastră a fost
întotdeauna unanimă cu voința liderului de partid de la putere”.<sup>13<o:p></o:p></sup></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXuqDaP-_UkNJTALeUC2USHNAe36YxQvBusv2LECeDh0iwFosPvkHfL9jUASv37OR3jPHhgtvMD-nu6Rbn66zU06_4ohj1ekTxmWR8RxpkS_3cSw4cDwGqno5t4sIQSRcXDl6IHN0ERFk5/s1600/p6.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="563" data-original-width="800" height="225" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXuqDaP-_UkNJTALeUC2USHNAe36YxQvBusv2LECeDh0iwFosPvkHfL9jUASv37OR3jPHhgtvMD-nu6Rbn66zU06_4ohj1ekTxmWR8RxpkS_3cSw4cDwGqno5t4sIQSRcXDl6IHN0ERFk5/s320/p6.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Așadar, Unirea a depins de voința politică a României și,
mai ales, de raportul de forțe ale statelor cu care colabora atât înainte cât și
în timpul războiului mondial, care se disputa între Puterile Centrale (Germania
și Austro-Ungaria, Bulgaria etc.) și Antanta (Anglia, Rusia și Franța).<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Scopul urmărit de România era „întregirea” țării, căci la români ideea de
unitate politică era un vechi deziderat național, realizabil numai prin
alipirea Transilvaniei și a teritoriilor istorice cu o populație majoritar
românească, cum ar fi Basarabia și Bucovina. <o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Astfel, în baza acestei ideologii profund înrădăcinată în
conștiința elitei naționale, România a putut trece, chiar și împotriva voinței
regale, de la Tripla Alianță, convenție încheiată cu Germania, Austro-Ungaria și
Italia, la 30 octombrie 1883, la Antanta și să participe alături de ea, cu doi
ani întârziere, la Primul Război Mondial. În baza convenției semnate cu
Antanta, la 17 august 1916, se prevede asigurarea integrității teritoriale a
României și recunoașterea dreptului ei asupra teritoriilor locuite de români
din Austro-Ungaria (Bucovina și Ardeal). Teritoriile care îi reveneau României
sunt delimitate în articolul 4 al convenției. În Transilvania frontiera era
fixată pe Tisa, în Banat pe Dunăre, în Bucovina pe Prut.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">La temelia acestor aspirații naționale teritoriale române
stă o idee parțial nouă, cu rădăcini în idealurile pașoptiste de
autodeterminare al popoarelor, inacceptabile pentru monarhiile sau formațiunile
statale feudale, care nu acordau atenție caracterului național al populației
sau duceau o politică de omogenizare. Modernitatea ideii la care ne referim
constă în declararea și conștientizarea dreptului la teritoriile locuite de o
populație de aceeași limbă și cultură, care a fost pusă la temelia teoriei cu
privire la dreptul de autodeterminare al popoarelor, doctrină ce se leagă de
numele președintelui american Wilson. Pornind tot de la un „drept istoric”, cu
trimiteri la aria de formare a poporului român, istoricii români vorbesc în
timp util despre „provincii aflate sub ocupație străină”, despre „țări românești”
care nu erau sub stăpânire română, ca de exemplu, Transilvania. Noua doctrină
dă prioritate factorului uman, necesităților naționale în detrimentul
„dreptului istoric” la spațiile geografice ocupate de-a lungul istoriei. De
aici își revendică România dreptul de a intra în război pentru a „elibera”
teritoriile românești, adică teritoriile cu o populație majoritar românească,
aflate sub dominație „străină”, respectiv austro-ungară. Cu atât mai mult cu
cât a reușit să convingă, prin „Liga Culturală”, opinia publică internațională
asupra lipsei de egalitate în drepturi și asuprirea naționalităților din
Monarhia austro-ungară.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Armata română pătrunde în Ardeal în noaptea zilei de 28
august 1916, într-un moment inoportun, fără să fie pregătită de război. Într-un
timp scurt, inamicul atacat schimbă cursul războiului, armatele nemților și
ungurilor la 6 decembrie ocupă Bucureștiul. România ajunge într-o situație
critică. Pierderile sunt imense. Vine în ajutorul ei Antanta, în primul rând
Franța. Este refăcută și armata română. Victoriile Antantei în Vest, în toamna
anului 1918, au creat un nou raport de forțe în Europa. Deși la 11 noiembrie,
Primul Război Mondial se terminaseră prin armistițiul de la Compiegne, cu o zi
înainte, la 10 noiembrie, România, în baza convenției cu Antanta, reintră în
luptă, pentru a păstra Ardealul unit, la 1 decembrie 1918, cu România, conform
opiniei oficiale, „pentru a elibera teritoriile românești aflate sub ocupația
Austro-Ungariei”.<sup>14</sup> <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Armata română nu a fost prezentă, dar este un fapt istoric că Marea Unire
de la Alba Iulia s-a făcut „sub umbra armelor”.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">O parte a istoricilor țin să sublinieze faptul că
politicienii români din Ungaria nu au declarat public niciodată că obiectivul
lor ar fi unirea cu România.<sup>15</sup> Motivul este bine cunoscut: pentru românii
din Ungaria calitatea vieții din România nu reprezenta o atracție. Un refuz
categoric vine din partea țărănimii, mai ales a țărănimii din estul Ungariei,
zonele sașilor și șvabilor. Era o idee unanim aprobată că „țăranul român din
România liberă stă mai rău decât țăranul Român din țările subjugate.”<sup>16.</sup>Un
singur exemplu. La 14 noiembrie 1918, Teodor Mihali, președintele Partidului Național
Român, adună în ședință locuitorii din Ileanda, sat unde locuia și avea moșie,
pentru a-i informa asupra situației politice din Ardeal. Când a început să
vorbească despre necesitatea unirii cu România, publicul i-a întrerupt discursul,
l-a lovit cu pietre, i-a atacat casa și numai cu ajutorul gărzii naționale
române locale a putut scăpa.<sup>17</sup><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><sup><br /></sup></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiM8Y718jzLLIJbcNTBSNUvwyzAd-NZNCbffv-NgGj2hMvIu8CycyxTA-nE5fip0pHRPQcSMFxDkO1RgbFJpZor16L4TbIa1kX5eftjso2fZkPD1GwHUf7Vkt73g00awL84d19TvsX9Tf36/s1600/p8.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="461" data-original-width="657" height="224" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiM8Y718jzLLIJbcNTBSNUvwyzAd-NZNCbffv-NgGj2hMvIu8CycyxTA-nE5fip0pHRPQcSMFxDkO1RgbFJpZor16L4TbIa1kX5eftjso2fZkPD1GwHUf7Vkt73g00awL84d19TvsX9Tf36/s320/p8.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><sup><br /></sup></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Pătura cultă română era adepta autonomiei Ardealului. Cum
spunea unul dintre liderii ei: „…lăsați ca Ardealul să fie cum a fost
totdeauna, al ardelenilor.” Iată câteva rânduri providențiale, dar nerespectate
de istorie, care au apărut în 1886 în „Tribuna”, semnate de Ioan Slavici: „Așa
a voit Dumnezeu, așa au voit monarhii noștri, așa ne-am învoit chiar și noi,
popoarele adăpostite în această țară frumoasă și binecuvântată. Și nici că
poate să fie sigură pacea în țara aceasta, câtă vreme Ardealul nu li se va reda
ardelenilor… Dar dacă maghiarii din Ardeal, orbiți de deșertăciune națională,
au sacrificat autonomia firească patriei noastre comune, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">noi românii nu ne vom trăda țara niciodată. </i>Ne-am supus și ne
supunem, dar nu ne învoim și nu vom renunța niciodată la drepturile ardelenilor
asupra Ardealului.<i style="mso-bidi-font-style: normal;">”</i><sup>18.</sup>
Titlul studiului din care am citat este „Al cui este Ardealul?” Slavici este un
excelent cunoscător al patriei comune și, deși trăia în România, a rămas
îndrăgostit până la moarte de ideea independenței patriei sale de baștină. S-a
opus unirii ei cu România, având mult de suferit din această cauză. Peste
relevația sa cu caracter providențial a trecut însă istoria. A fost depășită de
egoismul uman și caracterul exclusivist al națiunilor dominante. La 1848,
ungurii au anexat Ardealul cu aprobarea Împăratului adorat de românii
transilvăneni, iar scopul urmărit era refacerea Ungariei Mari și păstrarea
caracterului ei maghiar. Cu câteva decenii mai târziu, în 1918, România, cu
ajutorul Antantei și datorită unor circumstanțe istorice favorabile, a alipit
Ardealul în baza unui alt „drept istoric”, iar în secolul care s-a scurs de
atunci numărul alterităților naționale a scăzut în număr considerabil, având
toate șansele să-l omogenizeze.<sup>19</sup> Așadar, Ardealul nu a rămas țară
autonomă ci a trecut în proprietatea României, căci a ieșit din război alături
de statele învingătoare. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">De atunci durează disputa dacă Ardealul a fost răpit de la unguri sau a
fost pierdut de ei înșiși.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Alături de teoria cu privire la autonomia Ardealului,
după semnarea pactului austro-ungar din 1867, apare o altă teorie cu privire la
reglementarea conviețuirii popoarelor din Austro-Ungaria, transformarea ei
într-un stat federativ, elaborată de bănățeanul Popovici. Ambele teorii au fost
respinse de unguri, după cum Ungaria nu a acceptat nici unirea de la Alba
Iulia.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Proiectul unirii cu România apare la românii din
Transilvania și Ungaria odată cu destrămarea Austro-Ungariei, când, de fapt, nu
mai era altă soluție, căci cele trei mari imperii de care această regiune a
depins de-a lungul istoriei, Imperiul Habsburgic, respectiv Austro-Ungaria,
Imperiul Otoman și Rusia țaristă, s-au prăbușit, pierzându-și rolul în această
parte a Europei. Neavând altă alternativă, „schimbarea la față” a liderilor
români s-a făcut de azi pe mâine, într-o perfectă concordanță cu regele și guvernele
României, în conștiință de cauză cu realitățile istorice de la sfârșitul
Primului Război Mondial. Cot la cot cu ierarhii celor două biserici
(greco-catolică și ortodoxă), au pregătit Adunarea Națională de la Alba Iulia
într-un timp foarte scurt, după următorul program.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiijcSFCjgK_O30Eske8KIulVKGvx9WJsPdEHj3b-2OLY9cMsrqGu_692Wg9dveXmFeSG2b2ZzklxGQDTAHhHO7JTC_apBEiXCEkyp5eY3rGXP8wcF1bbDqHhxNWWxDBuwSTiwuH0nWW9ed/s1600/p7+-+Membrii+Consiliului+National+Roman+Central.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="480" data-original-width="570" height="269" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiijcSFCjgK_O30Eske8KIulVKGvx9WJsPdEHj3b-2OLY9cMsrqGu_692Wg9dveXmFeSG2b2ZzklxGQDTAHhHO7JTC_apBEiXCEkyp5eY3rGXP8wcF1bbDqHhxNWWxDBuwSTiwuH0nWW9ed/s320/p7+-+Membrii+Consiliului+National+Roman+Central.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">La 12 octombrie 1918, în casa politicianului Aurel Lazăr
din Oradea, Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Ardeal și
Ungaria a elaborat, sub prezidarea lui Teodor Mihali, o „Declarație de
independență”, în care „se constată că urmările războiului îndreptățesc pretențiunile
de veacuri ale națiunei române la deplina libertate națională.” Prin „Declarația”
de la Oradea, redactată de Vasile Goldiș, națiunea română din Ardeal și Ungaria
este așezată printre națiunile libere, se refuză recunoașterea dreptului
guvernului și parlamentului din Budapesta să se considere ca reprezentante ale
românilor. În afară de Partidul Național Român, în viitor, <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">„nimeni nu poate fi îndreptățit să trateze și să hotărască în treburi care
se referă la situația politică a națiunii române.”<sup>20</sup><o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Prin această declarație de o importanță fundamentală
pentru destinul românilor din Monarhia austro-ungară, Partidul Național Român
aprobă principiul de autodeterminare al națiunilor, elaborat de președintele
Wilson, care, până la urmă, s-a dovedit a fi inaplicabil în mod consecvent. Se
înființează un „Comitet de acțiune”, cu sediul la Arad, avându-l în frunte pe
Vasile Goldiș, care fusese împuternicit cu datoria de a traduce în viață acest
proiect național. Din comitet făceau parte: Ștefan Cicio-Pop, Vasile Goldiș,
Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Aurel Lazăr, politicieni care la Alba
Iulia aveau să joace un rol determinant. Se ea și decizia ca „Declarația” să
fie adusă la cunoștința factorilor politici ai Ungariei, ceea ce a avut loc în
ziua 18 octombrie 1918, în parlamentul ungar, prezentată de Alexandru
Vaida-Voevod. În discursul său, Al. Vaida-Voevod consideră că cel mai mare rezultat
al războiului este „acceptarea din partea tuturor națiunilor al principiului că
în viitor nu va mai fi deosebire între națiune și națiune și națiunile mari și
mici vor avea drepturi egale.”<sup>21</sup> <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Proclamarea independenței românilor de unguri și statul maghiar se face
într-un moment istoric optim: prăbușirea Austro-Ungariei și proclamarea
independenței Ungariei, la 3 noiembrie 1918.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">La 30 octombrie 1918 izbucnește revoluția
burghezo-democratică. Tisza István, simbol al lumii vechi, este asasinat de câțiva
soldați sosiți de pe front. Ziua următoare se înființează guvernul lui Károlyi
Mihály. Tot în 31 octombrie se constituie, la Budapesta, Consiliul Național
Român Central din șase social-democrați (Tiron Albinii, Ion Flueraș, Iosif
Jumanca etc.) și șase reprezentanți ai Partidului Național Român (Vasile Goldiș,
Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio-Pop, Al. Vaida-Voevod și Aurel Vlad).
Unitatea Românilor din Ungaria cu privire la desăvârșirea unității politice
deveniseră deplină odată cu aderarea Partidului Social-Democrat – Secția
română, care reprezenta clasele muncitoare din Austro-Ungaria. La 9 noiembrie
se trimite o notă guvernului maghiar înființat după victoria revoluției
burghezo-democratice, în care liderii români pretind dreptul de a guverna
exclusiv toate ținuturile locuite de români și organizarea gărzilor naționale
române, pentru garantarea ordinei.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Ultimele tratative între guvernul maghiar și reprezentanții
românilor din Ungaria au avut loc în 13–14 noiembrie 1918. Guvernul este
reprezentat de Jászi Oszkár, însoțit de câțiva consilieri, Consiliul Național Român
Central de Ștefan Cicio-Pop, Vasile Goldiș, Aurel Vlad, Ioan Flueraș, Enea
Grapini, Iosif Jumanca și, din a doua zi, de Aurel Lazăr și Iuliu Maniu. Jászi
a făcut foarte mari concesii, care depăseau gândirea într-un stat național
centralizat și care prevedeau o autonomie teritorială, „învestirea Consiliului
Național Român cu guvernarea orașelor și tuturor județelor în care românii sunt
în majoritate.” Răspunsul părții române la întrebarea lui Jászi, <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">„de fapt ce vor românii?”, este formulat a doua zi de Iuliu Maniu: „despărțire
totală și absolută de Ungaria”.<sup>22</sup><o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">După încheierea tratativelor cu reprezentanții guvernului
ungar, liderii Consiliului Național Român Central, în ziua de 14 noiembrie, la
propunerea social-democratului Ioan Flueraș, au hotărât convocarea unei adunări
naționale pentru consultarea voinței românilor din Ungaria. S-a decis ca
localitatea Marii Adunări Naționale să fie Alba Iulia, iar ziua ținerii
acesteia duminică, 1 decembrie 1918. Și pentru că nu era timp să se facă o nouă
lege electorală s-a hotărât ca delegații care vor participa la adunarea de la
Alba Iulia să fie aleși de popor și să fie reprezentate toate păturile sociale.
Organizatorii istoricei adunări au cutreierat regiunile populate de români,
pentru a le cunoaște părerea. Alexandru Vaida și Teodor Mihali, de pildă, se
reîntorc la Arad cu vestea că românii din preajma orașelor Dej și Bistrița vor
Unire, „dar cu o Românie republică nu cu un regat reacționar”. Muncitorimea
cerea odată cu unirea și „înfăptuirea unor profunde transformări
social-economice.”<sup>23</sup><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În numărul din 8/21 noiembrie 1918 al ziarului din Arad,
„Românul”, apare scrisoarea de convocare a Adunării Naționale, semnată de Dr.
