23 iul. 2015

Editorial - Gânduri jurnalistice de vară

Jurnalistul de multe ori este acuzat că vede numai problemele şi greşelile, este un chiţibuşar care tot timpul caută nod în papură, este un om incomod care are numai întrebări provocatoare, este pesimistul care vede numai jumătatea goală a paharului. Probabil că este aşa, de aceea este jurnalist. Altfel ar fi bucătar sau zidar sau orice altceva.
Jurnalistul este, de altfel, şi el un om normal, doar că are convingerea că numai prin discutarea şi analizarea problemelor poate merge lumea înainte, doar prin descoperirea nedreptăţilor, corupţiei, abuzurilor, etc. vom putea trăi într-o lume mai bună. Jurnalistul informează şi formează: adună şi transmite informaţii despre ce se întâmplă şi formează păreri. La rândul lui, şi jurnalistul se bucură, de exemplu, că se deschide după multe tergiversări prima autostradă care leagă România de Ungaria, adică România de Europa, dar bucuria lui nu este nemărginită pentru că vede şi chioşcurile vamale care vor fi un blocaj serios în a ajunge cât mai repede de la Timişoara sau Arad la Budapesta sau Viena. Jurnalistul se bucură de calitatea bună a noului drum european (făcut şi din banii lui), dar nu poate să nu vadă că atunci când politicienii români şi maghiari se întâlnesc aceştia nu ratează nicio ocazie să-şi lanseze mici înţepături critice. Dacă jurnalistul nu le-ar vedea toate astea, ar fi un simplu turist prin lume şi prin propria lui viaţă.

Şcoala de vară „Al. Mocioni” pentru tineri din Ungaria şi Serbia, anul 2015, la Moneasa

Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, cu sprijinul financiar al Departamentului Politici pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindenidin cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, organizează în perioada 26–31 august 2015, Şcoala de vară „Alexandru Mocioni” pentru tineri de origine română din Ungaria şi Serbia. Tabăra din acest an se va desfăşura în staţiunea Moneasa din judeţul Arad. Scopul principal al şcolii de vară este motivarea şi susţinerea tinerilor români din ţările de lângă România de a-şi păstra limba şi a-şi cunoaşte istoria. Programul şcolii de vara va cuprinde: o parte formativă, care va conţine 4 module de studiu (cursuri despre istoria, limba, identitatea românească) şi o parte recreativă, în care participanţii vor avea ocazia să viziteze câteva importante atracţii turistice din judeţul Arad.
La şcoala de vară din acest an, din Ungaria vor participa câte zece copii români din Bătania, Micherechi şi Budapesta, iar din Serbia, copii din Banatul sârbesc şi din Valea Timocului.


Proiect realizat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe - Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni

„Gyula Tour”, o nouă aplicaţie pe telefon, creată de un român din Jula

Întreprinzătorul Tiberiu Bordaş din Jula, originar din Micherechi, pune la dispoziţia turiştilor care vizitează oraşul balnear Jula, o nouă aplicaţie pentru telefoanele mobile inteligente Gyula Tour”, o aplicaţie mult aşteptată nu numai de către turişti ci şi de către locuitorii oraşului. Aplicaţia doreşte să contribuie la dezvoltarea mijloacelor de comunicare prin care utilizatorul să afle rapid care sunt, de exemplu, programele culturale actuale sau alte informaţii utile. Tiberiu Bordaş a explicat pentru săptămânalul „Foaia românească” ce înseamnă, de fapt, această aplicaţie.

Noutăţi despre Festivalul George Enescu, ediția 2015



Stimați cititori ai Foii Românești, am plăcerea să vă mai transmit câteva informații despre evenimentele Festivalului Enescu, ce va avea loc în București, anul acesta, între 30 august și 20 septembrie.
Potrivit unui top realizat de publicația britanică GRAMOPHONE – revista este un reper în lumea culturală internațională, având o vechime de 90 de ani în jurnalismul cultural – în urma analizelor pe care revista le efectuează anual, ea grupează marile orchestre ale lumii pe categorii calitative.

Ştiri pe scurt...

