20 feb. 2017

Editorial - Românii rezistă în toată lumea

Rezist. Acesta este cuvântul rostit şi scris cel mai mult în ultimele zile atât de către cei din România cât şi de către românii răsfiraţi în toate colţurile lumii. Rezist – cu # (hashtag) sau fără – am văzut scris pe pancartele din Bucureşti, Cluj, Timişoara şi din toată ţara, la protestele de la Paris sau Budapesta, pe conturile de Facebook ale miilor de români, scris pe salatele de boef sau pe cozonacii celor mai înflăcărate bucătărese românce, dar până şi un actor maghiar din România a intrat pe covorul roşu al festivalului BAFTA afişând mesajul: rezist. Un cuvânt ce se înţelege în aproape toate limbile, având la bază latinul resistere.

Bucuria de a dărui îi uneşte pe micherecheni

O iniţiativă foarte interesantă a avut loc sâmbăta trecută, 11 februarie, la Micherechi, când localnicii au fost invitaţi la o serată de mulţumire pentru a evoca numeroasele acte de caritate pe care le-au făcut în ultimii 10 ani pentru familiile sărace din România. Am relatat şi noi an de an, în paginile revistei noastre, despre tonele de donaţii adunate de către micherecheni şi dăruite, în prag de Crăciun, pentru copii şi bătrâni sau familii nevoiaşe din România. Alături de micherecheni au sărbătorit şi câţiva prieteni maghiari din Şercad, care s-au oferit şi ei să ajute, iar invitaţii speciali ai serii a fost un grup de tineri de la Casa de Copii din Salonta şi directorul lor domnul Makai István.

Joc românesc la Micherechi

În seara zilei de 25 februarie, la Casa de Cultură din Micherechi va avea loc un Joc românesc, cu dansuri şi cântece populare. Vor evolua: Ansamblul „Körös” din Jula şi Păstrătorii de tradiţii „Gheorghe Nistor” din Micherechi, soliştii Vasile Papp tatăl şi Vasile Papp fiul. Muzica va fi asigurată de orchestra lui Florin Kodoba din Cluj şi orchestra Patyi Zoltán şi Ioan Kovács. Programul va începe la ora 16.00. Intrarea este gratuită, dar organizatorii îi roagă pe toţi cei ce doresc să participe să-şi anunţe prezenţa.

E.Ş.

„Introducere în cultura, istoria şi limba română”, curs pentru copii la ICR Budapesta

În perioada 7 martie – 27 iunie 2017, la sediul Institutului Cultural Român de la Budapesta (str. Izsó nr. 5) au loc cursuri de cultură, istorie şi limba română pentru copii (între 3 şi 10 ani).
În cadrul acestor cursuri se va exersa limba română prin jocuri, poezii, cântece, obiceiuri şi datini românești. Se vor proiecta filme scurte, despre istoria şi cultura română, aflate în catalogul Bibliotecii Institutului.
Cursurile vor avea loc săptămânal în spațiul ICR Budapesta, participarea fiind gratuită.
Înscrierile vor avea loc în perioada 14 februarie – 3 martie 2017 prin e-mail la adresa: romankulturalis.intezet@upcmail.hu.

Orarul cursurilor în perioada 7 martie – 27 iunie: în fiecare zi de marţi în intervalul orar 17.30–19.00.

Curs „Art Junior” la ICR Budapesta

Institutul Cultural Român Budapesta inițiază proiectul „ART JUNIOR" care cuprinde cursuri de pictură și desen dedicate exclusiv copiilor. Cursurile se vor desfășura în perioada 10 martie – 9 iunie 2017, participarea fiind gratuită. Înscrierile au loc în perioada 14 februarie – 3 martie 2017 prin e-mail la adresa: romankulturalis.intezet@upcmail.hu.

Orarul cursurilor în perioada 10 martie – 9 iunie: în fiecare zi de vineri în intervalul orar 17.30–19.00.

Antonia Jivan şi Cristofer Paksi, „actori” pe scenă şi în viaţă

Antonia Jivan şi Cristofer Paksi sunt doi tineri români din Ungaria, elevi ai Liceului românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula. Cristofer este din Micherechi, iar Antonia este arădeancă, însă de ani buni locuieşte cu familia la Bătania. Fiecare este pasionat şi de altceva în afară de actoria pe care o practică de când au devenit liceeni şi pe care au însuşit-o la „școala de teatru amatori” a liceului. Aici au pe parcursul anului şcolar o dată pe săptămână repetiţii organizate sub îndrumarea regizorului Nora Tiu Chiriac, din Oradea şi prof. Vera Cser, liderul trupei din Jula. De anul trecut, teatrul şi-a îmbogăţit repertoriul cu piesa „Comedia nu există”, de Dumitru Solomon. Aceasta a fost prezentată recent şi la ultimul eveniment organizat la Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, unde cei doi interlocutori ai noştri s-au remarcat prin originalitatea rolurilor jucate.