Gheorghe Crișan și Dr. Ștefan Cicio-Pop.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">La 30 noiembrie, la Alba Iulia are loc ultima ședință a
Consiliului Național Român Central, în cadrul căreia e redactat proiectul de
rezoluție și sunt luate hotărârile necesare cu privire la unele neînțelegeri
dintre membrii Consiliului, pentru ca rezoluția să fie unanim acceptată. În
centrul dezbaterilor stătea statutul Transilvaniei până la unirea deplină cu
România, respectiv până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului
universal. Social-democrații voiau unirea, dar <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">„voiau o autonomie cu garanții serioase, nu pentru a ajunge din robia magnaților
în probia boierilor”, <o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">cum spunea Ioan Flueraș în „Aminitiri, din tinerețe și
din revoluție”. Cei 180 de social-democrați care au participat la Adunarea Națională
voiau „unirea cu condiții” spre deosebire de emigranții români veniți din
regat, care se frământau pentru o „unire fără condiții”.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Vii au fost discuțiile și când s-a trecut la dezbaterea
proiectului de rezoluție. Socialiștii voiau să se unească cu România și nu cu
regatul român. Eleonora Leményi cerea drepruri egale pentru femei, naționalii
spuneau că acest lucru nu e încă oportun. Alții țineau la o reformă agrară
radicală și la asigurarea pentru muncitorimea industrială a drepturilor pe care
le aveau muncitorii în Occident. A fost apoi întocmită lista Marelui Sfat Național,
care trebuia să ia locul Consiliului Național Român Central.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">La Alba Iulia au sosit 1.228 de delegați și circa o sută de mii de
participanți din toate părțile Ungariei locuite de români. <o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">S-au ținut mai multe cuvântări, „a urmat apoi cel mai
solemn epizod: bătrânul președinte, Gheorghe Pop de Băsești, după ce întreabă
Adunarea Națională dacă acceptă proiectul de rezoluție prezentat, în aplauze și
ovații frenetice, proclamă unirea Transilvaniei cu România.”<sup>24</sup>
(Într-o atmosferă politică asemănătoarea a fost proclamată, la 29 mai 1848, în
dieta din Cluj, unirea Ardealului cu Ungaria!) Rezoluția constă din nouă
puncte, cuprinzând principiile fundamentale ale noului stat român, dintre care
a avut și are o deosebită rezonanță ideile cuprinse în punctul al treilea:
„Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare
popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din
sânul său, și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile
legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l
alcătuiesc”<sup>25</sup>.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">A doua zi se înființează Marele Sfat Național Român, compus din 250 de
membri, un fel de parlament, din care fac parte și români din părțile apusene <o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">care, după Trianon, au rămas Ungariei: Dr. Mihail Mărcuș,
advocat din Jula, Dr. Ioan Erdélyi, advocat din Budapesta, Dr. Alexandru
Martin, jude de tablă din Seghedin, Dr. Iuliu Mezei, director de fabrică din
Budapesta și Ion Mihuț, cojocar din Budapesta. Din membrii Marelui Sfat sunt
aleși membrii Consiliul Dirigent, organ de administrare a Ardealului până la
desăvârșirea unirii cu România. Este compus din 15 membri, în fruntea căruia a
stat, până la 4 aprilie 1920, când a fost desființat, Iuliu Maniu. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">La 11 decembrie 1918, Consiliul Dirigent adresează
românilor din Ardeal un înflăcărat apel, în care se spune: „Români! Viitor de
aur vi se pregătește. Vrem ca pe pământul țării noastre să stăpânească
dreptatea și libertatea. Dreptate și libertate, nu numai pentru cel tare și
puternic, ci și pentru cel slab și umilit… În acest scop vom da libertate națională
pentru toate popoarele conlocuitoare… vom înfăptui un regim curat democratic pe
toate terenele vieții publice…”<sup>26</sup> Este ultimul mesaj politic de
îmbărbătare, în stil populist, pe care burghezia română din Ardeal îl adresează
românilor socializați într-o altă cultură față de a românilor de dincolo de
Carpați, căci peste câteva zile, la 24 decembrie 1918, Ferdinad I, rege al
României, „prin grația lui Dumnezeu și voința națională” decretează (nr. 3631):
„Ținuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naționale din Alba Iulia de la 18
noiembrie/1 decembrie 1918 sunt și rămân de-a pururea unite cu Regatul
României.”<sup>27</sup> Decretul regal însă nu ia în considerare revendicările
democratice cuprinse în documentele elaborate la Alba Iulia, se mulțumește să
consemneze doar înfătuirea unirii.<sup>28</sup> De la această dată și românii
transilvăneni trebuie să se mulțumească cu posibilitățile politice și sociale
oferite de România Regală. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Merită să notăm faptul că decretarea se face înainte de
începerea Conferinței de pace de la Versailles (18 ianuarie 1919) și înainte de
hotărârea Consiliului Suprem privind frontierele dintre România și Ungaria (13
iunie 1919), iar parlamentul României votează legile de ratificare a unirii (29
decembrie 1919) înainte de semnarea Tratatului de pace între Puterile Aliate
(Antanta) și Ungaria (4 iunie 1920), prin care se recunoaște pe plan internațional
unirea Transilvaniei cu România. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Astfel, ca dată oficială a Marii Uniri rămâne pentru posteritate 1
Decembrie, ca o realizare istorică efectuată de români și din propria voință și
nu de forțe străine, ca rezultatul unei întâmplări istorice favorabile. <o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Marii perdanți, ungurii deplâng pierderea Ardealului de
la 4 iunie 1920, data semnării la Trianon a Tratatului de pace, pe care îl
consideră dictat impus de puterile Antantei, act nedrept, lipsit de
obiectivitate.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Din momentul ce tratatul de alianță cu Antanta a prevăzut
frontiera dintre Ungaria și România pe Tisa, pentru orice eventualitate, și
românii din această zonă periferică și-au trimis reprezentanții la Alba Iulia.
Numărul lor exact nu este cunoscut. Deputați au fost, conform listelor care
ne-au rămas, în jur de 30. Câți au participat din curiozitate sau dorința de a
participa la un moment istoric, nu se știe. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Ceea ce știm este că românii din aceste părți, care, în
baza deciziei de la Trianon, au rămas și în continuare în cadrul statului
ungar, au trecut printr-un adevărat șoc politic și identitar. Ei rămân aici
fără perspectivă națională, fără sprijin, fără intelectuali care să le
reprezinte interesele. În timp ce românii din Ungaria revizionistă sunt supuși
unei aspre torturi de deznaționalizare, România Mare își întoarce fața spre
gravele probleme sociale și naționale, de integrare și românizare a unui mare
număr de elemente alogene moștenite cu noile teritorii.<sup>29</sup> <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Că românii care au rămas în Ungaria după 1918 au fost abandonați și uitați
de noul stat român, stă mărturie întâlnirea liderilor comunității cu ministrul
Andrei Pleșu, în iarna anului 1990, la Budapesta, care spunea cu o sinceră
stupefacție: „Nu știam că în Ungaria trăiesc români.” <o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">După 1990 a început totuși o altă eră în relațiile dintre
România și românii din țările vecine. O revitalizare a acestora însă nu mai
este posibilă, din două motive: 1. Ei înșiși sunt tot mai puțini; 2. România nu
mai reprezintă un model de urmat pentru ei. Și românii din țările vecine,
indiferent de statul în care trăiesc, se îndreaptă spre Apusul mai dezvoltat,
care oferă șansa unei vieți de calitate, dând prioritate intereselor materiale și
punând în paranteză idealurile naționale ale înaintașilor. Patriotul cândva
spunea: „Unde îți este patria, acolo să cauți fericirea vieții tale.”
Cosmopolitul contemporan spune: „Acolo ne este patria, unde ne merge bine.”<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Cam în felul acesta gândesc și cetățenii României
contemporane. În anul Centenar se constată că, în ultimii 10 ani, din România
au plecat 3,5 milioane de cetățeni români pentru a-și asigura un trai mai bun.
Potrivit unor statistici, aproape 8 milioane de români trăiesc în afara granițelor.
În pofida resurselor umane și materiale, dobândite după Primul Război Mondial,
România a rămas o țară săracă, pierzându-și 17% din populația pe care o avea la
sfârșitul erei socialiste (1989).<sup>30</sup> <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Din punct de vedere geopolitic însă România este un stat
național centralizat, stabil din 2004 integrat în NATO și din 2007 în Uniunea
Europeană. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Ardealul cucerit în 1918 și parțial recucerit în 1947 a rămas un solid
pilon al statului român. Stabilitatea devine însă incertă fără o perspectivă
socială și națională a cetățenilor.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Concluziile pe care statele occidentale le-au tras din
ravagiile pricinuite de ideologiile naționaliste, rasiste, care au dus la
declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, sunt favorabile, în primul rând,
intereselor sociale, economice și mai puțin intereselor naționale. Ideea
europeană cheamă la colaborare, la făurirea unei Europe unitare și competitive,
prospere. Acest deziderat este, în unele privințe, incompatibil cu principiul
de izolare etnică al statelor naționale, etnocentrice. Cert este că proiectul
național în Centrul și Sud-Estul Europei a contribuit la consolidarea limbilor și
culturilor naționale, în ansamblu nu a fost însă performant, căci i-a lipsit
esența, temelia unui stat: libertatea și bunăstarea cetățeanului. Așadar, după
secolul națiunilor și cele două războaie mondiale care l-au urmat, secolul al
XXI-lea ar trebui să ofere un trai mai bun, mai echitabil. Altfel, statul național,
din momentul ce nu știe să asigure un oarecare echilibru între național și social,
rămâne o simplă himeră.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Numărul cetățenilor care își neagă apartenența la neamul lor și care își
părăsesc patria în această parte a Europei crește de la o zi la alta. State naționale
fără cetățeni vrem?<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Poeta <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ana Blandiana</i>
spune că românii sunt un popor vegetal. Istoricul <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Lucian Boia</i> constată că România este altfel, „lăsând impresia că țara
e defectă”, că „ceva nu merge în România, și nu doar sus, în clasa politică, și
nu doar de ieri, de alaltăieri.”<sup>31</sup> În tradiția românească, statul a
fost și este al stăpânitorilor și nu al norodului. Poporul a fost întotdeauna
sărac și lăsat la mila celor sus-puși (boieri, voievozi, domnitori feudali,
politicieni moderni, arhierei). Probabil că această tradiție orientală trebuie
abandonată, iar statul autoritar, transformat într-o vatră primitoare,
democratică, homocentrică. Într-un cuvânt, e necesară o altă strategie de
edificare națională. Altfel, nu este cale de ieșire din impas, din inerția
seculară.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Dr. Gheorghe Petruşan, Seghedin<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Note:<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">1. Maria Berényi, Viața și activitatea lui Emanuil Gojdu,
1802-1870, Giula, 2002, p. 47<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">2. Cornelia Bodea, 1848 la Români, vol. I, Edit.
Enciclopedică, București, 1998, p. 509-511<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">3. Magyari Piroska, A magyarországi románok iskolaügye,
Szeged, 1936, p. 47<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">4. Magyari Piroska, op. cit., p. 56-57<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">5. Magyari Piroska, op. cit., p. 64-74<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">6. Magyari Piroska, op. cit. p. 63<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">7. Kós Károly: Erdély, Kolozsvár, 1934., p. 86<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">8. Veritas: A magyarországi románok egyházi, iskolai,
közművelődési, közgazdasági intézményeinek és mozgalmainak ismertetése,
Budapest, 1908., p. 487-490.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">9. http://adevarul.ro (10.08.2017)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">10. Jancsó Benedek: A román irredentista mozgalmak története,
Budapest, 1920., p. 411-412.; Erdély története, III. köt., Akadémiai Kiadó,
Budapest, 1986., p. 1695<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">11. Ulterior, istoriografii vieții și activității lui
Miron Crista i-au schițat o imagine de mare unificator al neamului românesc.
Vezi, de exemplu, Ilie Șandru-Valentin Borda, Miron Cristea, Târgu-Mureș, 1998;
Preot Prof. Dr. Mircea Păcuraru, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, București,
1987, p. 364. Cu doi ani mai târziu, la o manifestare națională Miron Cristea
vorbea despre „tiranie maghiară”, „frații noștri din regatul liber”, despre
„cele mai grozave prigoniri și chinuri trupești si sufletești” ale românilor din
Transilvania (vezi Documentele Unirii 1918, București, 1993, p. 131)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">12. Szász Zsombor: Románia, Budapest, 1931., p. 19<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">13. Ibidem, p. 25<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">14. Date și comentarii cu privire la „Participarea
României la Primul Război Mondial” și „Marea Unire” vezi în „Istoria României”.
Compendiu. Cluj-Napoca, 2004, p. 518-534<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">15. Szász Zsombor, op. cit., p. 16 și 24<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">16. Ioan Slavici, Opere, vol. XIV, București, 1987, p.
685-687<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">17. Jancsó Benedek, op. cit., p. 458<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">18. Ioan Slavici, Opere, vol. IX, București, 2010. p. 994<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">19. Vezi Lucian Boia, Cum s-a românizat România, București,
2015<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">20. Dr. Viorel Faur, 80 de ani de la adoptarea la Oradea
a „Declarației de independență” a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și
Maramureș (12 octombrie 1918), Oradea, 1988, p. 17 și următoarele.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">21. Ibid, p. 73<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">22. Tiron Albini, Memorii, Edit. Științifică, București,
1969, p. 66-67<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">23. Tiron Albini, op. cit., p. 68 și 70<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">24. Tiron Albini, op. cit., p. 91<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">25.T. Albini, op., cit., p. 91-92<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">26. Dr. Aurel Galea, Formarea și activitatea Consiliului
dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria (2
decembrie 1918-10 aprilie 1920), Târgu Mureș, 1996, p. 442<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">27. Dr. Aurel Galea, op. cit., p. 444<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">28. D. Vatamaniuc, Ioan Slavici și lumea prin care a trecut,
București, 1968, p. 472<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">29. Vezi Irina Livezeanu, Cultură și naționalism în
România Mare 1918-1930, București, 1998<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">30. Țara dincolo de țară, Foaia românească, nr. 40, 5
octombrie 2018, p. 5 și 9<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">31. Lucian Boia, De ce este România altfel? Humanitas,
București, 2012, p. 5-6<o:p></o:p></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-58750535352563698432018-12-01T14:34:00.002+01:002018-12-01T14:34:25.348+01:00Probleme tehnice<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Blogul nostru întâmpină cu regularitate probleme tehnice. Încercăm să îl reparăm. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Vă mulţumim pentru înţelegere.</span></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-47534592472799599042018-05-18T19:10:00.004+02:002018-05-18T19:10:52.894+02:00O lume fără frontiere la Teatrul Cetăţii din Jula<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMxldhby16iQ3u-lHMlwlI8NEcPzlC4wy8o-lOvJ9bfMZAmVU9HrJqJbzV0URb3ZW0kUVJHJmccLyiRtUL1mB5Mmd3FW_hl1HTCYtzewpOeu3t0r7ltkEOBxbd4VSFltWlqLo61CeRTAcX/s1600/varszinhaz.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1070" data-original-width="1600" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjMxldhby16iQ3u-lHMlwlI8NEcPzlC4wy8o-lOvJ9bfMZAmVU9HrJqJbzV0URb3ZW0kUVJHJmccLyiRtUL1mB5Mmd3FW_hl1HTCYtzewpOeu3t0r7ltkEOBxbd4VSFltWlqLo61CeRTAcX/s320/varszinhaz.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Cea de-a 55-a stagiune de vară a Teatrului Cetăţii din Jula aşteaptă
publicul iubitor de artă şi cultură, în perioada 24 iunie – 11 august, cu peste
70 de spectacole şi patru premiere. La fel ca în anii trecuţi, programele vor
cuprinde toate domeniile artei şi se vor desfăşura în locuri variate ale
oraşului, iar organizatorii promit că în această stagiune îşi vor găsi
spectacole pe plac toate generaţiile. Programul celei de-a 55-a stagiuni a fost
prezentat în cadrul unei conferinţe de presă, din 8 mai, la care au participat,
alături de noul director al Teatrului Cetăţii, <i>Elek Tibor</i>, primarul Julei, <i>dr.
Görgényi Ernő</i> şi <i>Tapasztó Ernő</i>,
directorul Companiei de Teatru Aradi Kamaraszínház şi regizorul piesei
„Rosencrantz şi Guildenstern sunt morţi” de Tom Stoppard.</span></span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><o:p></o:p></span><br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Primarul Görgényi a accentuat că se bucură foarte mult că noul director al
teatrului, atunci când a întocmit programul acestei stagiuni a acordat o mare
atenţie atât spectacolelor istorice din dramaturgia maghiară, cât şi
spectacolelor scriitorilor maghiari contemporani. A evidenţiat că niciodată nu
au fost incluse în program atât de multe spectacole, concerte pentru
generaţiile mai tinere, cum va fi în această vară. Primarul a felicitat
colaborarea dintre teatrele din Jula şi Arad, dorindu-le o colaborare cât mai
lungă şi rodnică.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Programul stagiunii 2018 a fost prezentat de Elek Tibor, care a spus că a
dorit neapărat să păstreze tot ce este de o tradiţie nobilă în programul
Teatrului Cetăţii, dar şi să aducă noutăţi care să îmbunătăţească şi să
îmbogăţească festivalul. Vor fi spectacole de marionete pentru copii, teatru
pentru copii, drame istorice, comedii, musical, spectacole contemporane,
festivaluri de muzică populară şi worldmusic, jazz şi muzică clasică, workshop,
etc. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Niciodată până acum, nicio stagiune a Teatrului Cetăţii din Jula nu a
cuprins atât de multe elemente româneşti, legături cu teatre din România, cum
va fi cea din această vară. După cum a spus la conferinţa de presă directorul
Elek Tibor, se doreşte ca şi până la intrarea României în Schengen, graniţa
româno-maghiară să fie cât mai transparentă, cultura şi arta să îi unească pe
români şi pe maghiari. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Festivalul Shakespeare, ajuns la cea de-a 14-a ediţie, va avea ca temă în
acest an: Hamlet şi Prietenii lui, cuprinzând spectacole, concerte şi
conferinţe ale teatrelor din Ungaria şi străinătate. În seara de 10 iulie va
avea loc spectacolul (în limba română) „Hamlet” a Teatrului Metropolis din
Bucureşti, în regia lui <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Victor Ioan
Frunză</i>, iar pe 14 şi 15 iulie va fi pusă în scenă coproducţia a trei
teatre, cel din Jula şi teatrul maghiar şi român din Arad, „Rosencrantz şi
Guildenstern sunt morţi”. Despre acest spectacol a vorbit regizorul şi actorul
Tapasztó, subliniind colaborarea foarte bună căreia i se datorează că actori
din Arad, Timişoara, Moldova, Bichişciaba şi Jula vor juca împreună în acest
spectacol, iar muzica va fi asigurată live de trupa Tiger Lilliest din Anglia.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În perioada 30 iulie – 5 august va fi organizată Săptămâna Ardeleană, care
este o noutate în programul festivalului de vară din Jula, şi care va cuprinde
şi spectacole bilingve, în română şi maghiară, şi vor sosi teatre din Târgu
Mureş, Oradea, Sfântu Gheorghe, Cluj şi Gheorgheni. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Programul detaliat se poate citi pe pagina de internet a Teatrului Cetăţii
din Jula (<a href="http://gyulaivarszinhaz.hu/">gyulaivarszinhaz.hu</a>), dar deocamdată doar în limba maghiară.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">E.Ş.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<br />foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-48813948496859780372018-05-18T19:09:00.003+02:002018-05-18T19:09:53.726+02:00Două asociaţii noi afiliate la Uniunea Culturală<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSO6Nlqzdd4y-JkjldhnIFOS_UISF8Qs7mgb0NgEaGSrzjs7qn5RfEA00EOA9ulxXXpxWqGq1tyiJxo7nPpv4c_Y-ba_1a_u7mrF6m0MW7LSgbPHj_KbyrwmFmNZ9QudIBNvwhBGeqvMQS/s1600/ucru.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSO6Nlqzdd4y-JkjldhnIFOS_UISF8Qs7mgb0NgEaGSrzjs7qn5RfEA00EOA9ulxXXpxWqGq1tyiJxo7nPpv4c_Y-ba_1a_u7mrF6m0MW7LSgbPHj_KbyrwmFmNZ9QudIBNvwhBGeqvMQS/s320/ucru.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În sâmbăta din 12 mai şi-a ţinut
şedinţa anuală ordinară Adunarea generală a Uniunii Culturale a Românilor din
Ungaria. Doar un sfert din totalul de delegaţi ai asociaţiilor afiliate au luat
parte la şedinţa care a cuprins subiectele obligatorii (dări de seamă, rapoarte
şi bugete) şi discuţii despre planuri culturale de viitor. Cu toate că numărul
participanţilor a fost destul de redus, şedinţa a fost validă, deoarece § 5,
art. 8 al Statutului UCRU permite acest lucru. La întâlnire a participat şi
domnul <i>Sava Diamandi</i>, secretar I la
Ambasada României de la Budapesta.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Şedinţa a fost condusă de
preşedintele <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Marius Maghiaru.</i> Au fost
discutate şi votate următoarele puncte: 1) <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">Darea de seamă</span> despre activitatea Uniunii în anul 2017; 2) <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">Dezbaterea</span> <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">şi aprobarea gospodăririi</span> Uniunii în anul 2017; 3) <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">Dezbaterea</span> <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">şi aprobarea gospodăririi</span> din anul 2017 a Editurii NOI; 4) <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">Planul de muncă, proiecte</span> culturale
pentru anul 2018; 5) <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">Aprobarea planului
bugetar</span> pentru anul 2018; 6) Diverse. </span></span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Toate documentele referitoare la
subiectele în dezbatere au fost trimise tuturor delegaţilor UCRU înaintea
şedinţei, aceştia având timp suficient pentru a cunoaşte şi a analiza programul
şi bugetul UCRU şi al Editurii NOI, care scoate revista „Foaia românească”. <o:p></o:p></span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Raportul despre activitatea UCRU din
2017 a cuprins cele mai importante evenimente şi realizări din anul trecut.
