„Caietele Herminei”, o carte care nu cunoaşte graniţe şi timp

În perioada 10–12 mai, Caravana Bibliotecii ICR Budapesta a pornit din nou la drum pentru a promova noutăţile din bibliotecă, şi pentru a dezvolta în jurul lecturii noi evenimente (teatru, conferinţă) la care a participat atât comunitatea românească din Jula şi Seghedin, cât şi elevii Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula. Caravana a poposit în seara de 10 mai la Seghedin, unde la Teatrul „Pinceszínház” a fost prezentat spectacolul „Pasărea măiastră – Maria Tănase”, precedat de o prezentare de carte. A doua zi, pe 11 mai, caravana a întâmpinat publicul julan în sala de studio a Teatrului Cetăţii (Várszínház), cu acelaşi spectacol de mare succes, care a avut loc cu o seară înainte la Seghedin. Joi, 12 mai, caravana a continuat la liceul din Jula, cu o lansare de carte şi teatru pentru copii. (Despre spectacolul de teatru vezi scrierea „Pasărea măiastră – Maria Tănase, în Ungaria” din paginile 3 şi 16.)

Toate programele incluse în itinerarul caravanei au fost însoţite de expoziţii de carte din fondul bibliotecii, organizate şi prezentate de Cristian Ţarnă-Bacoşcă. Biblioteca a prezentat publicului şi elevilor de la Liceul „Bălcescu” nu doar noutăţile, ci a adus şi o serie de traduceri recente pentru publicul maghiar. Domnul Cristian a mai precizat că Biblioteca ICR s-a înnoit cu peste 1500 de volume, la ora actuală dispunând de 15.000 mii de volume, plus 5000 de cărţi pe internet.
Joi la prânz, după prezentarea noilor volume ale Bibliotecii ICR Budapesta, programul caravanei a continuat cu conferinţa „Un model de convieţuire în Câmpia de Vest, acum un secol”, susţinută de Adriana Popescu şi Rodica Ţabic şi un dialog despre identitatea naţională pe marginea „Caietelor Herminei” cu dr. prof. univ. Otilia Hedeşan.

Prezentarea cărţii „Caietele Herminei” (editată în anul 2010), scoasă la lumină de Rodica Ţabic şi Adriana Popescu a ajutat publicul prezent la întâlnire să redescopere nume şi locuri ce ţin de mitologia culturală a Aradului într-o apariţie editorială recentă, însoţită de nenumărate imagini de epocă. Destinate altor membri ai familiei de către Hermina Ciorogariu, caietele, ajung, în urma deceselor destinatarilor direct numiţi, la cele două autoare sus amintite, pentru care căutarea rădăcinilor, sentimentul recuperării identităţii şi conştiinţa responsabilităţii de a face publice însemnările devin un lucru decisiv. Născută la Pecica, în 1876, Hermina Ciorogariu, nepoata episcopului Roman Ciorogariu, şi-a notat cu foarte mare talent observaţii despre comuna sa natală, portrete de contemporani, note de călătorie, iar în decursul celor 95 de ani de viaţă a pus pe hârtie zece manuscrise, amintiri despre care nu ştia că vor vedea cândva lumina tiparului. Hermina nu intenţiona ca aceste lucruri să rămână în istorie, ci pur şi simplu îşi consemna aceste amintiri în însemnările sale zilnice, iar ele azi sunt de mare preţ, sunt autentice, ele reconstituie un material mai viu decât un manual de istorie şi sunt o extraordinară sursă de inspiraţie pentru cititori, fiindcă volumul descoperă o lume pe care noi, tinerele generaţii, nu am apucat să o cunoaştem. Din amintirile puse pe hârtie cu un talent literar şi curiozitate pentru tot ce este în jur, cititorul poate învăţa sau trage nişte învăţăminte, despre cât de frumos se poate trăi împreună. Însoţite de numeroase fotografii din arhiva familiei Ciorogariu, însemnările sunt structurate în opt capitole, urmărind refacerea cât mai fidelă a epocii de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. De la copilăria idilică din zona Pecicăi româno-ungare la înregistrarea călătoriilor în zona Balcanilor, însemnările sunt ale unui ochi atent la detalii, sensibil la modelele din familie, la tradiţiile locului, etc. Hermina se stinge din viaţă abia în 1973, la 95 de ani.
În conferinţa de la Jula, Adriana Popescu a făcut o scurtă prezentare a „Caietelor Herminei”, a povestit cum a luat naştere acest volum şi, în primul rând, a explicat de ce a fost adus la Jula acest volum pentru prezentare. Autoarea însăşi are rădăcini care o leagă de aceste meleaguri, tatăl său fiind născut la Chitighaz, în 1909, iar bunicul său Traian Ţabic a fost învăţător la şcoala confesională din Chitighaz. Doamna Popescu a mai subliniat că al doilea motiv pentru care cartea a fost adusă la Jula este acela că în paginile sale apare foarte des evocată familia Nicoară, ale cărei rădăcini sunt din Jula, familie din care face parte una din marile personalităţi ale istoriei şi culturii româneşti, Moise Nicoară, iar anul acesta se împlinesc tocmai 150 de ani de la moartea acestuia. (Alte detalii interesante despre volum şi familia Ţabic, vă oferim într-un interviu realizat cu doamna Adriana Popescu, pe care-l veţi putea citi în numărul următor al „Foii româneşti”.)
În timp ce publicul a putut urmări imaginile proiectate ale familiei Ciorogariu, publicate şi în carte, dr. Otilia Hedeşan, decanul Facultăţii de Litere, Istorie şi Teologie din Timişoara, a făcut cunoscut publicului motivul care o leagă de acest volum şi, totodată, de românii din Ungaria, făcând şi dânsa parte din familiile legate de aceste locuri, mai precis de familia preotului Hedeşan de la Cenadul Unguresc. „Fiind originară din Pecica, sunt şi eu legată de o mare parte de întâmplările prezentate în această carte, doar că mă despart mai bine de o sută de ani de momentul naşterii Herminei Ciorogariu, până m-am născut eu…”, a mărturisit Otilia Hedeşan. Profesoara Hedeşan după o scurtă prezentare a volumului, a descris şi câteva din împrejurările istorice din acea perioadă, precum a făcut şi o comparaţie între acele vremuri înfloritoare în care a trăit Hermina şi lumea diferită în care a trăit dânsa la Pecica. În finalul dialogului, doamna Rodica Ţabic, deţinătoarea manuscriselor Herminei, a citit un fragment din carte, iar la sfârşit a fost felicitată de câtre gazda evenimentului, directoarea liceului Maria Gurzău Czeglédi, pentru împlinirea de curând a venerabilei vârste de 87 de ani.
Dialogul a fost urmat de un spectacol de lumini şi umbre pentru copii „Mowgli” de Ioona Rauschan, jucat de trupa „Fantasia” din Timişoara, care a adus o atmosferă de poveste printr-un spectacol modern de păpuşărie.
Anca Butar

Comentarii

  1. Parca ma asteptam totusi mai multe detalii despre aceasta carte, cu o coperta atat de frumoasa...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu