12 feb. 2015

Ştiri pe scurt...

Bichişciaba
În zilele de 13–15 februarie se va desfăşura în reşedinţa judeţului Bichiş cea de-a XXIV-a Întâlnire a conducătorilor de naţionalitate, organizată de Asociaţia Slovacilor din Bichişciaba. Evenimentul va începe cu evocarea înfiinţării, în anul 1948, a Uniunii Democratice a Slovacilor din Ungaria, continuând cu expoziţii etnografice, apoi seara cu un spectacol de teatru. La conferinţa conducătorilor de naţionalitate, care va avea loc vineri, de la ora 14.00, tema principală va fi: Colaborarea comunităţilor – valoarea prieteniilor. În cadrul acestei conferinţe este invitat să participe şi preşedintele Autoguvernării Românilor din Bichişciaba, Teodor Juhasz, care va vorbi despre importanţa limbii materne în supravieţuirea unei naţionalităţi.

Budapesta
Institutul Cultural Român din Budapesta organizează un nou curs de limba română (nivel A1) începând din 17 februarie şi până pe 2 iunie. Cursurile sunt compuse din 40 de ore, câte 2 şedinţe de câte 2 ore pe săptămână, având loc în zilele de marţi şi miercuri, între orele 18.00 şi 19.30. Cursurile de limba română sunt destinate vorbitorilor nativi de limbă maghiară (provenind din Ungaria şi ţările învecinate), care aleg studiul limbii române pentru dezvoltare personală.

Bichişciaba
Miercuri, 18 februarie, îşi va ţine următoarea şedinţă de lucru Autoguvernarea Românească a judeţului Bichiş. Aici se va dezbate problema legată de bugetul pe anul 2015. Şedinţa va avea loc la Consiliul Judeţean Bichiş (Bichişciaba, aleea Árpád nr. 18), cu începere de la ora 15.00.

Micherechi

Biserica Baptistă din Micherechi vă invită la patru seri de evanghelizare, care se vor desfăşura în perioada 19–22 februarie. Invitaţii bisericii vor fi Grupul de laudă de la Biserica Baptistă „Nădejdea” din Sânnicolaul Mare, Grupul bărbătesc al Bisericii „Şega” din Arad şi Tinerii Bisericii Penticostale nr. 1 din Micherechi. Programul divin din primele trei seri va începe la ora 18.00, iar în ultima zi de evanghelizare, duminică, programul va avea loc înainte de masă cu începere de la ora ora 9.00 şi după masă de la ora 17.00.

Angela Gheorghiu, invitată de onoare la Balul Faust din Budapesta

Invitatul de onoare al Balului Faust, organizat de Opera din Budapesta, la acest sfârşit de săptămână, 14 februarie, va fi soprana româncă Angela Gheorghiu, una dintre cele mai renumite cântăreţe de operă din lume. Balul Operei este o acţiune caritativă, oaspeţii serii contribuind prin cumpărarea biletelor (cu un preţ destul de piperat) la cumpărarea unei maşini de salvare pentru Serviciul Naţional de Salvare. Acesta va fi primul concert al sopranei Angela Gheorghiu în Ungaria. Ea va cânta trei piese în încheierea balului. Balul Faust se organizează sub înaltul patronaj al dr. Navracsics Tibor, comisar european pentru cultură, educaţie, tineret şi sport.
Soprana Angela Gheorghiu s-a născut în Adjud, judeţul Vrancea, şi a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. Şi-a făcut debutul internaţional în anul 1992, la Royal Opera House Londra, jucând în opera „La Boheme" de G. Puccini, iar în acelaşi an a debutat atât în SUA, la Metropolitan Opera din New York, cât şi în Austria, la Opera de Stat din Viena. Apariţiile ei pe scenă au primit întotdeauna critici elogioase, atât pentru vocea excepţională, cât şi pentru prezenţa scenică remarcabilă. A fost invitată să cânte pe cele mai mari scene de operă şi concert ale lumii şi a primit premii importante ca: USA Critics Award, Choc du Monde de la Musique, Gramophone Award, Diapason d’Or, Cecilia Prize sau Female Artist of the Year (la decernarea premiilor Muzicii Clasice din Marea Britanie.
Balul Faust al Operei din Budapesta este cel mai elegant eveniment din sezonul balurilor anului 2015, în Ungaria.


6 feb. 2015

Editorial - Ce averi au parlamentarii de naţionalitate?

Vrem să stabilim din capul locului: scrierea aceasta nu s-a născut din dorinţa de a scotoci în buzunarul cuiva, ci din simplul motiv de a arăta cât este de avantajos (dacă este) să fii politician minoritar în Ungaria, fără prea multe sarcini sau responsabilităţi. Analizând declaraţiile de avere ale celor 13 parlamentari ai naţionalităţilor (numiţi în Ungaria „purtători de cuvânt”, deoarece ei nu au drept de vot la şedinţele în plen, doar dreptul de a se juca de-a comisia), declaraţii făcute publice pe internet la 1 februarie, cu bucurie putem anunţa că, dacă s-ar face un top al celor mai bogaţi parlamentari minoritari, al nostru, al românilor ar ocupa locul întâi! Din declaraţiile de avere aşa se vede că românul Kreszta Trajan este cel mai înstărit parlamentar minoritar.
Presa maghiară a puricat zilele acestea declaraţiile de avere ale tuturor politicienilor, analizând şi comparând cu datele declarate anterior, căutând averi şi moşteniri ascunse sau nedeclarate. Nimeni nu scrie însă despre declaraţiile de avere ale politicienilor minoritari, probabil pentru că, exact atâta îi interesează pe jurnaliştii maghiari acest subiect, cât îi preocupă existenţa naţionalităţilor din această ţară. Deoarece este un subiect de actualitate, am răsfoit noi declaraţiile celor 13 parlamentari minoritari. La prima vedere ai zice că prea mari averi nu poţi aduna din politica minoritară, deoarece cei mai mulţi au case şi maşini cumpărate înainte de a deveni parlamentari sau terenuri, ori păduri moştenite de la neamuri.
Purtătorii noştri de cuvânt au fiecare, la fel ca orice parlamentar din Budapesta, salariu lunar de 750.000 forinţi, cu excepţia slovacului, care fiind preşedintele Comisiei Parlamentare pentru Naţionalităţi primeşte lunar aproape 1 milion de forinţi brut. Averile parlamentarilor minoritari, conform propriilor declaraţii, se rezumă la case particulare, unii au şi mici case de vacanţă, câte-o maşină sau două, nişte terenuri. Curios lucru că în afară de reprezentantul slovenilor, nimeni nu a declarat obiecte de artă. Nici un politician minoritar nu are vapor, barcă sau elicopter, dar nici bijuterii valoroase. Odată cu alegerea lor în funcţia de purtător de cuvânt fiecare s-a îmbogăţit, însă, cu câte un laptop în valoare de 700.000 ft şi cu câte un iPhone.
Parlamentarul românilor, Kreszta Trajan, fiind probabil un răsfăţat al sorţii are, prin moştenire sau cumpărare, cele mai multe case şi terenuri dintre toţi colegii săi minoritari: o casă familială în Bătania, o căsuţă de vacanţă tot în Bătania (din 1975), un teren construibil la Pákozd (din 1991), o pădure de 6 hectare la Bătania, un teren agricol de 25 hectare la Bătania, un alt teren agricol de 7 hectare la Dombegyház, un teren agricol de 20 hectare la Mezőhegyes (din 1980), un teren extravilan de 2,4 hectare la Bătania. Tot din declaraţia de avere vedem că, imediat după ce a fost ales ca parlamentar român (cu 354 de voturi – n.n.), în mai 2014, domnul Kreszta şi-a făcut cadou un BMW X1. În rest, nici o economie sau acţiuni în bancă, dar nici datorii nu are.
Unii români din Ungaria au de câteva luni un nou hobby: citirea proceselor verbale şi a tuturor informaţiilor publicate pe pagina de internet a Comisiei Naţionalităţilor din Parlament (aici: www.parlament.hu/web/magyarorszagi-nemzetisegek-bizottsaga). Probabil pentru că pe pagina Autoguvernării pe Ţară (www.atruroman.hu), nici pe vremea lui Kreszta şi nici după, nu găsesc vreo informaţie utilă. Din procesele verbale ale Comisiei Naţionalităţilor însă, măcar se vede ce fac, ce vorbesc politicienii naţionalităţilor, pentru cele 10 milioane de forinţi lunar, din banii noştri, ai contribuabililor. Într-o altă scriere vom analiza cam câte minute vorbesc lunar purtătorii noştri de cuvânt şi câte iniţiative constructive au avut în aceste câteva minute. Iniţiative în interesul celor pe care zic că îi reprezintă. Iar la anul vom reveni cu analiza noilor declaraţii de avere.