Informaţii amănunţite despre acestea se pot afla în „Calendarul românesc 2018”,
publicaţia anuală a Uniunii, almanahul revistei „Foaia românească”. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În anul 2017, Uniunea a gospodărit
în total suma de 5,6 milioane de forinţi, iar Editura NOI a avut în anul
trecut, pentru scoaterea săptămânalului „Foaia românească”, suma totală de 22,5
milioane de forinţi – 18,36 milioane Ft de la Autoguvernarea pe Ţară a
Românilor din Ungaria, 4 milioane Ft de la Ministerul pentru Românii de
Pretutindeni, din Bucureşti, şi aproape 1 milion din alte venituri (abonamente).<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoHeader" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În cursul
anului 2018, an în care Uniunea a împlinit vârsta de 70 de ani, se planifică
două evenimente culturale importante: dezvelirea unei plăci memoriale a
profesoarei şi scriitoarei Lucia Borza, pe clădirea Liceului „N. Bălcescu” din
Jula, şi o festivitate aniversară cu un forum şi expoziţie foto. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoHeader" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În anul 2018, Editura NOI va primi
finanţare din partea AŢRU (18,36 milioane Ft, sumă identică de mai mulţi ani)
şi 100.000 RON din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Această
decizie a fost luată la Bucureşti cu o zi înainte de şedinţa Uniunii.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoHeader" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Înainte de încheierea şedinţei,
preşedintele Maghiaru a anunţat că Prezidiul UCRU a decis excluderea unor
asociaţii care de mai mulţi ani nu ai participat la şedinţe şi nu şi-au plătit
cotizaţia de membru, şi că şi-au cerut afilierea două asociaţii noi: Asociaţia „Miruna”
din Micherechi şi Asociaţia de Şah a Românilor din Ungaria. Acestea îşi vor
putea trimite delegaţii la următoarea şedinţă.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoHeader" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<b><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">E.Ş.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-19462796272645056182018-05-18T19:07:00.003+02:002018-05-18T19:07:54.480+02:00Ziua Europei la Jula<br />
<div class="MsoBodyText" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Ziua Europei va fi sărbătorită şi în acest an la Jula, în rândul
comunităţii româneşti. Evenimentul cultural va avea loc miercurea viitoare, pe
23 mai, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (str. Dozsa nr. 8).
Organizatorii manifestării sunt Consulatul General al Românei la Jula, în
colaborare cu Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad şi UCRU. Programul cultural
va începe la ora 18.00 şi va cuprinde: imnurile naţionale ale României,
Ungariei şi Uniunii Europene, interpretate de Corul „Pro Musica” din Jula; cuvântări
legate de valorile europene; momente artistice oferite de către elevii Liceului
„Nicolae Bălcescu” din Jula şi Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad. În
încheiere vor evolua pe scenă membri ai Ansamblului folcloric „Semenicul” din
Reşiţa, jud. Caraş-Severin.<o:p></o:p></span></span></div>
<br />foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-9200889905783915442018-05-18T19:07:00.001+02:002018-05-18T19:07:23.616+02:00Şedinţă de lucru la AŢRU<br />
<div class="MsoBodyText" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO">Adunarea generală a Autoguvernării pe Ţară a
Românilor din Ungaria (AŢRU) îşi va ţine următoarea şedinţă pe 24 mai, joia
viitoare, de la ora 13.30. Întrunirea va avea loc la sediul AŢRU din Jula, </span><span style="mso-ansi-language: HU;">aflat </span><span lang="RO">în strada Eminescu nr.
1.<o:p></o:p></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-87114139069075329182018-05-18T19:05:00.000+02:002018-05-18T19:05:01.254+02:00O sărbătoare uitată: Înălţarea Domnului<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhlGWDCAAl1OYJtgfXehfm5V3MzDkWqQyNqWVjRutpQdgLL8nHTdaGNGoHBh9TwK_trlGyNxhgswBfQIPL8rajFoUi6HqTxycZ1reOAc5Og3oSpEnQkKCKLUPYU4Jp96wztQEz8uGWkj_5f/s1600/inaltare.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="509" data-original-width="495" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhlGWDCAAl1OYJtgfXehfm5V3MzDkWqQyNqWVjRutpQdgLL8nHTdaGNGoHBh9TwK_trlGyNxhgswBfQIPL8rajFoUi6HqTxycZ1reOAc5Og3oSpEnQkKCKLUPYU4Jp96wztQEz8uGWkj_5f/s320/inaltare.jpg" width="311" /></a></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Nici brazi împodobiţi, nici
felicitări, nu înmânăm şi nu primim flori, nici ouă roşii, nici iepuraşi de
ciocolată, şi lipseşte şi vreo formulă de salut, asemănător celui „Adevărat a
înviat!”. Este doar o zi de joi obişnuită, dotată cu un nume extra: „ziua
înălţării”. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Dar nu numai lumea a uitat de
această sărbătoare. Se pare că şi comunităţile creştine şi-au pierdut interesul
faţă de ziua aceasta. Cele mai multe biserici au hotărât să renunţe la serbarea
„Zilei înălţării”, iar acolo unde stăruiesc morţiş la păstrarea tradiţiei,
foarte puţini enoriaşi iau parte la slujbă. Aparent nimeni nu este interesat de
această sărbătoare, nimănui nu-i pasă de ea.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Deşi contează. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">De fapt, contează tot atât cât
contează Vinerea Mare, Paştele sau Crăciunul. Merită să fie menţionat. Dacă
totuşi există îndoială în inima cuiva, hai să enumerăm şapte cauze, potrivit
cărora merită să fie serbată „Ziua înălţării Domnului”.</span></span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><o:p></o:p></span><br />
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO">1. Isus s-a înălţat, pentru ca Duhul să se pogoare.</span></b><span lang="RO"> „<i>Şi
Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi
în veac; şi anume Duhul adevărului”</i> – <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">Ioan 14:16-17a</span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– Dacă nu este Duhul Sfânt, nu va
exista Biserica, nici credinţa, nici mântuirea.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO">2. Isus acum e domn peste toţi împăraţii şi toate împărăţiile.</span></b><span lang="RO"> <i>„Împăraţii
pământului se răscoală, şi domnitorii se sfătuiesc împreună împotriva Domnului
şi împotriva Unsului Său, zicând: »Să le rupem legăturile şi să scăpăm de
lanţurile lor!« Cel ce şade în ceruri râde, Domnul Îşi bate joc de ei. Apoi, în
mânia Lui, le vorbeşte şi-i îngrozeşte cu urgia Sa, zicând: „Totuşi, Eu am uns
pe Împăratul Meu pe Sion, muntele Meu cel sfânt.” </i><span style="mso-bidi-font-weight: bold;">Psalmi 2:2-6</span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– Înălţarea Domnului este preludiul
ceremoniei cereşti de încoronare.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO">3. Planul Înălţării exista de la începuturi.</span></b><span lang="RO"> <i>„Şi după ce
voi fi înălţat de pe pământ, voi atrage la Mine pe toţi oamenii.”</i> – <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">Ioan 12:32</span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i><span lang="RO">„Adevărat, adevărat vă spun că cine
crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele
şi mai mari decât acestea, pentru că Eu Mă duc la Tatăl”</span></i><span lang="RO"> <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">Ioan 14:12</span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– Înălţarea a fost cheia de boltă
clar vizibilă a lucrării Domnului pe acest pământ.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO">4. Isus s-a înălţat spre ceruri în trup.</span></b><span lang="RO"> <i>„El i-a dus
afară până spre Betania. Şi-a ridicat mâinile şi i-a binecuvântat. Pe când îi
binecuvânta, S-a despărţit de ei şi a fost înălţat la cer.”</i> <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">Luca 24:50-51</span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– Trupul lui glorificat este în
legătură cu Dumnezeu, şi este vrednic de a fi cinstit.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">5. Mărturia despre viaţa şi faptele lui Isus se poate continua cu toată
evlavia.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO">„<i>Voi veţi primi o putere, când Se
va coborî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată
Iudeea, în Samaria şi până la marginile pământului.”</i> <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">Fapte 1:8</span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– Precum intrarea în vigoare al
testamentului necesită în mod anticipat moartea testatorului, aşa şi intrarea
în vigoare al ultimei porunci dată de Isus necesită ieşirea lui din sfera pământească.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">6. Înălţarea este prefigurarea reîntoarcerii glorioase ale Domnului.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i><span lang="RO">„Iată că (apostolilor) li s-au
arătat doi bărbaţi îmbrăcaţi în alb şi au zis: „Bărbaţi galileeni, de ce staţi
şi vă uitaţi spre cer? Acest Isus, care S-a înălţat la cer din mijlocul vostru,
va veni în acelaşi fel cum L-aţi văzut mergând la cer.”</span></i><b><span lang="RO"> </span></b><span lang="RO">Fapte 1:10-11</span><o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– Aşa, precum s-a înălţat la cer,
aşa se va şi întoarce: nu în ascuns, într-o realitate spirituală, în secret,
invizibil – dimpotrivă, se va întorce în trup glorios. Nimeni nu va interpreta
în mod greşit realitatea întoarcerii Sale victorioase!<i> <o:p></o:p></i></span></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i><span lang="RO">„Căci, cum iese fulgerul de la
răsărit şi se vede până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului.</span></i><span lang="RO">” <span style="mso-bidi-font-weight: bold;">Matei 24:27<o:p></o:p></span></span></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO">7. Isus a devenit Domn odată cu suirea Sa în ceruri.</span><o:p></o:p></span></b></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i><span lang="RO">„Domnul Isus, după ce a vorbit cu
ei, S-a înălţat la cer şi a şezut la dreapta lui Dumnezeu.” </span></i><span lang="RO">Marcu 16:19</span><o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO">„<i>Pe haină şi pe coapsă avea scris
numele acesta: „Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor.” </i><span style="mso-bidi-font-weight: bold;">Apoc. 19:16</span></span><o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO">– Nu doar că a înviat, ci şi
domneşte. Este Domn peste toată creaţiunea, dar vrea să fie domn şi peste viaţa
ta.</span><o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO">Prin înălţarea Sa, Domnul Isus nu
s-a îndepărtat de noi, ba dimpotrivă a ajuns să ia locaş în inimile noastre, şi
să ne conducă prin Duhul Său cel Sfânt!</span><o:p></o:p></span></div>
<div class="Standard" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO">Gyula Füstös</span></b><span lang="RO">, pastor baptist, Chitighaz</span><o:p></o:p></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-76949894706631707582018-05-18T19:03:00.002+02:002018-05-18T19:03:29.553+02:00Naționalitățile în noul Parlament ungar<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgWXpP_o0AleUU_qVpGMqaQX3ZGQmk8E2N2Rfuk97NH9p9l9wwvRzy3Hx8LG7IhF4EF73qLQyYFSPCbNYzUwvpb81_KhD7Vg5uFOSTaB0BMi9lKiz4az5wi0-eUF57H0Dcb5diL5DRRwQrL/s1600/parlament2.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1004" data-original-width="1200" height="267" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgWXpP_o0AleUU_qVpGMqaQX3ZGQmk8E2N2Rfuk97NH9p9l9wwvRzy3Hx8LG7IhF4EF73qLQyYFSPCbNYzUwvpb81_KhD7Vg5uFOSTaB0BMi9lKiz4az5wi0-eUF57H0Dcb5diL5DRRwQrL/s320/parlament2.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="background: white; font-size: 12pt;">Reprezentanţii naționalităților
în noul Parlament ungar au depus jurământul în ziua de 8 mai, în fața Președintelui
Parlamentului, <i>Kövér László</i>. La
festivitate au participat şi <i>Semjén Zsolt</i>
vice-premier, <i>Jakab István</i>, vicepreședintele
Parlamentului, <i>Mátrai Márta</i>,
secretarul general al Parlamentului, <i>Soltész
Miklós</i>, secretar de stat responsabil şi pentru naționalități, respectiv președinții
autoguvernărilor pe țară ale naționalităților pe listele cărora au figurat
reprezentanții lor în Parlament (din partea AȚRU fiind delegată <i>Mariana Negreu Vetró</i>), <i>Dr. Szalayné Dr. Sándor Erzsébet</i>,
adjunctul ombudsmanului, responsabil pentru naționalități, și numeroși oficiali
din organele guvernamentale, reporteri mass-media, informează Cabinetul
reprezentantului naționalității române în Parlament.</span></span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="background: white; font-size: 12pt;">Jurământul a fost
depus de către 11 reprezentanți ai naționalităților, printre care și <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Traian Kreszta</i>, reprezentantul naționalității
române, la festivitate participând și <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ritter
Imre</i>, care a fost ales deputat cu drept de vot al naționalității germane în
Parlament.</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="background: white; font-size: 12pt;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-TLfvTgK3wwOw9uJYSm2vipV19CIlzOABhveQYEuyDkwOHU-ytOQixGCev39gSKv_D6yM3v09vtiRzYAJn6hESsWaZnMK3bd8qHD0Irgdp6AusSl-SflTbvpnMkZZZfal-yk0Ct0uvLlo/s1600/parlament1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="600" data-original-width="800" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-TLfvTgK3wwOw9uJYSm2vipV19CIlzOABhveQYEuyDkwOHU-ytOQixGCev39gSKv_D6yM3v09vtiRzYAJn6hESsWaZnMK3bd8qHD0Irgdp6AusSl-SflTbvpnMkZZZfal-yk0Ct0uvLlo/s320/parlament1.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="background: white; font-size: 12pt;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">*<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">În ziua de
marţi, 15 mai, vicepremierul Ungariei, Semj</span><span style="font-size: 12pt;">én Zsolt a fost
audiat de Comisia Parlamentar</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">ă a Naţionalităţilor, condusă de noul preşedinte, germanul Ritter Imre. „</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Resursele financiare
destinate subvenţionării minorităţilor au sporit în mod considerabil în ultima
perioadă, iar guvernul ungar nu va avea nici în viitor intenţia de a se zgârci”,
a spus Semj</span><span style="font-size: 12pt;">én</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">. Politicianul este
propus pentru </span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">funcţia de ministru fără
portofoliu. El a mai adăugat: toate naţiunile constituie valori unice şi
irepetabile, reprezintă o bogăţie de valori ce poate fi oferită doar de
naţiunea respectivă sau partea respectivă a naţiunii, iar această constatare
este şi mai adevărată în cazul minorităţilor. Zsolt Semjén a accentuat: el depune
strădanii pentru apărarea acestor valori, relatează Agenţia MTI, preluat de
hirado.hu.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Minorităţile care au o ţară-mamă, au şi o anumită misiune, cea de a fi o
punte de legătură între statul respectiv şi Ungaria. a spus Semj</span><span style="font-size: 12pt;">én</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">. Iar dacă există divergenţe
între noi şi statul respectiv, chiar şi o controversă, situaţia dată nu va
dezavantaja în nici un fel minoritatea de aici din Ungaria. Semj</span><span style="font-size: 12pt;">én </span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">a mulţumit în mod expres
activitatea depusă în comisiile mixte, numind-o exemplară pe cea depusă de
minorităţi.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRoHIEjm5YRZwuYoIHMpujJDeVMZ5RUst5AbFiWxQR3fbXL2egE5VoRAPmoJrASbdPWcG5hxYY9EXMtuyFN7hyphenhyphenTMzhrR46DuSdvPNoOxA9m-lq3cJ3UUPR8pxMztK2hswjn-YFzmGbbQPz/s1600/parlament3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="719" data-original-width="960" height="239" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRoHIEjm5YRZwuYoIHMpujJDeVMZ5RUst5AbFiWxQR3fbXL2egE5VoRAPmoJrASbdPWcG5hxYY9EXMtuyFN7hyphenhyphenTMzhrR46DuSdvPNoOxA9m-lq3cJ3UUPR8pxMztK2hswjn-YFzmGbbQPz/s320/parlament3.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Politicianul a explicat că guvernul maghiar respectă şi apreciază toate
culturile şi grupurile etnice, precum şi toate persoanele care aparţin
minorităţilor naţionale, dar nu va accepta niciodată ca un grup etnic, care a
venit doar de câţiva ani în Ungaria să beneficieze de drepturi similare cu cele
ale minorităţilor autohtone, care fac parte din naţiunea maghiară şi sunt părţi
constitutive ale statului ungar.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">El a vorbit şi despre legea minorităţilor, care în opinia sa a trecut
testul timpului şi a cărei adoptare a fost o faptă istorică. Zsolt Semjén a
semnalat: dacă din anumite considerente amendarea legii ar fi importantă şi
necesară din punctul de vedere al minorităţilor, iar comisia şi-ar da girul,
guvernul va fi deschis să o modifice.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Numărul instituţiilor minorităţilor naţionale a crescut de la 12 la 82 în
perioada recentă, a informat politicianul, adăugând că el este adeptul convins
al preluării (şi finanţării) acestora, fie vorba de instituţii ale cultelor sau
ale minorităţilor. Aceste instituţii posedă întotdeauna un anume plus, care le
face mai bogate, a afirmat el. Zsolt Semjén a specificat că sumele alocate
acestui domeniu au crescut de trei ori şi se cifrează actualmente la 10,5
miliarde de forinţi. El a promis că în cazul unor propuneri raţionale, guvernul
ungar nu se va zgârci nici în viitor.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Soltész Miklós, care va superviza acest domeniu şi în viitor în calitate de
secretar de stat, a afirmat: rezultatele se datorează muncii depuse în comun.
