Pe ordinea de zi a şedinţei Guvernului României din 9
septembrie s-a aflat o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea
Legii cetăţeniei române. Aceasta arată că: cetățenii străini sau persoanele fără cetățenie care au
contribuit în mod semnificativ la promovarea culturii, civilizației și
spiritualității românești vor putea dobândi cetățenia română în condiții mai
facile, decât cele reglementate în prezent. De asemenea, este reglementat, un
regim derogatoriu și în ceea ce privește obținerea cetățeniei române de către
persoanele care ar putea contribui la promovarea imaginii României prin performanțe
deosebite în domeniul sportului, prin reprezentarea țării noastre în loturile
naționale, și care își exprimă atașamentul față de România și față de sistemul
de valori românesc.
Site-ul Guvernului României (gov.ro) anunţă că o modificare
adusă Legii cetățeniei române stipulează că cetățenia română poate fi, obținută
de către cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a contribuit în mod
semnificativ la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității
românești, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
– dovedesc, prin comportament, acțiuni și
atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprind sau sprijină acțiuni
împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în
trecut nu au întreprins asemenea acțiuni;
– au împlinit vârsta de 18 ani;
– sunt cunoscute cu o bună comportare și nu au fost
condamnate în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care să le facă
nedemne de a fi cetățeni români.
În această ipoteză, cererea de acordare a cetățeniei
române se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie.
O altă modificare adusă actului normativ privește
clarificarea înțelesului dispoziției referitoare la persoanele care pot
solicita redobândirea cetăţeniei române în condiţiile art. 11 din lege. Această
modificare a fost făcută pentru a se reglementa situația persoanelor care fac
dovada nașterii lor sau a ascendenților lor până la gradul III anterior
înfăptuirii Marii Uniri din anul 1918, pe teritorii care la acea dată nu aparțineau
statului român. Aceste persoane nu au dobândit cetățenia română nici prin naștere
și nici prin adopție, așa cum stipulează în prezent norma juridică.
Totodată, sunt operate unele modificări în scopul
reducerii termenelor în procedura de depunere a jurământului de credință față
de România, având în vedere că cetățenia română se dobândește la data depunerii
jurământului.
Prevederile introduse prin Ordonanța de Urgență
aprobată pe 9 septembrie sunt compatibile cu normele și standardele internaționale
în materie de cetățenie.
De
prevederile respectivei ordonanțe ar putea să se folosească şi românii din
jurul frontierelor României și Balcani, care nu se încadrează la redobândirea
cetățeniei române, deci şi cei din Ungaria.
Comentarii
Trimiteți un comentariu