SPORT: Echipa de fotbal din Micherechi intră în competiţii cu forţe noi

Micherechenii au început prima parte a sezonului din toamna anului trecut în divizia NB III în cel mai miraculos mod, câştigând majoritatea meciurilor. Până la a 13-a etapă au adunat 20 puncte şi au ocupat locul 7 pe tabelul de golaveraj, au câştigat 6 meciuri, 2 remize şi 4 au pierdut. Cel mai important şi mai scump „scalp" a fost cel cu FTC II în deplasare, la care ai noştri au câştigat cu 3-2. Mare păcat că la sfârşitul meciului s-a rănit grav unul din jucătorii buni, Attila Bondar. La ultimele 6 meciuri, numai 1 punct au adunat şi au alunecat până pe locul 12 (din 18 echipe). Problema e că următoarea echipă are 21 puncte şi altele trei echipe au 20 puncte. Ar trebui ca Micherechi să nu piardă meciul cu Bichişciaba ca să nu ajungă în descalificare, iar în cazul în care va câştiga acest meci va urca vreo trei trepte în clasament.

„Ziua blestemată”, un film despre moartea Elisabetei Maniu

În ziua de 2 februarie s-au împlinit 60 de ani de la executarea lui Farkas Mihály şi Elisabeta Maniu, din Jula. După înfrângerea Revoluţiei din 1956, în ziua de 11 decembrie, puterea kadaristă a proclamat statarium pentru ca revoluţia să fie înfrântă definitiv. Conform legii, nu era un criteriu participarea într-o ciocnire armată ca cineva să fie condamnat la moarte. Era suficient să posede arme. Fata de numai 20 de ani, originară dintr-o familie românească, Elisabeta Maniu, a făcut parte dintr-un grup care s-a aliniat la podul de la Vareu, pentru ca să-şi apere familiile de „pufoicarii” care îşi demonstrau forţele pe străzile din Jula. Ridică arme de la cazarma de grăniceri, dar nu are loc nicio confuntare şi în acele câteva ore nu se trage niciun glonţ. După restituirea armelor, mulţi ajung în faţa instanţei şi, împreună cu Farkas Mihály, şi Elisabeta Maniu este judecată şi executată în februarie 1957. Despre evenimentele care trăiesc viu în memoria julanilor, Bubryák István din Seghedin a realizat un film care evocă întâmplările din decembrie 1956 şi consecinţele lor.

16 feb. 2017

Se deschid 10 noi puncte de trecere a frontierei dintre România şi Ungaria

La sfârşitul acestei săptămâni, în zilele de 18–19 februarie, se vor deschide 10 noi puncte de trecere a frontierei între România şi Ungaria. Cele 10 puncte de trecere sunt: Nădlac (RO) – Csanádpalota (HU), Peleş (RO) – Zajta (HU), Bercu (RO) – Garbolc (HU), Horea (RO) – Ömböly (HU), Variaşu Mic (RO) – Dombegyház (HU), Grăniceri (RO) – Elek (HU), Cheresig (RO) – Körösnagyharsány (RO), Iarmata Neagră (RO) – Dénesmajor (HU), Roşiori (RO) – Pocsaj (HU), Voivozi (RO) – Bagamér (HU).
Această măsură de traversare a frontierei face parte dintr-un program româno-maghiar pe legături de frontieră rutiere transfrontaliere, construite cu finanţare europeană.
Conform aradon.ro, punctele de trecere din judeţul Arad vor fi deschise după următorul orar:
·         Graniţa dintre Nădlac şi Csanádpalota va fi deschisă în fiecare duminică, între orele 8.00 şi 16.00.
·         Cea dintre Variaşu Mic şi Dombegyház va fi deschisă în fiecare sâmbătă, între orele 9.00 şi 17.00.
·         Punctul de trecere al frontierei dintre Grăniceri şi Elek va fi deschis în fiecare sâmbătă, între orele 9.00 şi 17.00.
·         Iermata Neagră şi Dénesmajor va fi deschis în fiecare sâmbătă, între orele 10.00 şi 19.00.

Aceste 10 noi puncte de trecere a frontierei româno-ungare vor fi deschise permanent după aderarea României la spaţiul Schengen. Până atunci însă rămân deschise doar în week-end.

10 feb. 2017

Editorial - Cel mai frumos protest din lume

Recunosc: nu am mari experienţe în demonstraţii sau proteste de stradă. M-am născut şi am trăit (până acum) în vremuri de pace, schimbarea sistemului din Ungaria, trecerea de la socialism la democraţie (sau ce ar fi acesta de acum) m-a găsit în băncile facultăţii, Revoluţia Română din 1989, cu toate că geografic a fost foarte aproape, am „trăit-o” doar prin televizor. Cea mai mare adunătură de oameni pe care am văzut-o a fost la un meci de fotbal pe stadionul Steaua din Bucureşti, unde am ajuns din întâmplare, nu pentru că aş fi vreun fan. Atunci m-am temut. Mi-a fost frică de mulţimea de oameni, de energia supraîncărcată pe care am simţit-o în jurul meu, abia aşteptam să scap din îmbulzeala din stadion şi apoi din autobuzul plin până la refuz de tot felul de oameni. Credeam că aşa poate să fie şi la un protest. Oameni nervoşi, vehemenţi, îmbulzeală mare, călcat în picioare etc. Şi cum m-am înşelat. Am trăit să văd duminica trecută cel mai frumos protest din lume…
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...