Au fost făcuţi paşi imenşi, subvenţiile acordate au atins un nivel mult mai
ridicat, iar posibilităţile au sporit chiar şi în direcţia ţărilor-mamă.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Traian Kreszta, reprezentantul fără drept de vot al minorităţii române a
relevat că instituţiile comunităţii funcţionează fără impedimente. Totuşi el a
considerat că stagnarea activităţii comisiei mixte interguvernamentale româno-maghiare
este ca un nod gordian, care reprezintă o dificultate în relaţiile
româno-maghiare.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Semjén Zsolt a răspuns că el nu consideră semnarea protocolului comisiei
mixte româno-maghiare o posibilitate reală. Guvernul maghiar nu poate proceda în
acest sens, dacă UDMR consideră că protocolul nu poate fi semnat, a afirmat el,
spunând că în ipoteza existenţei unor iniţiative raţionale, guvernul maghiar le
va promova pe acestea, indiferent dacă figurează în protocol sau nu.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În ceea ce priveşte întrebările şi propunerile legate de amendamentele
legislative, el a comunicat că guvernul maghiar va fi partener în cazul
oricăror precizări, dar nu ar dori ca guvernul sau administraţia de stat să
specifice cine este român sau sârb.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Reprezentanţii fără drept de vot ai minorităţilor naţionale au fost în
unanimitate de acord cu numirea lui Semjén Zsolt. Viceprim-ministrul va fi
responsabil pentru politicile naţionale, problemele cultelor şi minorităţilor,
informează hirado.hu.<o:p></o:p></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-12481238331709154362018-05-18T19:01:00.001+02:002018-05-18T19:01:57.446+02:00Despre cercetările lingvistice ungaro-române la un simpozion din Bucureşti<br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO">Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru
Rosetti” din Bucureşti va organiza în perioada 18–19 mai Simpozionul
internaţional de lingvistică, ediţia a VII-a, la care va participa şi
cercetătoarea lingvistă româncă din Ungaria, <i>dr. Ana Borbély</i>. Doamna Borbély va conferenţia în secţiunea
„Dialectologie, geolingvistică, onomastică, fonetică” şi va susţine lucrarea </span><span lang="RO">„</span><span lang="RO">Cercetări lingvistice
interacademice ungaro–române asupra comunităţilor româneşti din Ungaria după un
sfert de veac (rezultate şi perspective)”.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO">După cum ne-a
informat doamna Ana Bor</span><span style="mso-ansi-language: HU;">bély, </span><span lang="RO">comunicarea ei îşi propune să prezinte atât rezultatele cercetărilor
lingvistice interacademice ungaro–române anterioare asupra comunităţilor
româneşti din Ungaria, cât şi obiectivele unui proiect în perspectivă. În
Ungaria se definesc două comunităţi româneşti, cea istorică (vezi de ex.
Borbély 1990, 2013) şi cea a imigranţilor născuţi în România (nestabiliţi sau
stabiliţi definitiv în ţară). În ultima parte a lucrării se va descrie un nou
proiect interacademic, care se va desfăşura în următorii trei ani: Dicţionarul
graiurilor româneşti din Ungaria, primul dicţionar de o asemenea anvergură
dedicat comunităţii româneşti istorice.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">E.Ş.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<br />foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-68859840195760214972018-05-18T19:00:00.006+02:002018-05-18T19:00:50.594+02:00Premii pentru cei mai talentaţi copii de naţionalitate<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgR4FVpm9Lt1gJfPXksBs-BfluHid1sJf1Kx_uxerqB079S1phVWc6nXXRVO3mL_LEgoupHCJ-G9z5iMgvHfXPpNxwjTiI2j_rOf9_XCKIAxHuoCAZoVqqO6kgkFJSwp3FOREFIkb_yTgAe/s1600/Bp0.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="900" data-original-width="1600" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgR4FVpm9Lt1gJfPXksBs-BfluHid1sJf1Kx_uxerqB079S1phVWc6nXXRVO3mL_LEgoupHCJ-G9z5iMgvHfXPpNxwjTiI2j_rOf9_XCKIAxHuoCAZoVqqO6kgkFJSwp3FOREFIkb_yTgAe/s320/Bp0.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Centrul Pedagogic pentru Naţionalităţi din cadrul Oficiului pentru Învăţământ
din Budapesta a organizat, în ziua de 9 mai, la Oficiul Ombudsmanului gala de
premiere pentru elevii de naţionalitate, care au participat la Concursul online
din limba maternă şi la Concursul de desene pentru naţionalităţile din Ungaria.
În cadrul festivităţii a avut loc şi un vernisaj de expoziţie din cele mai
reuşite lucrări ale copiilor.</span></span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span><br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">La concursul de desen, lansat pe patru categorii de vârstă, au participat
elevi de la zece naţionalităţi (bulgari, greci, croaţi, polonezi, germani,
romi, români, sârbi, slovaci şi sloveni) cu aproape 600 de lucrări. Subiectele
acestor desene au fost inspirate din istoria, geografia, cultura, tradiţiile
speciale naţionalităţilor conlocuitoare. Juriul de specialitate a premiat câte
trei lucrări la fiecare categorie, la care s-au mai adăugat 38 de desene
distinse cu premii speciale, fiind toate acestea expuse la gala de premiere. </span><span style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRWNiZqDINxk0be3t2LUUonidln1BHmLGc45YvWHDtcmrGxHQObkSL7gzYTBN4Z5ZmgQkxpgM6pUl5qbtxRQuyinLzFMVR-gBPazMY6H1DpIm3KZa-7Cg_WzrXMyJcFz6bUH2F9pbx8oxu/s1600/Bp1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="704" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhRWNiZqDINxk0be3t2LUUonidln1BHmLGc45YvWHDtcmrGxHQObkSL7gzYTBN4Z5ZmgQkxpgM6pUl5qbtxRQuyinLzFMVR-gBPazMY6H1DpIm3KZa-7Cg_WzrXMyJcFz6bUH2F9pbx8oxu/s320/Bp1.jpg" width="140" /></a></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Tot la această festivitate au fost premiaţi şi copiii care au câştigat la Concursul
online de limbă pentru naţionalităţi. Referentul român Centrul Pedagogic pentru
Naţionalităţi, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Anamaria Brad</i>, ne-a
informat cine au fost elevii premiaţi din partea comunităţii româneşti din
Ungaria.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><b><span lang="RO" style="mso-bidi-font-style: italic;">Concursul de desen pentru naţionalităţi:</span></b><b><o:p></o:p></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">CATEGORIA A IV-A
(LICEU)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="mso-bidi-font-weight: bold;">Locul I.</span><span lang="RO"> – <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Tiffany
Orosz-Rokszin</i> (clasa 10/A), Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula, <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="mso-bidi-font-weight: bold;">Locul II.</span><span lang="RO"> – <i>Ştefania Bedreag</i> (clasa 11/B), Liceul „Nicolae
Bălcescu” din Jula<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><o:p><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAuQBHWjhgdwrJoM7YFPiHI8OAGaJQVYVwc7FKp8YMTIDaCHEIUmafaXhyphenhyphenDN5ujh_hJ3agADArXC6uRflldb-q4aKLY8FVz-XOWwf8JT7K7Ybd3GATy8kYFSg1ndYwBpzmGDCzz5lyOKcF/s1600/Bp2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="900" data-original-width="1600" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjAuQBHWjhgdwrJoM7YFPiHI8OAGaJQVYVwc7FKp8YMTIDaCHEIUmafaXhyphenhyphenDN5ujh_hJ3agADArXC6uRflldb-q4aKLY8FVz-XOWwf8JT7K7Ybd3GATy8kYFSg1ndYwBpzmGDCzz5lyOKcF/s320/Bp2.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">CATEGORIA A II-A (ciclul
primar)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="mso-bidi-font-weight: bold;">Locul II.</span><span lang="RO"> – <i style="mso-bidi-font-style: normal;">David
Móricz</i> (cl. a 4-a), Şcoala generală din Bihor<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Menţiune de la AŢRU:<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">Leila Glonczi</span></i><span lang="RO"> (cl. a 4-a),
Şcoala generală din Bihor <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO">Greta Tokai</span></i><span lang="RO"> (cl. a 3-a), Şcoala
generală din Apateu<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><o:p><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFjTVGyKL4RXjGgGxTa6FxlW_DoFxUl9wHce4QALYY6KoTPvW5QjJEUg02zVKKVxytltTClar5TYVC7yCsiTcQCDhW69dT7i0VimxjkG8W3OOGAKG2kolwQfbqoszbPZqxQzCfxW79wi6/s1600/Bp4.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="900" data-original-width="1600" height="180" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgLFjTVGyKL4RXjGgGxTa6FxlW_DoFxUl9wHce4QALYY6KoTPvW5QjJEUg02zVKKVxytltTClar5TYVC7yCsiTcQCDhW69dT7i0VimxjkG8W3OOGAKG2kolwQfbqoszbPZqxQzCfxW79wi6/s320/Bp4.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Concursul online
de limbă pentru naționalități, nivel pe țară (organizat pentru elevi de clasa a
4-a): <o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Locul I. – <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Zinaida Maria Pekárik</i> (cl. a 4-a) – Şcoala
generală românească din Jula<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Locul II. – <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Alexandra Popa</i> (cl. a 4-a) – Şcoala
generală românească din Jula<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Locul III. – <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Emma Olivia Pătcaş</i> (cl. a 4-a) – Şcoala
generală românească din Jula<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span style="color: black; mso-ansi-language: HU; mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Gala de premiere a fost onorată şi de doamna <i style="mso-bidi-font-style: normal;">dr. Szalayné dr. Sándor Erzsébet</i>, ombudsman adjunct responsabil cu
problemele naţionalităţilor. Premiile au fost asigurate parţial şi de
autoguvernările pe ţară ale naţionalităţilor.</span> <span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">E.Ş.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-19482697115207794372018-05-18T18:58:00.002+02:002018-05-18T18:58:48.004+02:00Ziua Mamelor la Bedeu<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgal9PVQA9fr-KOGCqRl09Yq8X1DUW-QRVzNznMFuiRfyQoWd0s1tCqyub7i9GcXSXplKfdQhV90G4G6rnIFkLBjyPPTrDgJBZAf9wlqCDWYhflYsKD3DuKz1XDFVdL4JlXAYXyLy1poQp0/s1600/Bedeu+ziua+mamelor.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgal9PVQA9fr-KOGCqRl09Yq8X1DUW-QRVzNznMFuiRfyQoWd0s1tCqyub7i9GcXSXplKfdQhV90G4G6rnIFkLBjyPPTrDgJBZAf9wlqCDWYhflYsKD3DuKz1XDFVdL4JlXAYXyLy1poQp0/s320/Bedeu+ziua+mamelor.JPG" width="320" /></a></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">„Cine vă iubeşte, Cine vă-ndrăgeşte/ Zi de zi munceşte/ Pentru
a vă creşte/ Vă daţi seama, este mama…”<o:p></o:p></span></span></i></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO">Elevii şcolii
generale bilingve şi copiii de la grădiniţa din Bedeu au sărbătorit pe 4 mai
Ziua Mamelor, participând la un program cultural în cinstea mamelor, întocmit
de către profesoarele <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Nagy </i></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">Gáborné</i><span lang="RO"> şi <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Kak</i></span><i style="mso-bidi-font-style: normal;">ócz Zsoltné</i>. La eveniment au fost recitate poezii
<span lang="RO">şi cântate cântece în limbile română şi maghiară. Copiii zâmbitori şi
fericiţi au înmânat mamelor şi bunicelor lor flori şi câte-un mic cadou
pregătit de mânuţele lor. Dragostea din inimile copiilor au înfrumuseţat ziua
tuturor mamelor, care au participat la eveniment.<o:p></o:p></span></span></div>
<div style="margin-bottom: .0001pt; margin: 0cm; text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO">Maria Jurca</span></b><span lang="RO">, profesoară, Bedeu<o:p></o:p></span></span></div>
<br />foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-43852139155001264202018-05-18T18:57:00.001+02:002018-05-18T18:57:32.088+02:00„Orice traducere ia viaţa cărţii de la capăt într-o lume cu totul nouă” - De vorbă cu Dan Lungu despre traducere ca o reîncarnare a cărților într-o nouă cultură și nu numai<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh9QyGQv5RXqArEa7WNuPCJbeeShUTYBTe2pjNnIUsbPecqD8sGyDHEWHBC64CavvoWEdXRjCkPJGtCAXJqMdh_-qi7mLk-96yseZFMDd4-AP3A_-e4NQTOPZYSvRWqkaAeDb9jsKH8vf3g/s1600/dan+lungu.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh9QyGQv5RXqArEa7WNuPCJbeeShUTYBTe2pjNnIUsbPecqD8sGyDHEWHBC64CavvoWEdXRjCkPJGtCAXJqMdh_-qi7mLk-96yseZFMDd4-AP3A_-e4NQTOPZYSvRWqkaAeDb9jsKH8vf3g/s320/dan+lungu.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoBodyText" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i>– Stimate domnule Dan Lungu, suntem la Festivalul de carte de la
Budapesta. Dumneavoastră în ultimii ani aţi fost o prezenţă foarte vie, astfel
încât publicul şi cititorii din Ungaria nu numai că vă cunosc, dar vă şi apreciază.
Cu ce sentimente aţi venit în anul acesta la Budapesta?</i><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– Este o mare bucurie şi a devenit aşa o obişnuință să vin la târg,
dacă nu pot să vin nu mă simt bine. Mă bucur foarte mult că a apărut <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu</i>, în
limba maghiară, în traducerea aceleiaşi <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Gabriela
Koszta</i>, care a mai tradus şi <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Sunt o
babă comunistă </i>şi nu numai. Am văzut deja în sală persoane care vin an de
an la mesele rotunde sau la lansările de carte pe care le fac. </span></span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Deja am prieteni
vechi aici la târgul de la Budapesta şi asta mă bucură foarte mult. O bucurie
extraordinară mi-a făcut faptul că <i>Dragomán György</i> a venit alături de
mine să vorbească despre <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Fetiţa care se
juca de-a Dumnezeu</i>. E un autor la care ţin foarte mult. <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Regele alb</i> mi se pare o carte absolut
splendidă, este tradusă în limba română şi recomand tuturor cititorilor
revistei dvs. să citească acest roman extraordinar. Aici este o atmosferă
plăcută cu multă lume, un târg frumos de la care nu aş dori să lipsesc nici în
viitor.<o:p></o:p></span><br />
<div class="MsoBodyText" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i>– A fost interesant dialogul pe care l-aţi avut cu tânărul scriitor
maghiar, deja cunoscut, Dragomán György, pentru că v-aţi descoperit afinităţi,
iar pentru publicul care a fost prezent, a reieşit că, de fapt, până într-un
anumit punct romanele se completează…</i><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– Într-adevăr avem foarte multe afinităţi şi eu când am citit <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Regele alb</i> am avut un şoc şi mi-a fost „ciudă”
că nu am scris eu cartea asta. Şi pentru că avem o sensibilitate asemănătoare
pentru copilărie, pentru relaţia cu părinţii ş.a.m.d., aici regăsesc eu zona
comună cu <i>Dragomán György</i>. Dar şi pentru faptul că am copilărit în
acelaşi timp, anii ’80 cumva, şi în aceeaşi ţară. <i>Dragomán György</i> a
trăit în România şi de aceea recunosc acolo, şantierele, gropile, apartamentele
în construcţie, buldozeristul, toate celelalte fac parte din decorul copilăriei
mele. <i>Dragomán György</i> a venit în Ungaria, este autorul tradus în peste
30 de limbi din toată lumea, un autor bun cu copilărie românească, cu care
rezonez în profunzime. Mi-a făcut plăcere când Dragoman a zis că a găsit o scenă
din romanul meu pe care el se gândise să o scrie în noul lui roman, dar
renunţase fiindcă nu-şi avea locul şi era bucuros să o descopere în volumul
unui autor român. Acest lucru arată un tip de complementaritate şi o comunicare
subterană extraordinară pe care o am cu autorul minunat.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoBodyText" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i>– Cartea care a fost tradusă acum în limba maghiară va fi după părerea
mea o carte de succes, tocmai pentru faptul că şi în Ungaria a început un
fenomen cu care România se confruntă încă din anii ’90. Mă refer la părinţii
care pleacă în străinătate să lucreze şi care au gustat din fructul acesta amar
al înstrăinării. Traducerea va fi mai bine înţeleasă acum, după părerea mea,
decât dacă ar fi apărut cu 5 ani în urmă…</i><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– E o carte care anticipează un fenomen care este în creştere aici,
deşi în România e cunoscut de mai bine de două decenii. Asta probabil îi va
asigura o notorietate, pe fundamentul acestui fenomen social. Nu a fost
intenţia mea, dar cărţile au destinul lor, pentru că orice traducere este ca o
reîncarnare a unei cărţi în o altă cultură, şi acolo se confruntă cu alţi
cititori, cu alte mentalităţi. Orice traducere ia viaţa cărţii de la capăt
într-o lume cu totul nouă.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoBodyText" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i>– După ce în anii ’90 scriitorii români doreau să fie primiţi și
apreciați în Occident sau erau mai puţin curioşi de ceea ce se întâmplă în
ţările vecine, doar ni se pare sau de câţiva ani încoace trăim un fenomen în care
suntem mai curioşi de ceea ce se întâmplă şi în vecinătatea noastră?</i><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– Cred că există un fenomen de acesta, o întoarcere, pentru că şi după
căderea comunismului lumea culturală era îndreptată întotdeauna spre marile
capitale în primul rând Parisul, dar şi Berlinul, Viena… Ne-am ignorat în bună
măsură vecinii, sub aspect literar, şi acum este un fel de recunoaştere a celui
de lângă noi şi o construcţie a unui sentiment că facem o lume comună, eu zic
că e un fenomen de maturizare. Acuma şi eu sunt mai atent la literatura
poloneză, bulgară, maghiară, decât eram în anii ’80 sau în anii ’90, când
pentru noi toate modelele erau germane, franţuzeşti, americane, etc. Şi fiind
atent am descoperit o literatură maghiară extrem de diversă, profundă, tineri
autori extraordinari cu care avem foarte multe în comun şi cred că ne-ar ajuta
recunoaşterea asta reciprocă şi pentru o ofensivă pe piaţa europeană culturală
dacă reuşim să vorbim încrucişat despre aceleaşi fenomene sociale, aceleaşi
emoţii, idei. Toate acestea laolaltă, dacă le privim din ţări diferite şi le
promovăm împreună putem să facem un loc Centrului Europei și Estului, într-un
canon cultural european.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoBodyText" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i>– S-a discutat aici că este mai picant cotidianul din România și
Centrul şi Estul Europei pentru o temă de roman. Oferă această parte a Europei
subiecte mai multe și mai palpitante pentru un autor?</i><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– Da, oferă subiecte, după cum spuneam şi aici în România, poţi să mori
de orice, dar de plictiseală nu. E și o manieră de a trăi, foarte balcanică,
imprevizibilă, viaţa cotidiană e o aventură, foarte puţină rutină crează şi un
disconfort şi asta o lipsă de proiect pe termen lung. Adică e foarte greu să
îţi programezi ceva pe termen lung, dar e o viaţă plină de culoare şi sub aspectul
acesta Balcanii reprezintă o mină de aur pentru orice scriitor, pentru că mereu
se întâmplă ceva fabulos. Nu o să găseşti în Elveţia întâmplările relatate în
presa română, bulgărească sau maghiară, pentru că o altă lume – imprevizibilă –
e la loc de cinste.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoBodyText" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i>– Prin scris, scriitorul se şi eliberează într-un fel de cotidianul
care la un moment dat îl apasă? Devine scrisul un fel de evadare şi din
realitate?</i><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– Sigur că pentru unii este şi o evadare din realitate. Dar la noi
scrisul cred că e o pasiune, pentru că atâta timp cât nu poţi trăi din scris nu
poţi să scrii decât dacă-ţi place. Din scris nu câştigi bani, asta e limpede în
România, în altă parte mai câştigi, dar în România numărul celor care mai
câştigă din scris destul de mult încât să trăiască e infim. Deci, dacă te apuci
de scris nu poţi să o faci decât mânat de o pasiune foarte puternică, ceea ce
are şi părţi bune, evident, dar are şi părţi proaste. Pentru că asta duce la o
lipsă de profesionalizare, duce la o precaritate a vieţii scriitorului şi eu
cred, în fine, că scriitorul nu trebuie să fie sărac ca să fie geniu, ci să