Micherechi

Duminică, 26 iulie, în Biserica Ortodoxă din Micherechi, după Sfânta Liturghie, trei membre ale Oastei Domnului vor mărturisi credinţă Domnului. Au ales calea credinţei: Ileana Condoroş Bogyó, Ileana Cozma Roşu şi Ana Cozma Petruşan. Serbarea de mărturisire va fi săvârşită de preotul paroh Ioan Bun. La eveniment sunt invitaţi oaspeţi de la Adunarea „Oastea Domnului” din Târgu Lăpuş, în frunte cu Ioan Danciu.

Budapesta
Luni, 27 iulie, cu începere de la ora 19.00, Institutul Cultural Român Budapesta prezintă filmul artistic românesc „Sunt o babă comunistă”, în cadrul programului intitulat „Clubul de film”. Prezentat în premieră în Ungaria în 2014 de către Institutul Cultural Român Budapesta, filmul regizat de Stere Gulea a fost difuzat atât în capitala Ungariei, cât şi la Seghedin, ulterior fiind inclus în programul „Săptămânii filmului românesc la Budapesta, 2014”. Stere Gulea spune despre filmul său: „Ceva ce e puţin mai rar în filmul românesc din ziua de azi: normalitate, haz, oameni care ţin unul la altul, care au un simţ al solidarităţii dezvoltat. «Sunt o babă comunistă» e un film cu oameni normali, simpli, care ne face să vedem că lumea nu e plină doar de neajunsuri.” Din distribuţie fac parte: Luminiţa Gheorghiu, Marian Râlea, Anca Sigartău şi Ana Ularu. Filmul va fi proiectat la sediul Institutului Cultural Român Budapesta (str. Izsó nr.5), cu subtitrare în limba maghiară.

Şercad
Autoguvernarea Românească din Şercad organizează în perioada 30 iulie–2 august o excursie la Băile Ocna Şugatag. Staţiunea balneoclimaterică Ocna Şugatag se află în judeţul Maramureş, la 20 km de oraşul Sighetu Marmaţiei, la 490 m altitudine la poalele munţilor Ţibleş-Gutâi. La excursie vor participa 30 de persoane, români şi maghiari din localitatea Şercad, ne-a informat preşedintele autoguvernării, Ioan Tat.

Jula
Galeria de expoziţie a Hotelului Elizabeth din Jula găzduieşte de la 1 august expoziţia de goblen, semnată Anca Becan. Autoarea acestor lucrări a făcut o pasiune pentru lucrul minuţios cu firele colorate, care să redea portrete, naturi statice, peisaje, fragmente de viaţă, care au inspirat-o de-a lungul timpului. Expoziţia va rămâne deschisă până la 30 septembrie 2015.

Chitighaz
În perioada 14–16 august va avea loc cea de-a 9-a ediţie a Festivalului Pogăcelelor din Chitighaz. Pentru această sărbătoare, cetăţenii din Chitighaz au posibilitatea să participe la concursuri în mai multe categorii: pentru concursul de gătit, „Pogăciţa anului” şi de „sculptură din aluat” termenul limită de înscriere este data de 3 august. Paralel cu festivalul satului, Autoguvernarea Românească din localitate organizează şi Ziua Românilor din Chitighaz, astfel o zi a festivalului va fi onorată de mai multe echipe şi ansambluri de muzică şi dansuri populare româneşti.

Cenadul Unguresc
Pe 22 august, Biserica Ortodoxă din Cenadul Unguresc împreună cu Autoguvernarea Românească din localitate organizează o întâlnire cu fiii satului. La această sărbătoare, românii din Cenad îl vor avea în mijlocul lor pe Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria. Sfânta Liturghie Arhierească va începe la ora 9.30.


Un nou semnal de alarmă pentru necesitatea dialogului dintre români

Pe 21 iunie, Autoguvernarea Românească din Cenadul Unguresc a semnat un contract de colaborare cu Autoguvernarea Românească din Seghedin. Din partea românilor din Cenad a fost prezent preşedintele Vasile Rotar şi deputatul Gheorghe Popa, iar din partea celor din Seghedin preşedintele autoguvernării, domnul profesor Gheorghe Petruşan. Cu această ocazie, am stat de vorbă cu domnul Petruşan nu doar despre planul de colaborare între românii din Cenad şi Seghedin, dar şi despre problemele actuale din comunitate, despre lipsa de dialog care duce la dezbinare şi multe altele.

