23 aug. 2014

Festivalul Castraveţilor din Micherechi, ediţia a XII-a, anul 2014

În ultimul week-end din luna august, Consiliul Local al satului Micherechi organizează ediţia a XII-a a Festivalului Castraveţilor. În prima zi, pe 29 august, participanţii sunt aşteptaţi cu un bogat program de muzică ungurească, iar în cea de-a doua zi a festivalului, sâmbătă sunt invitaţi la o adevărată petrecere românească alături de soliştii Marius Ciprian Pop, Aurel Moldoveanu, Lorenna şi mulţi alţii. În ziua de sâmbătă vor evolua pe scenă tinerii dansatori ai Echipei de Păstrare a Tradiţiilor „Gheorghe Nistor”, cântăreţul de muzică populară Grigore Poiendan şi Echipa de dansuri populare „Aletea”.

Şcoala de vară „Al. Mocioni” pentru tineri din Ungaria şi Serbia, anul 2014

Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, cu sprijinul financiar al Departamentului politici pentru relaţiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, organizează în perioada 24–29 august 2014, Şcoala de vară „Alexandru Mocioni” pentru tineri de origine română din Ungaria şi Serbia. Tabăra din acest an se va desfăşura în staţiunea Moneasa. Ediţia de anul trecut s-a ţinut la Săvârşin. La fel ca la ediţia precedentă, scopul principal al şcolii de vară este motivarea şi susţinerea tinerilor români de a-şi păstra limba şi istoria şi de a fi alături de toţi românii, indiferent unde se află aceştia. Programul şcolii de vara va cuprinde: o parte formativă, care va conţine 4 module de studiu desfăşurate sub forma unui curs şi o parte recreativă, în care participanţii vor avea ocazia să viziteze cele mai importante atracţii turistice din judeţul Arad.
E.Ş.

Satul Micherechi, tot mai frumos pe zi ce trece... - De vorbă cu primăriţa satului Micherechi, Margareta Tat

Orice trecător prin satul Micherechi, vede că acesta se dezvoltă pe zi ce trece. Nu exagerez dacă spun că sute de muncitori lucrează din plin, din zori de zi până pe-nserate ca satul să se înnoiască, să se înfrumuseţeze. În ultimii patru ani s-au reînnoit multe instituţii din sat, cu ajutorul unor proiecte europene. Recent au fost renovate unele dintre cele mai importante instituţii: şcoala şi casa de cultură. În toiul muncilor de renovare am stat de vorbă cu primăriţa satului Margareta Tat, care ne-a explicat de ce s-au putut realiza tocmai acum aceste înnoiri.


Întrebări şi tot atâtea răspunsuri despre alegerile minoritare din Ungaria

Biroul Electoral Naţional al Ungaria a întocmit şi a publicat în pagina sa oficială www.valasztas.hu, la butonul referitor la alegerile minoritare, un set de întrebări frecvente şi răspunsuri despre regulile alegerilor de autoguvernări minoritare din toamna acestui an. Redăm mai jos câteva dintre aceste informaţii în traducere românească. (Toate întrebările şi răspunsurile în ungureşte le găsiţi aici: www.valasztas.hu/hu/nemz2014/917/917_0.html).

Ungaria candidează la Oscar cu filmul lui Cornel Mândruţău

Propunerea Ungariei pentru Premiul Oscar pe anul 2015 este filmul „Fehér Isten” (Dumnezeul Alb) al lui Cornel Mândruţău, regizor cu rădăcini româneşti. Propunerea a fost făcută săptămâna trecută de către Fondul Naţional de Film, pentru categoria „Cel mai bun film străin”. 
Noul film al lui Mândruţău a avut mari succese atât în străinătate, fiind lansat la festivalul de la Cannes, cât şi în cinematografele din Ungaria, unde a fost văzut de mai mult de 35.000 de persoane. Lungmetrajul „Fehér Isten/ White God/ Dumnezeul Alb", regizat de cineastul Cornel Mândruţău, a obţinut, pe 23 mai, premiul Un Certain Regard la Festivalul Internaţional de Film de la Cannes.
Până acum, drepturile de distribuire ale filmului „White God” au fost cumpărate de 24 de ţări, printre care şi de Statele Unite ale Americii. 
Filmul „White God" este o fabulă despre o haită de câini vagabonzi care scapă dintr-un adăpost şi se revoltă împotriva omenirii. Filmul lui Mândruţău tratează istoria prieteniei dintre o fetiţă şi un câine. Acţiunea este plasată într-o lume utopică, în care stăpânii trebuie să plătească o suprataxă după fiecare corcitură, de aceea îi aruncă în stradă cu sutele. Tatăl fetiţei de 13 ani, Lili, scapă şi el de Hagen, căţelul fetei, iar Lili pleacă în căutarea lui. Între timp căinii aruncaţi în stradă se revoltă şi, conduşi de Hagen, pornesc să se răzbune pe oameni.

„Dacă oamenii ar fi atât de organizaţi şi de harnici cum sunt albinele…” - Români din Jula pasionaţi de albinărit

Albinele sunt considerate simbolurile purităţii şi salvării, ale înţelepciunii şi supunerii, dar şi ale regenerării. Albina este una dintre cele mai extraordinare creaturi din lumea insectelor. Se ştiu multe despre albine şi s-a scris enorm, nici o insectă nu a fost probabil studiată cu mai mult devotament ca ele şi când vine vorba de albine, totuşi această temă pare întotdeauna un miracol pentru cei care le privesc doar de la distanţă sau… se mulţumesc doar să cumpere o miere de calitate la piaţă. „Dacă albinele ar dispărea, nici omul n-ar mai avea prea mulţi ani de trăit”. Afirmaţia îi este atribuită lui Albert Einstein şi, cu toate că pare greu de crezut, lucrul acesta e foarte posibil, deoarece pe lângă faptul că ele ne produc mierea gustoasă, albinele au un rol vital în polenizare, în reproducerea a mii de specii de plante. Despre viaţa misterioasă a albinelor, despre lumea dintr-o stupină obişnuită, am încercat să aflăm amănunte de la un român din Jula, care în urmă cu câteva decenii a început să înveţe secretul acestor mici făpturi alese, dăruite cu însuşiri deosebite. Am stat de vorbă cu domnul Teodor Petruţa şi cu încă doi ucenici ai săi în ale albinăritului, ginerele Gheorghe Ruja şi vărul acestuia, Ioan Ruja, cu toţii români din Jula.

Editorial - Pilda lui Brâncoveanu

În vara Anului Domnului 2014, sute de mii de oameni creştini îşi părăsesc casele, fug doar cu hainele pe ei salvându-şi viaţa din faţa jihadiştilor din Irak. Ziarele ne anunţă că, după ce gruparea teroristă Statul Islamic a cucerit oraşul Mosul, aceasta i-a obligat pe creştini să se convertească la islam sau, dacă nu, să părăsească zona pentru a nu fi „trecuţi prin sabie”. Bisericile din oraşele cucerite sunt ocupate, iar crucile scoase şi rupte în bucăţi. Casele creştinilor au fost însemnate cu litera „N” de la „Nazareean”, termen peiorativ care în Coran îi desemnează pe adepţii Nazariteanului Hristos, adică pe creştini. De la o zi la alta, pentru sute de mii de oameni pământul natal a devenit un loc străin, presiunile s-au transformat în ameninţări, ameninţările în fapte sângeroase, şi aşa au ajuns creştinii din Irak să fie nevoiţi să aleagă: valiza sau sicriul, plecarea de pe pământurile strămoşeşti sau moartea. Patriarhul caldeean atenţionează opinia publică: dacă nu se opreşte acest război fundamentalist nu va putea fi evitat un nou genocid. Epurarea religioasă din Irak este o adevărată crimă împotriva umanităţii. Fanaticii barbari prin acest război omoară nu doar oameni, femei şi copii, dar distrug o întreagă lume, distrug pentru totdeauna secole de civilizaţie, distrug diversitatea confesională şi culturală din lumea arabă. Pentru că istoria se tot repetă…

24 iul. 2014

Tu alegi! Înregistrează-te de ROMÂN!!!


Editorial - Nepăsarea de azi ne va costa mult mâine

Abia scăpaţi din băncile şcolare şi din sălile de examene, absolvenţii de liceu, care vor să-şi continue studiile la vreo universitate, în aceste zile stau din nou cu sufletul la gură: în 24 iulie se vor face publice punctajele necesare pentru studiile superioare în Ungaria, iar tinerii noştri care vor să-şi continue studiile din toamnă în România, s-au întâlnit cu comisia de examinare sosită din Bucureşti în cursul acestei săptămâni. Zile fierbinţi, deci, şi pline de emoţii.

„Colaborarea şi nu lupta contra celuilalt poate oferi şansa unei convieţuiri paşnice” - 165 de ani de la semnarea tratatului de împăciuire maghiaro-român

Atât istoricii, cât şi politicienii au responsabilitatea lor în formarea identităţii naţionale a oamenilor din spaţiul est-european. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale comemorării Kossuth-Bălcescu, organizată sâmbăta trecută la Seghedin. Autoconducerea Românilor din Seghedin, Asociaţia Culturală a Românilor din Seghedin, împreună cu Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin a organizat în ziua de 12 iulie, conferinţa internaţională “Convieţuirea”. Programul a început cu depuneri de coroane la placa Kossuth-Bălcescu, aflată în Piaţa Klauzál din Seghedin.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...