trăiască decent şi să scrie bine în acelaşi timp, dar în România, deocamdată,
lucrul acesta nu-i posibil.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Gabriela Enea Elekes<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-5905655477793305492018-05-18T18:53:00.001+02:002018-05-18T18:53:27.952+02:00Ziua Românilor din Chitighaz - 26 mai 2018<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEggUNxBREut7l6Xn1-PykhEZdsY3xCb0vlofqgxp7STN319Yr5qxqgE0_6mZKe79VrtUKoKD9rxvkK3rn9jjdxvmg3i9LA8qlpD6JwrE78pcMKESdvrZylrqvF60YFlHDD5u3xR2q-cXZBW/s1600/2018-20_Page_12.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1117" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEggUNxBREut7l6Xn1-PykhEZdsY3xCb0vlofqgxp7STN319Yr5qxqgE0_6mZKe79VrtUKoKD9rxvkK3rn9jjdxvmg3i9LA8qlpD6JwrE78pcMKESdvrZylrqvF60YFlHDD5u3xR2q-cXZBW/s640/2018-20_Page_12.jpg" width="446" /></a></div>
<br />foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-36646885613246135832018-05-18T18:48:00.001+02:002018-05-18T18:48:32.361+02:00Subiectele bacalaureatului la română în anul 2018: Cântăreaţa Maria Ciobanu, relaţia dintre copii şi tabletă, „Moara cu noroc” sau analiza a două pasteluri despre iarnă<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2Yx42vXlLjOjB9zFcdP55XYU2LTqPDcYsAnyv06FhIdj0gjnQdEnUMChvrZlrqeF66QcpGY30kOfFFQ8pzdOI2tMr08yDUeH02tCVs7KiP10ixGTSTWiTxik7gfm_Ey1vMTc7XPiYHbKf/s1600/examen+bac1.JPG" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1070" data-original-width="1600" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2Yx42vXlLjOjB9zFcdP55XYU2LTqPDcYsAnyv06FhIdj0gjnQdEnUMChvrZlrqeF66QcpGY30kOfFFQ8pzdOI2tMr08yDUeH02tCVs7KiP10ixGTSTWiTxik7gfm_Ey1vMTc7XPiYHbKf/s320/examen+bac1.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="intro" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Examenele
de bacalaureat pentru elevii liceelor de naţionalitate din Ungaria au început
mai devreme decât pentru colegii lor de la liceele maghiare. Vinerea trecută, pe
4 mai, elevii de la şcolile medii de naţionalitate şi-au susţinut examenul în
scris de bacalaureat, la limba maternă. Singura instituţie din ţară unde s-a
putut da examen la limba şi literatura română este Liceul „Nicolae Bălcescu”
din Jula, unde au dat examen în scris 48 de absolvenţi, cu toţii la nivel
mediu. Deci, la fel ca în anii trecuţi, nici acum nu a fost nimeni dintre
elevii români care să fi solicitat examen de nivel superior.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="intro" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8GTngH5J2SnKrj8mh6GHW52HklWuRom05-xZfE2Jf2T-0O9wLoXOqT0gEithNqv-0wg_Fzfcllg3rNzo9N3w6FnHiw7sQugBK9n9PYaMSGSUodqTuElib6RcL5mbQc3pYXtIrQd9E7YXf/s1600/examen+bac2.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1070" data-original-width="1600" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8GTngH5J2SnKrj8mh6GHW52HklWuRom05-xZfE2Jf2T-0O9wLoXOqT0gEithNqv-0wg_Fzfcllg3rNzo9N3w6FnHiw7sQugBK9n9PYaMSGSUodqTuElib6RcL5mbQc3pYXtIrQd9E7YXf/s320/examen+bac2.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="intro" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></b></div>
<div class="intro" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"></span></span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">La examenul
de nivel mediu, absolvenţii români au trebuit să dea dovadă de următoarele: <o:p></o:p></span><br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">I. Primul
subiect a fost înţelegerea unui text, cu titlul: „Maria Ciobanu – 60 de ani de
carieră artistică” şi răspunderea corectă la cele 11 întrebări formulate (90 de
minute, max. 40 puncte), iar a doua parte a cuprins argumentarea sau redactarea
unui text funcţional (cu 120–200 de cuvinte) alegând dintre două subiecte: A) Realizarea
unui text (pe baza unui fragment) în care să se aducă argumente referitoare la
utilizarea tabletei de către copii<span style="mso-bidi-font-weight: bold;">; B) </span></span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">Redactarea unei scrisori cu temă concretă (10 puncte). <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">II. La
capitolul doi al examenului, elevii au avut de ales dintre două subiecte: 1.)
Analiza literară a nuvelei „Moara cu noroc” de Ioan Slavici; 2.) Analiză
comparată a două pasteluri: „Iarna” de Vasile Alecsandri şi „Iarna pe uliţă” de
George Coşbuc. (150 minute, max. 40 puncte). Pe lângă cele 90 de puncte,
absolventul a mai putut obţine 10 puncte în plus, 8 din ortografie şi 2 din
caligrafie.</span><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">*<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="color: black; font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Pentru cititorii care doresc
să-şi testeze cunoştinţele la limba şi literatura română, publicăm mai jos
subiectele primului capitol al bacalaureatului din 2018. Răspunsurile corecte
şi instructajul pentru evaluarea acestor teste se găsesc pe site-ul <a href="http://www.oktatas.hu/"><span style="mso-bidi-font-family: Arial;">www.oktatas.hu</span></a>.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">I. ÎNȚELEGEREA TEXTULUI </span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></i></b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Citiți cu atenție textul de mai jos și răspundeți la
întrebări.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: center; text-autospace: none;">
<b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Maria Ciobanu – 60 de ani de
carieră artistică<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Maria Ciobanu, supranumită „ciocârlia cântecului popular românesc",
îşi încheie cariera artistică, după 60 de ani de activitate. Ea s-a născut
într-o familie de iubitori ai cântecului popular în comuna Roșiile, județul
Vâlcea. Tatăl său era un instrumentist popular, iar mama sa a avut o voce deosebită.
Încă de mică, Maria, „guguia” pe dealuri în timp ce mergea cu animalele la pășunat.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">„M-am trezit cântând, pentru că și mama și tata cântau și am cântat și eu
de când eram micuță. Mă duceam cu oile pe câmp, cântam pe un deal de răsunau
văile și pădurile, la Roșiile, unde m-am născut, și toate femeile se minunau:
«I-auzi-o pe Maria lui Ion Ciobanu, ce glas frumos are!». Pe la vârsta de 5-6
ani mă punea tatăl meu să cânt în fața musafirilor și le spunea: «Pe-asta mică
am s-o fac mare artistă!». Și i s-a îndeplinit, iată, această dorință, dar și
visul meu. M-am născut într-o familie cu aptitudini muzicale și am învățat să
cânt de la tatăl meu, de la mama mea și de la fratele meu", spunea Maria
Ciobanu într-un interviu.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Oamenii din sat îi spuneau <i>Ciocârlia din Roșiile</i>. Toți o îndrăgeau și
devenise <i>zâna satului</i>, fiind invitată să cânte la nunți, botezuri și la
hora din Ciobănești sau din fața Primăriei.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Așa se face că a fost remarcată și dusă la București unde s-a înscris la un
concurs pentru ocuparea unui post la <i>Ansamblul Ciocârlia. </i>În juriul din
care făcea parte și Maria Lătărețu, din cei 400 de înscriși doar doi au trecut
proba de foc: Irina Loghin și Maria Ciobanu. <i>Asta este cântăreața care-mi va
călca pe urme</i>, a zis Maria Lătărețu. Maria Ciobanu a cântat în toată țara și
în numeroase țări străine. Pretutindeni este întâmpinată cu nespusă căldură de
iubitorii cântecului popular, iar presa îi lăuda harul.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Foarte multe din melodiile interpretate de artistă au devenit foarte
populare, mult îndrăgite de public, ca de pildă: „Șarpe, șarpe de dudău", „Azi
noapte când m-am culcat", „Mult mi-i drag mie Marin", „Ia-mă dor și
du-mă, du-mă!", „Spune-mi neică, mergi, nu mergi?", „Hăulesc gorjencele",
„Lie, ciocârlie" și multe altele.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În 1977, când a devenit laureată a Concursului interpreților profesioniști
din țară, unul dintre membrii juriului a exclamat: „Nu e glas, e forță a
naturii, e un miracol. I-ați ascultat trilurile «Ciocârliei»? Sunt neomenești,
sunt chiar de pasăre a cerului. „Lie, ciocârlie" este cântecul cel mai
apropiat de sufletul meu și a devenit ultracunoscut prin interpretarea mea,
însă toate piesele din repertoriul meu îmi sunt dragi și am așezat în ele din
întâmplările fiecărei mame, ale fiecărei femei, încât oricine le asculta să se
regăsească în ele"<i>, </i>mărturisea Maria Ciobanu.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Maria Ciobanu și-a încheiat cariera artistică de 60 de ani de activitate
printr-un turneu în cinci oraşe, intitulat <i>„Lie, Lie Ciocârlie, Rămân a
voastră Marie!". </i>Cele cinci spectacole au avut loc în luna martie la
Bucureşti, Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Bacău şi Iaşi. Aceste concerte au avut o
mare încărcătură emoţională, mai ales că ele s-au organizat în luna martie,
care este dedicată mamei şi femeii.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Performanţele vocale ale artistei au fost recunoscute de la începutul
carierei, cântăreaţa fiind supranumită „ciocârlia cântecului popular
românesc", în scurt timp după debutul său. Cântecul care i-a adus
consacrarea este „Lie, ciocârlie".<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În îndelungata sa carieră, Maria Ciobanu a fost distinsă cu premii şi
distincţii prestigioase, între care Crucea naţională „Serviciul
Credincios".<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Moştenirea artistică pe care Maria Ciobanu o lasă românilor este sporită de
cei trei copii ai acesteia, artişti ai scenei româneşti şi internaţionale:
soprana Leontina Văduva, artista Camelia Ciobanu, stabilită în SUA, şi
interpretul de muzică populară Ionuţ Dolănescu. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Cu ocazia spectacolului de retragere, Maria Ciobanu a cântat împreună cu
Leontina Văduva, Camelia Ciobanu, Doiniţa şi Ionuţ Dolănescu. Atmosfera de
sărbătoare a fost completată de artişti, precum Steliana Sima, Mariana Ionescu
Căpitănescu, Gelu Voicu, Mioara Velicu şi Gheorghe Turda. Acompaniamentul a
fost asigurat de Orchestra „Doina Basarabiei", conducător artistic şi
orchestrator fiind Valeriu Caşcaval.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">„Este foarte greu, sunt foarte emoţionată, publicul este minunat, am trăit
atâtea clipe frumoase pe scenă, îmi este greu să mă las de cântat”, ne-a spus
Maria Ciobanu, sâmbătă seara, după concertul de la Sala Palatului, unde a fost
aplaudată de 4.000 de spectatori. „Ciocârlia” muzicii populare româneşti ne-a
mai povestit şi ce planuri are după marea retragere de pe scenă: „Visul meu
este să-mi văd nepoţii mari şi să-mi calce pe urme. Să mă ţină Dumnezeu
sănătoasă. Am şase nepoţi, comori de copii buni şi frumoşi, cu drag mă ocup de
educaţia lor şi m-aş bucura peste ani să-i iubească publicul”. După seria de
spectacole Maria Ciobanu va locui în America, mare parte a timpului, acolo unde
s-a stabilit şi fiul ei, Ionuț Dolănescu, alături de soţie şi de cei trei copii
ai lor: „Acolo, viaţa este frumoasă, dar publicul e cam americanizat. Însă, tot
le place „Lie, lie ciocârlie”. O să mai stau şi acolo, mai vin şi în ţară, la
prieteni, nu pot renunţa la viaţa din România. Mă împart între ţară şi
străinătate”.<o:p></o:p></span></span></div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: right; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">(România liberă, 2016)</span></i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Note lexicale<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">a gugui </span></i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">– (dialectal) a scoate sunete disparate, încă nearticulate în
cuvinte; a gânguri<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">aptitudine </span></i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">– chemare, har, înclinare, înclinație,
predilecție<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">ultracunoscut – </span></i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">foarte cunoscut, arhicunoscut<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">remarcat </span></i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">– observat, băgat de seamă de cineva; relevat, evidențiat<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">încărcătură emoțională </span></i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">– profunzimea emoțiilor și
sentimentelor în interpretarea cântecelor populare<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">triluri </span></i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">– ornament muzical constând din executarea rapidă și repetată
a două note consecutive<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">prestigios </span></i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">– important, însemnat<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">1. Prezentați, pe scurt, tema acestui articol. (5 puncte)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">2. Explicați, pe baza textului, sensul metaforei: <i>ciocârlia
cântecului popular românesc. </i><span style="mso-bidi-font-style: italic;">(</span>3
p.)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">3. Cum este descrisă în text familia Mariei Ciobanu? (5
p.)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">4. Ce îi spuneau Mariei femeile din satul Roșiile și cum
o numeau sătenii? (3 p.)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">5. Ce făcea tatăl ei pentru a pune în valoare talentul
Mariei? (3 p.)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">6. Ce examen a dat Maria Ciobanu și cum a reușit să ocupe
un post la o formație cunoscută din București? (2 p.)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">7. Găsiți câte două sinonime pentru cuvintele: (5 p.)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">cântec:
___________________<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">instrumentist:
_________________<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">aptitudini
muzicale: _________________<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">musafir:
_________________<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">dorință: ____________________<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">8. În ce lună au avut loc concertele pentru serbarea
carierei artistice a Mariei Ciobanu și ce semnificație are această lună? (3 p.)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">9. Găsiți în text formele (câte 1 exemplu) de imperfect
ale verbelor <i>a cânta, a merge, a pune, a spune, a face. </i><span style="mso-bidi-font-style: italic;">(5 p.)</span><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">10. Găsiți în text formele (câte 1 exemplu) de perfect
compus ale verbelor reflexive: <i>a se naște, a se îndeplini, a-și încheia </i><span style="mso-bidi-font-style: italic;">(3 p.)</span><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">11. Explicați sensul sintagmei <i>zâna satului. </i><span style="mso-bidi-font-style: italic;">(3 p.)</span><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">II. ALEGEȚI UNUL DINTRE CELE DOUĂ SUBIECTE URMĂTOARE:<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">ARGUMENTARE SAU REDACTAREA UNUI TEXT FUNCȚIONAL.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">(120–200 de cuvinte) Total 10 puncte<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">A) Realizaţi pe baza fragmentului de mai jos un text în
care să prezentaţi 3–5 argumente referitoare la utilizarea tabletei de către
copii.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-align: center; text-autospace: none;">
<b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Relația dintre copii și tabletă<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Nu
mai este un secret pentru nimeni că tehnologia <i>touchscreen </i>(în limba
română <i>ecran tactil</i>) ne-a schimbat viața. În bine sau în rău, nu știm
încă! Dar știm sigur că ne place și ne bucură, altfel nu am alerga atât de
disperați după ultimele aplicații! Dacă mergeți dimineața cu autobuzul, aruncați
o privire și numărați câți dintre pasageri sunt ocupați cu navigarea pe tabletă
veți constata că o mare parte a lor se uită pe ecranele micilor aparate.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Copiii
noștri nu fac nici ei excepție: nici nu au învățat bine să meargă sau să
vorbească, și degețelul le „zboară” pe ecranul tabletei, intuind cu precizie ce
au de făcut. Nu le trebuie mult să își dea seama singuri care sunt regulile
unui joc. Am văzut copilași de 5 ani care știu să caute și să își instaleze
jocuri gratuite de internet. O fetiță de 8 ani se lăuda că ea le „repară”
tabletele tuturor din familie când se blochează. O fi bine, o fi rău? Un lucru știm
sigur: tehnologia va face parte din viitorul copiilor noștri mai mult decât face
parte din viața noastră! Acesta este un adevăr pe care greu îl mai putem
schimba. Astfel, în ceea ce privește relația dintre copii și tabletă, opiniile
oscilează în general între două extreme: fie le găsesc beneficii nenumărate,
fie le condamnă definitiv ca fiind sursa tuturor relelor care li se întâmplă
copiilor noștri, uitând că, chiar noi, adulții, suntem cei care le-au pus
copiilor în brațe tableta! <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">(www.evz.ro</span></i><span lang="RO" style="font-size: 12pt;">, 2015)<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">B)
Redactați o scrisoare cu tema de mai jos.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Sunteți
elev/ă al/a Liceului „Nicolae Bălcescu" din Giula. Realizați o scrisoare
cu tema precizată mai jos. Redactați o scrisoare de intenție pentru angajare la
Hotel Wellness Familial din Giula. Semnați scrisoarea cu inițialele B.E.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Doriți
să vă angajați în cadrul firmei Hotel Wellness Familial din Giula. Recent ați
citit într-un ziar local reclama firmei pentru un post de organizator de
excursii la acest hotel. Motivați scrisoarea de intenție cu câteva informații:
după liceu ați făcut o specializare în domeniul organizării excursiilor, iar pe
baza exprienței pe care o aveți și pe baza cunoștințelor de limbă (maghiara,
româna, engleza) veți putea organiza vizite și excursii pentru turiștii români
mai ales în orașul Giula și în alte localități unde trăiesc și români din
Ungaria. Cunoașteți istoria orașului Giula și a localităților, precum și tradițiile
românilor din Ungaria.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<b><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În
redactarea scrisorii veți avea în vedere următoarele:<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– să
se respecte convențiile specifice unei scrisori de intenție:<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– să
se regăsească: formulele de adresare; data indicată și locul; formulele de
încheiere,<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– conținutul
și structura să fie adecvate argumentării;<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; mso-layout-grid-align: none; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– să
se asigure registrul stilistic și să se respecte normele de exprimare corectă,
de ortografie și de punctuație.<o:p></o:p></span></span></div>
<br />foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-24467157014902820392018-05-18T18:41:00.006+02:002018-05-18T18:48:57.401+02:00Biserica Baptistă din Chitighaz, la 100 de ani în sunet de fanfară<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkGEE80ISH4I6XgQX3r8iqemJpgt1br-uUyaWzuV9SQJHg6dvNYEMTjg2SeJvXaHeoOLTHUnNtrggVm8GblZfvmbndD0pkDQy-tWo_jSyIswxmJOSeRFn8cHhtukchFta8QiOT5GDozwVC/s1600/Ch+fanfara5.JPG" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjkGEE80ISH4I6XgQX3r8iqemJpgt1br-uUyaWzuV9SQJHg6dvNYEMTjg2SeJvXaHeoOLTHUnNtrggVm8GblZfvmbndD0pkDQy-tWo_jSyIswxmJOSeRFn8cHhtukchFta8QiOT5GDozwVC/s320/Ch+fanfara5.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="RO" style="color: black; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Evenimentul festiv a fost
deschis sâmbătă, 5 mai, cu un concert aniversar de fanfară marcându-se 100 de
ani de activitate misionară a fanfarei, iar sărbătoarea dedicată centenarului a
continuat şi duminică, în cadrul serviciului divin al Bisericii Baptiste din Chitighaz.
