De Centenar, cercetări despre baptiştii români şi Unirea din 1918

În Biblie şi în apologia creştină întâlnim evidenţieri temporale cu semnificaţii explicite. E vorba despre aşa-numiţii ani sacri, precum anul sabatic, jubileul, mileniul. Sărbătorirea centenarului nu are rădăcini biblice, însă, pentru România, anul 2018, anul Centenar, este – ar trebui să fie – un an de bucurie, de autoevaluare, de reconciliere şi – mai ales – un an al iniţeierii unei reforme spirituale printre români. Nu e de neglijat faptul că, în jurul anului 2018, îşi serbează centenarul şi mai multe biserici baptiste, din toate teritoriile locuite de români. Tot anul acesta este un prilej de a comemora jertfa multor fraţi baptişti căzuţi în Primul Război Mondial. Este, de asemeni, un moment de a revedea şi de a aprecia rolul şi activitatea Uniunii Baptiste, care se înfiripa şi ea tot în urmă cu un secol, imediat după alipirea Ardealului şi a Banatului la Regatul României. Suntem martorii unei efervescenţe editoriale nutrite parcă din năvala cu care creştinii pornesc să pună mâna pe împărăţia cerurilor (Matei 11:12). Începând din 2017, când am celebrat 500 de ani de la iniţierea Reformei creştinismului, au apărut mai multe volume monografice despre biserici baptiste româneşti, lucrări de istorie a bisericii, culegeri de articole omagiale, s-au organizat conferinţe, mese rotunde, întruniri interconfesionale. În această paletă a recunoştinţei închinate lui Dumnezeu, la aniversarea unui secol de existenţă a României moderne, dar, mai ales, la celebrarea, dincolo de timp şi spaţiu, a jertfei Mântuitorului nostru, Isus Hristos, se înscriu şi volumele Baptiştii si Marea Unire din 1918 de Vasile Bel şi Daniel Stoica şi Biserica Baptistă Golgota din București și Marea Unire a Românilor de Teodor Ioan Colda.

Pastorii coautori ai lucrării Baptiştii si Marea Unire din 1918, subintitulată „Adevăruri şi fapte”, apărută în luna septembrie la Editura Făclia din Oradea, prezintă o serie de documente şi articole din presa vremii, referitoare la participarea baptiştilor la Adunarea de la Alba Iulia, precum şi secvenţe de istorie orală, păstrate de comunităţile baptiste ai căror membri au participat la evenimentele de acum un secol. Dintre acestea, evidenţiez un fragment preluat de autori din revista Farul creştin, nr. 1, ianuarie 1991: Fratele Popovici Ioan, din comuna Petriş, judeţul Arad, era un apropiat al lui Ştefan Cicio Pop, lider al Partidului Naţional Român, unde era membru de frunte şi fratele nostru. Acesta, după ce s-a consultat cu dr. Cicio Pop, a mobilizat cât a putut fraţii şi surorile din judeţele amintite şi, la data de 30 noiembrie 1918, s-au adunat la Alba Iulia, în cartierul Partoş, în casa cetățeanului Roşca Avram, unde era şi casa de rugăciune a localnicilor baptişti. Aici au ţinut o oră de rugăciune şi un serviciu divin, unde fratele Ştefan Ignea a mulţumit lui Dumnezeu, care a ajutat neamul românesc să-şi făurească visul milenar: acela de a se vedea toţi românii într-o ţară unită, care este a lor şi în care jugul stăpânirilor străine a fost sfărâmat. S-au rugat pentru conducătorii ţării şi pentru reuşita sărbătorii la care urmau să participe a doua zi. În noaptea aceea, surorile Maria şi Ana Haţegan au cusut un frumos drapel tricolor pe care tinerii de atunci l-au purtat împreună cu o pancartă pe care era însemnat: „Grupul Baptist Român – Trăiască România Mare.”

Fragment din volumul Baptiştii si Marea Unire din 1918 de Vasile Bel şi Daniel Stoica

Volumul pastorului Teodor Ioan Colda de la Biserica Golgota, din Bucureşti, care chiar în aceste zile va ieşi de sub tipar, vine să clarifice modul în care baptiştii din Vechiul Regat şi-au înfiinţat, începând din 1912, prima comunitate în Bucureşti, cum s-au integrat în viaţa românească a Capitalei şi ce rol au jucat în consolidarea fenomenului baptist înainte şi după Unirea din 1918. Lucrarea fratelui Teo Colda este o carte frumoasă, cu ilustraţii complementare, sugestive, care, împreună cu textul, evocă modul în care baptiştii români s-au implicat în istoria ţării şi a lumii ţinând calea evanghelică şi susţinând învăţătura lui Isus, cel care, în neţărmurita Sa dragoste se ruga Tatălui, pentru noi, astfel: „Nu Te rog să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel rău.” (Ioan 17:15). 

Fragment din volumul Biserica Baptistă Golgota din București și Marea Unire a Românilor de Ioan Teodor Colda

Volumul Biserica Baptistă Golgota din București și Marea Unire a Românilor ne face să nădăjduim că, în secolul care tocmai începe pentru România, istoria mare a neamului românesc va îmbrăţişa, în mod vizibil şi natural, şi contribuţia discretă, smerită şi, deseori, tragică, a creştinilor baptişti. Căci şi baptiştii au contribuit la făurirea naţiunii în care Dumnezeu i-a aşezat. Îi suntem recunoscători Lui pentru tot ce ne-a dăruit şi ne rugăm pentru pacea, înţelepciunea şi mântuirea tuturor oamenilor.

Conf. dr. Mihaela Bucin

Universitatea din Seghedin