„Locul principal în inima mea îl ocupă cântecele din Micherechi” - Interviu cu profesorul de muzică Grigore Poiendan din Micherechi

Muzica este un mod de viaţă. Este şi un dar, un talent care trebuie susţinut cu foarte multă muncă, ca în oricare alt domeniu care presupune performanţă – ne-a mărturisit Grigore Poiendan, tânărul din Micherechi cunoscut în Ungaria atât în comunitatea românească, cât şi în cercurile artiştilor maghiari, pentru cântecele populare pe care le promovează de mic copil. El consideră că nimic nu este prea mult atunci când aduci frumosul în vieţile oamenilor. Artiştii nu îşi aparţin sieşi, ci unui scop superior – acela de a aduce trăiri, emoţii, concepte prin care să aducă un plus de frumos şi de bine în vieţile oamenilor.

Lumina icoanelor, în expoziţie la Jula

Direcţiunea Apelor din zona Crişurilor, cu sediul la Jula, a organizat, pe 10 iulie, la sala de expoziţii TájVízHáz o expoziţie temporară din lucrările pictoriţei Elena Ruja. Artista originară din Micherechi, azi locuieşte la Jula, şi cu bucurie şi-a expus cele mai noi lucrări de icoane pictate pe lemn şi lucrări emailate în faţa publicului din oraşul mult îndrăgit de ea. Expoziţia ce poartă titlul „Lumină cerească” a fost deschisă pe 10 iulie şi poate fi vizitată la Casa TájVízHáz (Jula, str. Városház nr. 25) până pe 3 august.
În deschiderea expoziţiei, organizatoarea Kaczkó Zita a citat motoul Elenei Ruja, care-i ghidează viaţa şi arta: „Cred în Dumnezeu, cred în bunătatea oamenilor, cred în viaţă şi în împlinirea misiunii mele.” Cuvântul festiv a fost rostit de Szabó Erzsébet, directoarea Societăţii Artistice din Bichişciaba, care a prezentat atât cele mai importante momente din viaţa artistei, cât şi rolul artei şi al icoanelor.

Editorial - Medicii noştri români

Suntem ferm convinşi că nicio minoritate naţională din Ungaria nu are atâţia medici din rândurile sale câţi avem noi, românii din Ungaria. Oricum, raportat la numărul comunităţii, sigur nu. Care este explicaţia? Printre absolvenţii Liceului „N. Bălcescu” din Jula medicina generală a fost un domeniu preferat încă de acum 20, 30, sau chiar 40 de ani. Atunci majoritatea alegea facultăţile din Ungaria, foarte puţini (1–2 pe an) plecau să studieze în România, la Bucureşti. Spre satisfacţia părinţilor şi a întregii comunităţi, aproape toţi dintre aceşti tineri au şi terminat cu succes facultăţile alese şi s-au încadrat în câmpul muncii în zona de unde au plecat, adică în spitalele din Jula sau Bichişciaba.

Ziua Culturii Române la Seghedin

Sub acest titlu s-a desfăşurat la Seghedin sâmbătă, 11 iulie, o amplă manifestare în organizarea Autoguvernării Românilor din oraş şi a Catedrei de limba şi literatura română a Universităţii din Seghedin. Programul a avut loc la Primăria oraşului, şi a început cu seminarul stagiarilor POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane). După amiază s-au depus coroane de flori la placa memorială Kossuth-Bălcescu din piaţa Klauzál, care aminteşte de actul istoric al semnării proiectului de împăciuire româno-ungar de la 14 iulie 1849. A urmat apoi vernisajul expoziţiei de fotografii: „Banatul la 2014”, prezentat de prorectorul Universităţii de Vest din Timişoara, doamna Otilia Hedeşan şi  lansarea ultimului număr al revistei „Convieţuirea – Együttélés”, volum coordonat de lectorul universitar Elena Sandu. Este vorba despre o ediţie aniversară, dedicată împlinirii a 65 de ani de la înfiinţarea Catedrei de limba şi literatură română din Seghedin. Ziua Culturii Române la Seghedin s-a încheiat cu o conferinţă internaţională.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...