Au cântat pentru slava lui Dumnezeu în aceste două zile majoritatea
instrumentiştilor care au crescut în această biserică şi au participat la acest
eveniment festiv al comunităţii creştine baptiste, în marea lor majoritate
tineri şi mulţi fraţi din adunare. </span></span></b><br />
<a name='more'></a><b><span lang="RO" style="color: black; mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Dirijorii şi instrumentiştii prezenţi au
mulţumit tuturor participanţilor prin armonia muzicii de fanfară, care
reprezintă ecuaţia iubirii şi slujirii Creatorului. Pentru aceste zile, s-au
întors acasă şi câţiva foşti membri ai adunării baptiste care, datorită rolului
fanfarei din Chitighaz, au studiat muzică şi au devenit profesori de muzică şi
artişti ai unor orchestre de renume din Ungaria.</span></span></b></div>
<b><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"> <o:p></o:p></span></b><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<h3 style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: small;">Distincţia
„Pentru localitatea Chitighaz”<o:p></o:p></span></span></h3>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span lang="RO" style="color: black; mso-ansi-language: RO;">În deschiderea evenimentului a
luat cuvântul pastorul bisericii, </span><i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Füstös Gyula</span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">, iar <i>Ştefan
Cioca</i>, fost pastor la Biserica Baptistă din Chitighaz a prezentat istoricul
fanfarei. La eveniment a fost prezentă şi primăriţa <i>Maria Gyuricska Kalcsó</i>,
care a vorbit despre rolul important pe care îl are fanfara în biserică, dar şi
în localitate, de multe ori fanfara fiind prezentă la evenimentele satului, cum
ar fi serbările de 1 Mai, de Crăciun, concerte la festivalul satului, etc.
Pentru activitatea rodnică şi importanţa fanfarei în viaţa satului, doamna
primar a oferit fanfarei distincţia „Pentru localitatea Chitighaz”.<span style="color: black;"><o:p></o:p></span></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><br /></span></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEsVO-C0U0cckEt0JFTUzOfSBSzDBKhRJg1WgXYSYFWfAKzQAGU6f8rEvJKBA-9ctsi7v2CJ8AL_qq8SPqAs3CW7l8psskeTe1Hc7_wZ9sL4veIijbo4bG-sJO0VIULxCJePFp0HWNiz0h/s1600/Ch+fanfara1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="960" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEsVO-C0U0cckEt0JFTUzOfSBSzDBKhRJg1WgXYSYFWfAKzQAGU6f8rEvJKBA-9ctsi7v2CJ8AL_qq8SPqAs3CW7l8psskeTe1Hc7_wZ9sL4veIijbo4bG-sJO0VIULxCJePFp0HWNiz0h/s320/Ch+fanfara1.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2l4psPMJIobczOltWLUgTD_r6iaW1Ogj17QbrMBwHmEb3U_YMv1M5A9uh_p6ygW-K-vORPJCTDiFJVFikqhyphenhypheni3OSWKDEEgXVVIvlymao2ZQom6ZEGRy3nn2p_G-Qe4HZolwYVEAdZs48l/s1600/Ch+fanfara2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="720" data-original-width="960" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2l4psPMJIobczOltWLUgTD_r6iaW1Ogj17QbrMBwHmEb3U_YMv1M5A9uh_p6ygW-K-vORPJCTDiFJVFikqhyphenhypheni3OSWKDEEgXVVIvlymao2ZQom6ZEGRy3nn2p_G-Qe4HZolwYVEAdZs48l/s320/Ch+fanfara2.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<h1 style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: small;">Cum a rezistat fanfara timp de 100 de ani<o:p></o:p></span></span></h1>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Despre greutăţile pe care le-a avut
parcursul fanfarei, pastorul Ştefan Cioca a mărturisit următoarele: „Putem
cugeta şi ne putem aminti de greutăţile prin care a trecut această fanfară. În
urmă cu o sută de ani, alfabetismul era general în comună şi, în astfel de
timpuri, comunitatea noastră baptistă a reprezentat un înalt nivel de cultură.
Cei din biserică au cunoscut notele muzicale, au cunoscut cântatul, fanfara,
muzica, şi au servit cu toate acestea bisericii, dar au reprezentat un înalt
nivel cultural şi au servit şi în comună. Bineînţeles, în cei 100 de ani au
trecut prin multe peripeţii, ne putem gândi la timpurile cu sărăcie, cu
mizerie, cu asuprire, cu neajunsuri în toate domeniile şi tocmai de aceea
trebuie să spunem că numai Harul lui Dumnezeu a asigurat toate condiţiile prin
serviciile fanfarei. Ne putem gândi cât de mult au costat acele instrumente, care
nici astăzi nu sunt ieftine. Apoi, cât s-a lucrat pentru fanfară, fără multe
unelte tehnice, au scris notele cu mâna şi tot prin manuscris au fost
multiplicate şi puse la dispoziţia fanfariştilor. Au fost şi alte greutăţi, au avut
şi lupte personale în biserică, dar Dumnezeu ne-a ajutat să trecem peste toate
acestea. Atât conducătorii fanfarei, cât şi trâmbiţaşii au avut un mare
devotament pentru serviciul lor. Ne putem gândi la cel de-al Doilea Război
Mondial, perioadă în care de fapt s-a distrus fanfara, din fanfariştii vechi,
doar singurul fratele <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ioan Sarca</i> a
mai servit în continuare, iar fanfara în 1947 a trebuit înfiinţată din nou cu
25–30 de tineri, care s-au angajat să înveţe. Ei au participat de câte 3–4 ori
pe săptămână la instruire. Ne putem închipui ce jertfă mare a fost asta pe
lângă şcoală şi munca lor. Şi aşa cu paşi mai mici sau mai mari s-a ajuns
aici…”<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">„Rolul fanfarei este să deschidă inimile…”<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Pastorul <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Füstös Gyula</i> serveşte de mai bine de un an la Biserica Baptistă din
Chitighaz. Ca fost muzician, acesta ne vorbeşte despre rolul fanfarei în
biserică: „Am avut prilejul şi ocazia să serbez mai multe centenare în diferite
locuri în care am fost pastor mai înainte. O fanfară să ţină 100 de ani şi să
nu dispară, să nu se oprească din lucru, este ceva de apreciat. Acestor oameni
care se află aici probabil le-a plăcut muzica, din generaţie în generaţie au
învăţat să cânte, iar astăzi unii dintre ei au ajuns la un nivel foarte
ridicat. Mulţi dintre copiii fanfariştilor din Chitighaz au ajuns să cânte în
diferite orchestre în Budapesta, la operă, la festivaluri de muzică. Sunt muzicanţi
care au pornit dintr-un sat pierdut, de la marginea ţării, şi au cucerit ţara
prin muzica lor. Fanfariştii bisericii sunt amatori şi, din păcate, tot mai
puţini în ultimii ani. Copiii lor au făcut şcoli de muzică, iar în cazuri mai
rare, la sărbători sau concerte, cum a fost şi cazul de astăzi, se întorc acasă
şi cântă împreună. Rolul fanfarei este să deschidă urechile ascultătorilor,
ochii şi inimile oamenilor. Mai demult, fanfara ieşea la diferite ocazii în
stradă, făceau marşuri şi tot satul auzea… Astăzi fanfara cântă doar în
biserică. Eu am fost câteva decenii muzician profesionist în anii trecuţi,
înainte de a deveni pastor, şi ştiu ce înseamnă să lucrezi în mod profesionist,
să cânţi cu acurateţe toate notele, dar pentru bani. Însă să cânţi voluntar
pentru biserică, să cânţi cântări care au în adâncul lor ceva de spus pentru
Dumnezeu, pentru credinţă, este total altceva. La fel eram şi eu când cântam în
fanfara din Biserica Baptistă din Oradea şi simţeam cu totul altceva când
cântam în Filarmonica de Stat din Oradea. Aici trebuie să-ţi pui şi inima, şi
asta se simte. Dacă muzicienii cântă din inimă, ascultătorii recepţionează
acest lucru.”<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><br /></span></o:p></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNpPrZYzglcpiT9KZZKs2WRojKNWTS5JlV4mtj70j_02dvUqnyJkV1MK0U7lz6IdRjmt5FogdCO2z6VvbVitrmlVSmQGZI5ZSyYMDnF7E9pysGI-SeRrjraerVsxWcAfzcx32qwlLDlQCc/s1600/Ch+fanfara3.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhNpPrZYzglcpiT9KZZKs2WRojKNWTS5JlV4mtj70j_02dvUqnyJkV1MK0U7lz6IdRjmt5FogdCO2z6VvbVitrmlVSmQGZI5ZSyYMDnF7E9pysGI-SeRrjraerVsxWcAfzcx32qwlLDlQCc/s320/Ch+fanfara3.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Două decenii alături de fanfară</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Gheorghe
Moţ</span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> a fost dirijorul
fanfarei baptiste din Chitighaz din noiembrie 1988, şi de atunci, timp de 20 de
ani s-a implicat mai mult sau mai puţin în această lucrare. De la dânsul aflăm
care este stilul fanfarei din Chitighaz. „Fanfara baptistă din Chitighaz este
foarte apropiată de sufletul meu. Aici am trăit şi 20 de ani din realizările
mele. În cele două decenii am mai plecat în multe misiuni, am ajuns în alte
oraşe din Europa cu fanfara sau să dirijez, am fost în America, şi nu am putut
face faţă fanfarei, însă a venit în locul meu în tânăr priceput, un tânăr care
era dornic să înveţe cât mai mult, este vorba de <i>Iosif Stan</i>, dirijorul
actual, care a continuat, mi-a preluat stilul, compoziţiile mele şi este foarte
activ. Stilul fanfarei din Chitighaz este aparte faţă de alte fanfare de aici. Acest
lucru îl motivează zona în care ne aflăm, zonă apropiată de Curtici, oraş care
are o fanfară puternică cu zeci de fanfarişti. Fanfara din Curtici a inspirat
activitatea celor din Chitighaz. Eu scriu muzică de fanfară din anii ’70, şi
având micul trafic veneam des la Chitighaz, sau chitighăzenii veneau la noi, la
Curtici. Făceam tot timpul schimb de cântări, de cor, partituri pentru fanfară.
Oamenii consideră fanfara ca pe un punct de înviorare. Fanfara de biserică are
imnurile bisericeşti prelucrate direct pentru fanfară. Noi nu cântăm în
Biserică ce nu-i a bisericii. Fanfara face un serviciu sufletelor, care ştie să
pună balsam pe o rană.”<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8nl3SC6XjaPC-3wHw3V3SRKIGHdV-4CcEYMPFMGC6QEmfJ8A7dT639epxc9OCWW8mqi29Wogy0k4pJYIVuwpbI_H5fidO2hyphenhyphenMnz4my5xnUXSZi-MV3bJw-hvD-o6U3yaw9O8wJAM8bJyb/s1600/Ch+fanfara4.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8nl3SC6XjaPC-3wHw3V3SRKIGHdV-4CcEYMPFMGC6QEmfJ8A7dT639epxc9OCWW8mqi29Wogy0k4pJYIVuwpbI_H5fidO2hyphenhyphenMnz4my5xnUXSZi-MV3bJw-hvD-o6U3yaw9O8wJAM8bJyb/s320/Ch+fanfara4.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Un fanfarist şi profesor neobososit</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><i style="mso-bidi-font-style: normal;"><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">Teodor
Stan</span></i><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"> locuieşte la Budapesta,
dar este originar din Chitighaz. De mulţi ani trăieşte departe de satul său natal,
dar nu putea să nu vină acasă în această frumoasă zi de sărbătoare. „Când vin
la Chitighaz, simt că mă întorc acasă. În Biserica Baptistă din Chitighaz am
învăţat totul: să vorbesc româneşte, să mă rog, să cunosc instrumentele. Tot
aici am învăţat să cânt la instrumentele la care şi azi am suflat. Când am
început să cânt, părinţii nu au fost de acord să merg la şcoala de muzică,
pentru că erau cu gândul să nu ajung să cânt cine ştie pe unde. Aşa erau acele
vremuri. Eu zic că Domnul a vrut să fiu muzician şi aşa că părinţii mei s-au
liniştit cu gândul că vreau să învăţ muzică şi am mers la şcoală. Am avut un
pedagog foarte bun la Békés-Tarhos, unde am început să fac muzică. După aceea
am ajuns la Dobriţân, la gimnaziu şi, pe urmă, la Academia de Muzică din
Budapesta. Când mi-am primit diploma de absolvent al universităţii de muzică am
venit acasă şi la gară mi-am cumpărat un ziar „Népszabadság”. Întâmplător, am
văzut un anunţ că în Filarmonica de Stat de la Budapesta se caută muzicieni
pentru angajare. Am avut 10 zile să mă pregătesc pentru acest concurs de
angajare şi am reuşit. Am cântat în această orchestră timp de 28 de ani. Primii
ani am suflat în trombon şi, paralel, am început să fiu profesor de muzică. La
Budapesta am predat muzică la instrumente de suflat pentru copii de şcoală
generală, apoi am ajuns să predau la facultate timp de 26 de ani şi paralel am
cântat în orchestră. Sunt de 80 de ani, dar încă şi acum predau muzică elevilor
de şcoală generală la Budapesta.”<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<br /></div>
<h1 style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: small;">Continuitatea este ceea ce contează<o:p></o:p></span></span></h1>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">Iosif Stan, actualul dirijor al fanfarei,
este în biserică din anii copilăriei. De 25 de ani a preluat conducerea
fanfarei, lucru pe care îl face cum ştie el mai bine. „Precum părinţii mei m-au
dus cu ei la biserică de mic aşa şi alţi părinţi îşi aduc copiii de mici la
biserică, ca aceştia să ştie de Dumnezeu şi să se obişnuiască cu biserica şi cu
credinţa, să aducă slavă lui Dumnezeu. Dacă părintele vede că copilul lui are
talent, ştie să cânte sau zice că îi place vreun instrument, îl duce la şcoala
de muzică. Aşa am ajuns şi eu să fac muzică. Am avut 12 ani când prima dată am
cântat în corn, după aceea bunicul m-a îndrumat să când la basfligorn şi am
rămas la acest instrument. Am umblat şi la şcoala de muzică de la Jula, iar
experienţa în fanfară mi-am dobândit-o cântând şi în alte fanfare de nivel mai
ridicat. Din 1993 sunt dirijorul fanfarei. La 12 ani, când am intrat eu în
fanfară, erau 22 de fanfarişti. Atunci erau vremuri bune pentru fanfară, pentru
că majoritatea eram aici în sat. Acum chiar dacă avem mulţi muzicieni renumiţi,
tineri foarte talentaţi, aceştia nu mai stau în sat, sunt plecaţi care încotro.
Sunt dirijorul fanfarei de 25 de ani, perioadă în care fanfara a avut tot
timpul şi tineri, şi mai vârstnici. Întotdeauna am avut tineri care i-au
înlocuit pe cei vârstnici, aşa că nu suntem mulţi, însă sper să avem
continuitate şi încă viaţă lungă. Până avem tineri în biserică care învaţă să
cânte este bine…“<o:p></o:p></span></span></div>
<h1 style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif; font-size: small;">T. Boca<span style="color: black;"><o:p></o:p></span></span></span></h1>
<br />foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-22562268467100677912018-05-04T15:27:00.000+02:002018-05-04T15:27:43.001+02:00Promoţia 2014–2018 a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula<br />
<div class="MsoBodyText" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În ziua de 5 mai, de la ora 10.00, la Centrul Cultural Românesc va avea
loc serbarea de absolvire a elevilor de clasa a 12-a. Absolvenţii promoţiei 2014–2018,
ai căror diriginţi sunt <i>Vera Gurzău Cser </i>(clasa a 12-a A) şi <i>Silvia
Cefan </i>(clasa a 12-a B)<i>,</i> îşi vor lua rămas bun de la instituţia de
învăţământ şi de la cadrele didactice, iar după serbarea de adio vor începe
examenele în scris de bacalaureat.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoBodyText" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbfivcTkAcYy5hJiI31NvD6JWEslGuabI3ZjfGuXRkwgCNx8h7nITt511k8zFOrCzeLqCXhKE3ODk5eUN3aQp3hRLHz8KhMZnIM5VEUknniQAB-kUFFfWNfkEmLzrWGnEqhm2zVNsa76BU/s1600/2018-18_Page_06.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1117" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgbfivcTkAcYy5hJiI31NvD6JWEslGuabI3ZjfGuXRkwgCNx8h7nITt511k8zFOrCzeLqCXhKE3ODk5eUN3aQp3hRLHz8KhMZnIM5VEUknniQAB-kUFFfWNfkEmLzrWGnEqhm2zVNsa76BU/s640/2018-18_Page_06.jpg" width="446" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuH_lib9s2JF_BOc60oJSt1fo40UbTJxyidV4gNOKWfxNyAAsgmMR0EIsTRNeHsX1V35p5u1OJIqeFLjDihma_pJDfvkNydY3cLCkMJpyG872uzzY0eyT8tVstHA1s294vQsfPfW-2URKK/s1600/2018-18_Page_07.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1600" data-original-width="1117" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiuH_lib9s2JF_BOc60oJSt1fo40UbTJxyidV4gNOKWfxNyAAsgmMR0EIsTRNeHsX1V35p5u1OJIqeFLjDihma_pJDfvkNydY3cLCkMJpyG872uzzY0eyT8tVstHA1s294vQsfPfW-2URKK/s640/2018-18_Page_07.jpg" width="446" /></a></div>
<div class="MsoBodyText" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<b><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-86939010609528990322018-05-04T15:14:00.002+02:002018-05-04T15:14:24.212+02:00Un fotograf pasionat de peisajele Bihorului şi de frumuseţea femeilor: Ovi D. Pop din Oradea<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEicnTo105ajgyCamLnUwie8yTRyAFpvM-4h-Tif6QiXv3rjzsyfRaUx58VwinaQDVM-KdiNo8dGXsRgodKOJHYpmdARj5oaNNjCwycplHk1ubHG98MNBR4w1xAfRs7QUek6VPX8tfc9aPrk/s1600/ovi4.JPG" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="1070" data-original-width="1600" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEicnTo105ajgyCamLnUwie8yTRyAFpvM-4h-Tif6QiXv3rjzsyfRaUx58VwinaQDVM-KdiNo8dGXsRgodKOJHYpmdARj5oaNNjCwycplHk1ubHG98MNBR4w1xAfRs7QUek6VPX8tfc9aPrk/s320/ovi4.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Femei tinere şi bătrâne, frumoase şi trecute de vârsta
frumuseţii, femei europene sau asiatice, femei blonde, şatene sau negre,
zâmbitoare sau misterioase – cam aşa s-ar putea descrie pe scurt şi sec zecile
de chipuri de femei, care au fost expuse în ziua de 7 martie, la Jula, cu
ocazia evenimentului intitulat „Mărţişor cultural românesc”, organizat de
Consulatul General al României la Jula şi Uniunea Culturală a Românilor din
Ungaria. Expoziţia de fotografii s-a datorat artistului fotograf <i>Ovi D. Pop</i>, din Oradea, cel care nu este
la prima expoziţie în Ungaria şi oriunde îşi expune creaţiile trădează
dragostea sa faţă de peisajele naturale şi arhitecturale ale Bihorului. Ovi D.
Pop s-a bucurat să răspundă întrebărilor „Foii româneşti” şi să povestească
cititorilor români din Ungaria despre pasiunea sa faţă de arta fotografică,
care i-a adus multe satisfacţii şi numeroase premii internaţionale.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><o:p><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjjQdFKWQcR-ZZ8YDx6vSL8keCSquxom3tsaeREkIjw-f5ZT-axxBbT6Uo6s1aqhBcU9apvFpH4EtsTmZIpD1nXXvbhpWPts0HHqU6TXWQDMhMOewRN5BPVfx98FZVPaORP4bMH43KrWt2i/s1600/ovi+d+pop.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1070" data-original-width="1600" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjjQdFKWQcR-ZZ8YDx6vSL8keCSquxom3tsaeREkIjw-f5ZT-axxBbT6Uo6s1aqhBcU9apvFpH4EtsTmZIpD1nXXvbhpWPts0HHqU6TXWQDMhMOewRN5BPVfx98FZVPaORP4bMH43KrWt2i/s320/ovi+d+pop.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><o:p><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></o:p></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><o:p><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"></span></o:p></span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"> </span><br />
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Cine este Ovi D. Pop?<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">„M-am născut la
Oradea, în 9 aprilie 1973. Sunt fotograf de peste 20 de ani şi prefer mai multe
genuri ale artei fotografice: eseu, peisaj, aeriene şi monumente”, aşa se
prezintă fotograful pe site-ul său de internet (ovidpop.ro). „Sunt directorul
Editurii Duran`s Oradea, în îngrijirea căreia am publicat 6 monografii
ilustrate ale judeţului Bihor, lucrări ce conţin peste 1500 fotografii cu cele
mai reprezentative locaţii din judeţ, respectiv 6 ediţii ale Ghidului turistic
al judeţului Bihor, o ediţie a albumului Oradea mea şi multe alte vederi şi
cărţi de buzunar reflectă activitatea mea.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1n4F2Cl2ZA8VciCrjpz8xuUjJdcoOA9Ry0wryOwLMrJ9TRcZoJ5MJ2Jefw6sPxJcNXBgc0wIdE2Va6MbVfaFhaxbl2H2ioO_OxdFgz4AFu_J6LrC0lPbr4tKZPWRYajtZTpvEzgg-hkik/s1600/ovi5.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="802" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj1n4F2Cl2ZA8VciCrjpz8xuUjJdcoOA9Ry0wryOwLMrJ9TRcZoJ5MJ2Jefw6sPxJcNXBgc0wIdE2Va6MbVfaFhaxbl2H2ioO_OxdFgz4AFu_J6LrC0lPbr4tKZPWRYajtZTpvEzgg-hkik/s320/ovi5.JPG" width="213" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiz8hUDGNWBpOab4eWdGR_bUDOvPhoVhgn64447Vhj3T22fD769MspYXlUQ9Yz3vuTOjL_9YfuTimK4iqNZsI708uitUUJDCy1b6o_Sa6pb5uBPfTopXnuOng1mQK60o11RwcR5tnuix2-r/s1600/ovi2.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1070" data-original-width="1600" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiz8hUDGNWBpOab4eWdGR_bUDOvPhoVhgn64447Vhj3T22fD769MspYXlUQ9Yz3vuTOjL_9YfuTimK4iqNZsI708uitUUJDCy1b6o_Sa6pb5uBPfTopXnuOng1mQK60o11RwcR5tnuix2-r/s320/ovi2.JPG" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOy84j9ZQfVPJ3OFyS3S5OWGeR_2SK9Cw-_6FnUwOmIe9XjNSJK6XEpmq5wj4KOaPPWr8-K85boRd0nGc9Wa43m47lYNTP_xa-d5RNmA-BhqKo-Ck_17kw1DjWhKWC1-z0ZqHKKu0P54OM/s1600/ovi3.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1070" data-original-width="1600" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOy84j9ZQfVPJ3OFyS3S5OWGeR_2SK9Cw-_6FnUwOmIe9XjNSJK6XEpmq5wj4KOaPPWr8-K85boRd0nGc9Wa43m47lYNTP_xa-d5RNmA-BhqKo-Ck_17kw1DjWhKWC1-z0ZqHKKu0P54OM/s320/ovi3.JPG" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Din 2013 m-am
orientat şi spre fotografia artistică, reuşind să întrunesc criteriile pentru
obţinerea distincţiilor naţionale şi internaţionale – Artist al AAFR (Asociaţia
Artiştilor Fotografi din România) şi EFIAP (Excelenţa a Fédération
Internationale de l’Art Photographique).<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Fotografiile mele au
fost răsplătite cu 247 premii: 5 trofee internaţionale, 44 medalii de aur/
locul I, 20 medalii argint/locul II, 21 medalii de bronz/locul III, 11 diplome
şi 137 de menţiuni în 26 ţări diferite cum ar fi Austria, Australia, Grecia,
Egipt, Croaţia, Irlanda, Bosnia, Finlanda, Suedia, Slovacia, Ungaria, Dominica,
India, SUA, Serbia, China, Macedonia, Muntenegru, Belgia, Bulgaria, Georgia,
Kosovo, Hong Kong, Spania, Germania şi România.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În anul 2016 am
câştigat 111 de premii naţionale şi internaţionale!<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Din fotografiile mele
au fost organizate mai multe expoziţii personale în: Oradea, Cluj Napoca, Valea
lui Mihai, Hajdúszoboszló (Ungaria), Bruxelles, Cernăuţi (Ucraina), Carei,
respectiv mai multe expoziţii de grup în: Cluj Napoca, Bucureşti, Szeged (HU),
Budapesta (HU), Bratislava, Kosice (SK), Cernăuţi, Uzgorod (UA), Chişinău (MD),
Shenzen şi în Macau.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Toate acestea, însă,
nu le cuantific în ani, ci în realizări şi în bogăţia momentelor pe care am
reuşit să le surprind cu ajutorul luminii şi a umbrelor.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Aparatul foto este
canalul prin care reuşesc să redau ce văd cu ochii şi cu sufletul.”<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Nu ne vom opri nici în articol, precum nu am făcut-o nici în discuţia
pe care am purtat-o cu Ovi D. Pop, la numărul premiilor sale obţinute la
concursuri naţionale sau internaţionale, deoarece acestea sunt în creştere
continuă. S-ar putea ca la apariţia ziarului să fie deja mai multe decât au
fost în momentul când am scris acest articol…<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span lang="RO"><o:p><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></o:p></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCUSQdEnvaKrDqLZCWB8_JDRgjulUyZCsD-hzieyHMEIR8kku9Bb71uGZNa_7izJ_WIZ255d98WG7xLkRhPkPmW1shKVhPP3w8tWrw2p418pnoQgsVR44nso7Jw_rmG_dC_afPWduMsEJa/s1600/ovi7.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1070" data-original-width="1600" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCUSQdEnvaKrDqLZCWB8_JDRgjulUyZCsD-hzieyHMEIR8kku9Bb71uGZNa_7izJ_WIZ255d98WG7xLkRhPkPmW1shKVhPP3w8tWrw2p418pnoQgsVR44nso7Jw_rmG_dC_afPWduMsEJa/s320/ovi7.JPG" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh03sXbIzWuosybDzdJ25Nrn136ka-_sebEXoybZHNiCFEI4iQqtLu0YY2XFeEMWIFmYBlAZpa7IK92isJEMa03VWdV-1X1GwzAHHFsLzDEVkSbV7RfkBzPbgCZvgsX-GVzVnQ4ub18mLCA/s1600/ovi8.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1070" data-original-width="1600" height="214" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh03sXbIzWuosybDzdJ25Nrn136ka-_sebEXoybZHNiCFEI4iQqtLu0YY2XFeEMWIFmYBlAZpa7IK92isJEMa03VWdV-1X1GwzAHHFsLzDEVkSbV7RfkBzPbgCZvgsX-GVzVnQ4ub18mLCA/s320/ovi8.JPG" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiNKeFhVJjZ_gS5fHfJGAF2MLKuPtBTRmoC3sAQBb5BPSnUsBYEfQURIpid-31I8fUAIi-j4zyQGclhOhyvlAZzRaotCXrYR1Snd67UDbONNznzUgQ3Fr9Xp3wxgcc8UigusohDkj4knxg/s1600/ovi-oradea.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1177" data-original-width="1600" height="235" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhiNKeFhVJjZ_gS5fHfJGAF2MLKuPtBTRmoC3sAQBb5BPSnUsBYEfQURIpid-31I8fUAIi-j4zyQGclhOhyvlAZzRaotCXrYR1Snd67UDbONNznzUgQ3Fr9Xp3wxgcc8UigusohDkj4knxg/s320/ovi-oradea.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Editor de albume şi ghiduri turistice
despre Bihor<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– De mai mult timp am o relaţie de colaborare foarte bună cu domnul <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Lucian Silaghi</i>, directorul Direcţiei
Judeţene pentru Cultură Bihor, şi el m-a capacitat să vin azi la Jula, să-mi
expun pentru românii de aici câteva dintre portretele de femei, aflându-ne în
preajma Zilei Internaţionale a Femeilor.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";">Ovi D. Pop are
titulatura de fotograf E.FIAP, adică este în categoria „Excelence" a
Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică, cea mai prestigioasă organizaţie
internaţională de specialitate, fondată în 1946, de altfel singura recunoscută
şi de UNESCO. Imaginile sale, care arată oameni, locuri, natură, instantanee şi
nuduri, au apărut în saloane din toată lumea. Tot de numele lui se leagă şi
editarea celor mai multe ghiduri turistice şi albume despre Oradea şi judeţul
Bihor.</span><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– Am propria mea editură şi văzând că pe piaţă există o lipsă mare de
cărţi şi albume care reflectă realitatea arhitecturală şi culturală a
Bihorului, m-am gândit să scot un ghid turistic al judeţului Bihor, care de
fapt a fost primul astfel de ghid apărut după Revoluţie. Tot la editura mea a
apărut şi prima monografie ilustrată a judeţului Bihor, care până acum s-a
vândut în peste 10 mii de exemplare. Acest album a ajuns chiar un fel de
protocol de lux al judeţului Bihor, deoarece am fost în fiecare sat, comună şi
oraş, şi astfel cuprinde tot ce are Bihorul. Am făcut aşa de mulţi kilometri că
am distrus chiar şi o maşină. Volumul, la fel ca aproape toate cărţile mele, a
apărut în trei limbi: română, maghiară şi engleză. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO">După realizarea acestui interviu şi după plecarea lui Ovi D. Pop de la
Jula, care a venit să-şi demonteze expoziţia din holul Uniunii Culturale, mi-am
amintit că în redacţie am pe undeva un album turistic despre Oradea. Am tot
căutat şi, da, era cum mă aşteptam. Era cel editat de Editura Duran</span><span style="mso-ansi-language: HU;">’</span><span lang="RO">s Oradea, a lui Ovi D. Pop.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">O viaţă trăită cu pasiune<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Ovi D. Pop a fost atras încă din copilărie de imagini, pasiunea moştenind-o
de la mama lui, care avea un aparat foto rusesc. Povesteşte cu mare drag despre
cantonamentele din Padiş sau Stâna de Vale, unde, fiind atlet de performanţă, se
bucura de antrenamentele în natură şi ţine minte că atunci a realizat primele
fotografii despre Bihor. Dar atunci arta fotografică încă nu se afla printre
pasiunile sale.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– În adolescenţă aveam două
preocupări: femeile şi discurile rock", zice Ovi. Mai târziu a urmat
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, lucrând totodată ca agent de publicitate
pentru ziare locale.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Deoarece părinţii nu l-au
putut ajuta prea mult cu bani, nevoia l-a ambiţionat, aşa s-a hotărât să-şi
deschidă, încă în anii de studenţie, în 1994, propria firmă de publicitate,
botezată Duran’s Press, după formaţia sa preferată, Duran Duran. Cu timpul şi-a
dezvoltat afacerea şi, pe lângă publicitate, a început să facă şi design, şi să
tipărească afişe, cataloage, calendare, reviste şi cărţi. Treaba nu i-a mers
totdeauna. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– În anii 2009–2010, când a
fost criza, am dat faliment. Clienţii nu mi-au plătit lucrările, iar statul îmi
cerea TVA după vânzări, nu după încasări. De la 18 angajaţi am ajuns să nu am
bani nici de ţigări, să dorm în frig, să nu ştiu ce o să mănânc mâine",
îşi aminteşte Ovi. Dar nu a cedat şi a încercat cât mai repede să se redreseze.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<b><span lang="RO" style="border: none windowtext 1.0pt; mso-border-alt: none windowtext 0cm; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; padding: 0cm;"><o:p><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></o:p></span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjomgy2UnQvQpK8LUN9YQyxcbaCxo1vEEwSPCdNZlQ3iC9X5hOsxkpB55C39YafVqRWWNhyD2GAwhcrYmAJ0-vQGie7UosIJAoAmhZx_qhOx_1txJGTT3rxj1L5XW2ziKj4Ppp_Pxq1pLpI/s1600/ovidpop10.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="800" data-original-width="1200" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjomgy2UnQvQpK8LUN9YQyxcbaCxo1vEEwSPCdNZlQ3iC9X5hOsxkpB55C39YafVqRWWNhyD2GAwhcrYmAJ0-vQGie7UosIJAoAmhZx_qhOx_1txJGTT3rxj1L5XW2ziKj4Ppp_Pxq1pLpI/s320/ovidpop10.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIQNSVhL_TdqyDsTbHZXlrgRMH_oXPmlorBxTdbLSE_Va7GvES481vWlxfKqaZSoQqlryo5FQQ2Xbpj7mpRuw1YnurVAObf2qrWFTO4tt1DzRdNQ6uuPFRoqpDFXl1y-x_Aj6zEqXGD78T/s1600/ovidpop11.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="800" data-original-width="1200" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhIQNSVhL_TdqyDsTbHZXlrgRMH_oXPmlorBxTdbLSE_Va7GvES481vWlxfKqaZSoQqlryo5FQQ2Xbpj7mpRuw1YnurVAObf2qrWFTO4tt1DzRdNQ6uuPFRoqpDFXl1y-x_Aj6zEqXGD78T/s320/ovidpop11.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><b><span lang="RO" style="border: none windowtext 1.0pt; mso-border-alt: none windowtext 0cm; mso-fareast-font-family: "Times New Roman"; padding: 0cm;">Bihorul, dragostea mea</span></b><span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Atunci i-a venit ideea cu
fotografiile despre judeţ, realizarea albumelor şi ghidurilor turistice despre
Bihor şi despre Oradea, cu informaţii şi imagini din tot judeţul. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">– Ştiam că vreau să fac ceva
inedit, ce alţii nu au făcut încă. La început am publicat fotografii obişnuite,
despre clădiri, peisaje, oameni, dar începând din anul 2000 am închiriat cu
regularitate un mic avion cu care zburam deasupra oraşului şi realizam şi
fotografii aeriene. În ultimul timp, nu mai zbor cu avionul, ci folosesc drona.
Pasiunea mea nu este doar realizarea fotografiei, ci şi faptul că umblu mult
printre oameni, bat la pas tot judeţul, îmi place să merg la evenimente din
viaţa satului, îmi place peisajul bihorean.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Cel mai
prolific fotograf român<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Încurajat de soţia Antonia şi
de fiul Patrick, Ovi D. Pop a înfiinţat Şcoala de Fotografie Varadinum, singura
din Oradea acreditată de Ministerul Educaţiei şi de Ministerul Muncii, unde
predă alături de Adela Rusu. Până acum, Ovi a pregătit aproape 100 de elevi în
Oradea şi la Satu Mare. Dincolo de teorie, îi duce prin locuri pitoreşti,
provocându-i să găsească cele mai bune cadre. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">De curând, a fost remarcat şi
de Uniunea Internaţională a Fotografilor, care la a cincea aniversare a invitat
în China 100 dintre cei mai buni fotografi din lume. În Guangzhou, o provincie
din sudul ţării, a fost tratat regeşte şi premiat pentru realizările din 2017,
când a adunat nu mai puţin de 114 premii, dintre care 28 de medalii de aur,
devenind astfel cel mai prolific fotograf român.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO" style="mso-fareast-font-family: "Times New Roman";"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Mai mult, el a fost desemnat
în juriul competiţiei fotografice organizate cu ocazia aniversării, alături de alţi
fotografi din Turcia, Malaysia şi China, fiind totodată invitat să le ţină
participanţilor şi un seminar. La final, din proprie iniţiativă, Ovi a
traversat China pentru a surprinde, chiar şi la –20 de grade, cum trăiesc
chinezii din Inner Mongolia, o regiune autonomă din nordul Chinei. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Pe 7
martie, când a fost la Jula, Ovi D. Pop şi-a anunţat cu bucurie publicul că
exact cu o zi înainte a obţinut viza pentru Australia, deoarece avea o
invitaţie pentru finalul lunii aprilie, la un concurs în Ţara Cangurilor. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Acum,
când aştern pe hârtie discuţia cu Ovi D. Pop, pe pagina lui de Facebook îi
admir fotografiile realizate zilele acestea la Sydney.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify; text-autospace: ideograph-numeric ideograph-other; vertical-align: baseline;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">E.Şimon<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-82783891107972486402018-05-04T15:10:00.001+02:002018-05-04T15:10:18.846+02:00Şedinţa anuală a Uniunii Culturale, la Jula<br />
<div class="MsoHeader" style="line-height: normal; text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Prezidiul Uniunii Culturale a
Românilor din Ungaria convoacă şedinţa anuală a Adunării generale a UCRU pe
data de 12 mai, cu începere de la ora 10.30. Pe ordinea de zi vor figura: darea
de seamă despre activitatea din anul 2017; dezbaterea şi aprobarea gospodăririi
din anul 2017; dezbaterea şi aprobarea gospodăririi din anul 2017 a Editurii
NOI (săptămânalul „Foaia românească”); planul de lucru şi proiecte culturale pe
anul 2018; aprobarea planului bugetar pentru anul 2018.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b><span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">E.Ş.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-27851996585198389902018-05-04T15:09:00.001+02:002018-05-04T15:09:44.065+02:00Aniversarea a 100 de ani de la înfiinţarea fanfarei baptiste din Chitighaz<br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În urmă cu un secol, în semn de laudă
pentru Creatorul şi Mântuitorul Cristos a fost înălţată prima cântare
interpretată de fanfara Bisericii Baptiste din Chitighaz.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">La ceas aniversar, la împlinirea a 100 de
ani de fanfară, Biserica Baptistă din Chitighaz organizează o serbare în zilele
5 şi 6 mai. Sâmbătă, 5 mai, serbarea va avea loc la ora 17.00, iar duminică, 6
mai, ora de rugăciune va începe la ora 9.00, şi va continua cu serviciul divin
de la ora 10.00, iar seara serviciul divin va începe la ora 17.00. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-justify: inter-ideograph;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;">A.B.</span></b><span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-6845398021523562302018-05-04T15:08:00.002+02:002018-05-04T15:08:46.788+02:00Recital de chitară, la ICR Seghedin<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_hdtc2lzPOjuAppdr9B74GJWp3SJlfZyeIeVb2X8_yDMoRo81GinkFjRaNaKEAapwZCzremHIyOjaDdkn5rrWc6uWFSgqfvygCXC1qVxj7dfc23up9-_gdPm88PaPC8_iuz1fn7de988X/s1600/ICR+Segh+concert.jpg" imageanchor="1" style="clear: right; float: right; margin-bottom: 1em; margin-left: 1em;"><img border="0" data-original-height="768" data-original-width="543" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi_hdtc2lzPOjuAppdr9B74GJWp3SJlfZyeIeVb2X8_yDMoRo81GinkFjRaNaKEAapwZCzremHIyOjaDdkn5rrWc6uWFSgqfvygCXC1qVxj7dfc23up9-_gdPm88PaPC8_iuz1fn7de988X/s320/ICR+Segh+concert.jpg" width="226" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În continuarea celei de-a 19-a
ediții a Festivalului Internațional de Chitară de la Seghedin, și a recentelor
concerte susținute pe plan local de chitariștii <i>Costin Soare</i> și <i>István Ferenc
Beke</i>, Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român Budapesta organizează,
la sediul său, un recital de chitară cu participarea unor studenți, secția
„Chitară”, din cadrul Universității de Științe din Seghedin, premiați în cadrul
festivalurilor internaționale de gen. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Vor participa: <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Marcell Nickman, Beatrix Kovács, Csenge Emese Krizsány, Krisztina
Tukacs</i> și Trio „I Graziosi”, sub conducerea <i style="mso-bidi-font-style: normal;">prof. dr. Andrea Bozóki</i>.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Vineri, 4 mai 2018, recitalul susținut
de studenții Universității de Științe din Seghedin, secția „Chitară”, se va
desfășura la sediul Filialei Seghedin a ICR Budapesta (Seghedin, Piața
Dugonics, nr. 2), cu începere de la ora 18.00. Intrarea este gratuită.<o:p></o:p></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-87194675740156357812018-05-04T15:06:00.001+02:002018-05-04T15:07:12.702+02:00O interesantă întâlnire personală cu artistul Ioan Nyisztor<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgL2H8KKY6L43MXsc3xFLSPvS4qEIikv85xsZy6QdiFmwa5RRvFyUHHOqQRdt0h3b2rq7wCbFWGb4FzfHUIvVd6x5Rvw7WAHIp8o780IX4s24znQLqf95zV7iqm4T5gkMQUutA4Ipy-RLgr/s1600/nyisztor1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="945" data-original-width="1417" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgL2H8KKY6L43MXsc3xFLSPvS4qEIikv85xsZy6QdiFmwa5RRvFyUHHOqQRdt0h3b2rq7wCbFWGb4FzfHUIvVd6x5Rvw7WAHIp8o780IX4s24znQLqf95zV7iqm4T5gkMQUutA4Ipy-RLgr/s320/nyisztor1.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span lang="RO">„Material de schiţă
în verde”, cu acest titlu s-a deschis recent o nouă expoziţie din lucrările
colegului nostru grafician şi webdesigner, <i>Ioan
Nyisztor</i>, tehnoredactorul revistei noastre „Foaia românească”, în aula
Liceului „Mad</span>ách Imre” din
Salgótarján. Vernisajul artistului român, originar din Micherechi, a fost
prilejuit <span lang="RO">de împlinirea a 95 de ani de la înfiinţarea
liceului.</span></span></div>
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"> <o:p></o:p></span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span lang="RO">Organizatoarea
evenimentului, <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Shah Gabriella,</i>
directoarea Muzeului </span><span style="mso-ansi-language: HU;">„</span><span lang="RO">Dornyay B</span><span style="mso-ansi-language: HU;">éla</span><span lang="RO">” din Salg</span><span style="mso-ansi-language: HU;">ótarján</span><span lang="RO">, a explicat într-un mod surprinzător motivul pentru care această
expoziţie s-a deschis în acest oraş din nordul Ungariei, aflat la sute de
kilometri de localitatea Jula, unde trăieşte şi activează artistul: între
Muzeul „Dornyay” şi graficianul Ioan Nyisztor există o legătură de colaborare
de mai mulţi ani, graficianul tehnoredactând mai multe publicaţii, albume şi
afişe ale instituţiei pe care o conduce, dar toate aceste colaborări s-au
realizat doar la distanţă, pe cale electronică, şi niciodată până acum nu s-au
întâlnit personal. Această întâlnire faţă-n faţă a adus de la sine şi naşterea
ideii de a deschide o expoziţie din lucrările lui Nyisztor. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span lang="RO"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieJt_Kr0RzqnFQldPU10rmMJkwXIf196Ey07cxqF6BYXoIYzuXk-rvAhP91-FybmC8dSpBtcESEENO_vKurR596XKWDAqRBuPre6o5nrZ1V9DwVEcUQlVBUQ5st-cvC-Nq-c1xmaZ8ujrK/s1600/nyisztor2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="945" data-original-width="1417" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEieJt_Kr0RzqnFQldPU10rmMJkwXIf196Ey07cxqF6BYXoIYzuXk-rvAhP91-FybmC8dSpBtcESEENO_vKurR596XKWDAqRBuPre6o5nrZ1V9DwVEcUQlVBUQ5st-cvC-Nq-c1xmaZ8ujrK/s320/nyisztor2.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKDglb39JXlBQAIGRodIrFLuo4kVI5vmM1K4pRC3BZQ-rfG7KYZBIgJlE11QbxCCKlb-bCBiAedlOhEWmb1XNJTvQHGSjv39auyl3lZuNd0XcTN1D5tZ3sUgonWPKqBxkVpP304xpuaWw0/s1600/nyisztor3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="945" data-original-width="1417" height="213" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjKDglb39JXlBQAIGRodIrFLuo4kVI5vmM1K4pRC3BZQ-rfG7KYZBIgJlE11QbxCCKlb-bCBiAedlOhEWmb1XNJTvQHGSjv39auyl3lZuNd0XcTN1D5tZ3sUgonWPKqBxkVpP304xpuaWw0/s320/nyisztor3.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span lang="RO"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;"><span lang="RO">Aşa cum s-a
explicat şi în cuvântul de deschidere al expoziţiei, titlul neobişnuit al
lucrărilor expuse derivă din atracţia artistului faţă de mediul înconjurător,
faţă de natură. La final, Ioan Nyisztor le-a vorbit tinerilor şi profesorilor
de la liceul maghiar din Salg</span><span style="mso-ansi-language: HU;">ótarján </span><span lang="RO">despre metodele lui tehnice de creare a compoziţiilor şi despre modul
cum le realizează la calculator.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: "georgia" , "times new roman" , serif;">E.Ş.<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-696971730227256731.post-178061975374863632018-05-04T15:03:00.002+02:002018-05-04T15:03:42.119+02:00„Parcă ne-am ţine oglinda unul altuia” - Dialog între scriitori români şi maghiari, la Festivalul Internaţional de Carte din Budapesta<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJMhg-3IMkI46hjIvt6Wiw4DUN9HgrGz29DaWGEdh-gSsTsrFZlqW6ZXJ9a5_KhAVZ7VBmjDkb-FdvMmrtsHOTqDMqzDPb3xLmXYc2gHXtfOOMyxIt5zCkb5kFqaVvaEXmmdDMeqm11Cpj/s1600/Bp+fest+carte4.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1080" data-original-width="1440" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJMhg-3IMkI46hjIvt6Wiw4DUN9HgrGz29DaWGEdh-gSsTsrFZlqW6ZXJ9a5_KhAVZ7VBmjDkb-FdvMmrtsHOTqDMqzDPb3xLmXYc2gHXtfOOMyxIt5zCkb5kFqaVvaEXmmdDMeqm11Cpj/s320/Bp+fest+carte4.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Ca în fiecare an,
la sfârşitul lunii aprilie, şi în primăvara acestui an, în perioada 19–22
aprilie, Budapesta a fost gazda Festivalului Internaţional de Carte.
Evenimentul a ajuns în 2018 la cea de-a XXV-a ediţie şi a fost organizat tot în
Complexul Millenaris. Acest festival internaţional găzduieşte anual aproximativ
100 de autori din 25 de ţări, peste 400 de autori maghiari, oameni de ştiinţă,
oferind publicului cititor ocazia întâlnirii cu autorii preferaţi, lansări şi
prezentări de carte, mese rotunde şi dezbateri.</span></span></div>
<a name='more'></a><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><o:p></o:p></span><br />
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Ministerul Culturii
şi Identităţii Naţionale din România, împreună cu Institutul Cultural Român Budapesta
a organizat şi în acest an standul oficial al României, prin prezentări de
cărţi, dialoguri între scriitori români şi maghiari. Invitaţii standului
României au fost scriitorii <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Ana Maria
Sandu</i> şi <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Dan Lungu</i>, iar
moderatorul dialogurilor purtate a fost criticul literar <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Alexandru Goldiş</i>. Au fost lansate trei volume traduse în limba maghiară:
o selecţie de poeme de Nichita Stănescu (în traducerea <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Zsuzsannei Kiss</i>), romanul „Omoară-mă!” („Ölj meg!”) de Ana Maria
Sandu şi romanul „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu” („A kislány, aki Istent
játszott”) de Dan Lungu. Cele două romane au fost traduse de <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Koszta Gabriella</i>. Lansările acestor
volume traduse în limba maghiară au prilejuit şi dialoguri între scriitorii
români Ana Maria Sandu şi Dan Lungu, dar şi un dialog între Dan Lungu şi
scriitorul maghiar <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Dragomán György</i>,
originar tot din România. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoH0UJfbE22VdXcDzbV7C0LtZXgICE1ndX59Mm6ST92vIf-Pd7bMxVAv0QLT8yp7KBSF-Zg7aEJuQ8P7kWt1-cADB4fxVF5oWFTBHFr52YsokDSUpATLN70Vl5ivHa84JrLry229ApCoCa/s1600/Bp+fest+carte1.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1080" data-original-width="1440" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoH0UJfbE22VdXcDzbV7C0LtZXgICE1ndX59Mm6ST92vIf-Pd7bMxVAv0QLT8yp7KBSF-Zg7aEJuQ8P7kWt1-cADB4fxVF5oWFTBHFr52YsokDSUpATLN70Vl5ivHa84JrLry229ApCoCa/s320/Bp+fest+carte1.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9DFCNSgaKsohg0sDGLDbNz-B5gYyAwfIbzIfGRte9T77qfbLoBG60LwUjd6gAaRr6ZigpRp9CUn-4elSASYK6ouB78DaLzc6tYbEmwYx6ptEgL8rVJSt6E7nnDNOvrRde_Ba7qwPs_z2z/s1600/Bp+fest+carte2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1200" data-original-width="1600" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9DFCNSgaKsohg0sDGLDbNz-B5gYyAwfIbzIfGRte9T77qfbLoBG60LwUjd6gAaRr6ZigpRp9CUn-4elSASYK6ouB78DaLzc6tYbEmwYx6ptEgL8rVJSt6E7nnDNOvrRde_Ba7qwPs_z2z/s320/Bp+fest+carte2.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">În dialogul dintre
cei doi scriitori români s-au abordat aspecte ale statutului literaturii române
şi statutul scriitorului român, precum s-a vorbit şi despre libertatea de
exprimare şi cenzură înainte de anii 1990, şi despre reconfigurarea
scriitorului român după 1990. S-a mai discutat şi despre relaţia
editor-redactor-autor, relaţie care după 1990 s-a deplasat din sfera
politicului spre piaţă. Multe din temele abordate de scriitorii de azi din
România sunt stimulate de absurdul cotidian, de aceea România a devenit şi un
paradis ficţional, după cum s-a afirmat în cadrul dialogurilor. S-a mai
menţionat că este suficient să fii realist în România ca să fii scriitor
suprarealist. <o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Un dialog foarte interesant
a avut loc între scriitorul Dan Lungu şi Dragomán György. Cei doi autori se
cunosc deja, nu au fost la prima întâlnire. Au mărturisit că şi-au descoperit
afinităţi şi complementarităţi comune. Scriitorul maghiar a precizat că, atunci
când a citit romanul lui Dan Lungu, a descoperit aceeaşi atmosferă şi viaţă pe
care o trăise cu un deceniu mai devreme şi pe care a ilustrat-o în romanul său
„Regele alb” („A fehér király”). A arătat că romanul „Fetiţa care se juca de-a
Dumnezeu” e scris foarte amănunţit, ceea ce trădează mult talent. „Eu am plecat
din România înainte de acţiunea cărţii lui Lungu. Nu mi-am putut imagina cum a
putut fi viaţa copiilor după 1990, în anii tranziţiei, în acei ani turbulenţi.
Cartea lui Lungu este o continuare a copilăriei pe care noi am trăit-o în
România, înainte de 1990. Atunci când am scris »Regele alb«, mi-aş fi dorit să
scriu o scenă în care nu se întâmplă nimic, iar băiatul, eroul meu, se urcă
undeva, pe un acoperiş, şi nu se întâmplă nimic. Acest lucru lipseşte din
romanul meu, pentru că nu ştiam cum să-l introduc. Şi iată, l-am găsit acum,
după câţiva ani, în romanul lui Dan Lungu.”<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUpwMx6IexfPNGiiYNv3lp1RtgzzGtSlvEjqxpoXHLVIdd2GptXAsi7ZMEtgVGEF9Blz9YIQQSXmYOwkdp2qG2vl1xGarvBdiDt_NQoB2fJYl1O4UarJjVekTLQvT87th9ttNCUGWXVMEX/s1600/Bp+fest+carte3.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" data-original-height="1080" data-original-width="1440" height="240" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhUpwMx6IexfPNGiiYNv3lp1RtgzzGtSlvEjqxpoXHLVIdd2GptXAsi7ZMEtgVGEF9Blz9YIQQSXmYOwkdp2qG2vl1xGarvBdiDt_NQoB2fJYl1O4UarJjVekTLQvT87th9ttNCUGWXVMEX/s320/Bp+fest+carte3.jpg" width="320" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><br /></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Dan Lungu a arătat
că relaţia sa cu literatura maghiară e la fel ca relaţia sa cu romanul „Regele
alb”, deoarece consideră că, în anumite puncte, se completează. „Parcă ne-am
ţine oglinda unul altuia”, a precizat Lungu.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;"><span lang="RO">La prezentarea
cărţii, actriţa <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Csoma Judit</i> de la
Teatrul „Katona József” din Budapesta a citit câteva fragmente din romanul
tradus în maghiară. Csoma Judit este şi cea care joacă pe scena Teatrului
„Katona” monodrama „Egy komcsi nyanya vagyok”, scrisă pe baza romanului „Sunt o
babă comunistă” de Dan Lungu, în traducerea lui Koszta Gabriella. Spectacolul
de la „Katona” este jucat şi în aceste zile, pe 2 iunie ajungând la cea de-a
100-a reprezentaţie.</span><span style="mso-ansi-language: HU;"><o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="RO"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Traducătoarea
Koszta Gabriella a fost numită de către editorul <i style="mso-bidi-font-style: normal;">Kőrössi P. József</i> ca fiind o adevărată „ambasadoare a literaturii
contemporane române în Ungaria”. „Mi-aş dori foarte mult să fiu un agent dublu,
şi să transmit şi valorile literaturii maghiare contemporane către publicul
cititor din România.” Subiectul romanului „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu”
are tot mai multă actualitate şi pentru cei din Ungaria, deoarece Ungaria doar
acum se loveşte de problema tot mai acută a migraţiei economice, ceea ce
România a trăit-o deja de mai bine de un deceniu. Koszta Gabriella a mai arătat
că traducerile reciproce în română şi maghiară ajută la autocunoaştere, iar
artele, printre care şi literatura, repară ceea ce strică politica.<o:p></o:p></span></span></div>
<div class="MsoNoSpacing" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-size: 12pt;"><span style="font-family: Georgia, Times New Roman, serif;">Gabriela Elekes – Eva Şimon<o:p></o:p></span></span></b></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
foaia romaneascahttp://www.blogger.com/profile/08181254772624663457noreply@blogger.com0