Eva Şimon

Un subiect de actualitate: bacalaureatul superior la limba română

Actualitatea discuţiei de mai jos a fost dată, pe de o parte, de apropierea termenului de 15 februarie 2015, până la care absolvenţii liceelor din Ungaria trebuie să se decidă unde vor să-şi continue studiile superioare, iar pe de altă parte, că pentru intrarea la unele secții ale catedrei de limba română de la Seghedin sau Budapesta este nevoie de bacalaureat superior la limba română. Ce înseamnă acest tip de bacalaureat? Cum pot fi ajutaţi elevii români în pregătirea pentru acest examen? Ne-am folosit de vizita în redacţia „Foii româneşti” a doamnei lector Elena Sandu, de la Catedra de română din Seghedin, pentru a găsi răspunsuri la aceste întrebări.

Micherechi - „10 ani fără Gheorghe Dulău”

Consiliul Local Românesc din Micherechi şi Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria organizează duminică, 8 februarie, la Casa de Cultură Gheorghe Dulău” din Micherechi evenimentul intitulat 10 ani fără Gheorghe Dulău”. Programul comemorativ va începe cu dezvelirea plăcii memoriale, după care va urma o slujbă de pomenire în memoria dascălului şi animatorului cultural Gheorghe Dulău. Apoi vor urma evocări şi amintiri, precum şi proiectarea unui film portret despre Gheorghe Dulău, realizat de emisiunea Ecranul Nostru. Programul va începe la ora 14.00.

A.C.

Adunare generală la AŢRU

Adunarea generală a AŢRU se va întruni într-o nouă şedinţă, joi, 12 februarie, la Jula. Subiectele discutate la această întrunire vor fi: dezbaterea şi aprobarea bugetului Autoguvernării şi a instituţiilor sale pe anul 2015 şi iniţierea concursului pentru postul de director al Centrului de Documentare şi Informare al AŢRU. Şedinţa va avea loc cu începere de la ora 14.00.

A.C.

Ştiri pe scurt...

Chitighaz

Şcoala de artă „Kaláris” din Chitighaz organizează, pe 7 februarie, un bal de binefacere. Manifestarea va avea loc la Căminul cultural din Chitighaz şi va începe la ora 18.00 cu un program artistic al dansatorilor de la şcoala de artă, după care va urma un bal cu merinde şi „joc” tradiţional. Intrarea la programul cultural şi bal este de 500 forinţi / persoană şi 1000 de forinţi, bilet de binefacere.

Aletea

Primul mare eveniment al anului 2015, la Aletea, va fi Balul mascat de alungare a iernii. Manifestarea va avea loc pe 17 februarie, cu începere de la ora 9.00, când aletenii vor avea parte de paradă şi distracţie prin defilarea mascaţilor. Evenimentul este organizat de Casa de cultură din localitate, iar tinerii mascaţi care participă la carnaval sunt elevi de la şcoala profesională din localitate. După defilarea de alungare a iernii, toţi participanţii vor fi întâmpinaţi la Casa de cultură cu mici gustări şi cu gogoşi tradiţionali de carnaval.

Concurs pentru ocuparea postului de şef al Oficiului AŢRU

Adunarea Generală a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria publică concurs pentru ocuparea postului de şef al Oficiului AŢRU. Numirea şefului de oficiu se va face pe o perioadă nedeterminată. Condiţiile specifice necesare în vederea participării la concurs şi a ocupării funcţiei publice sunt:
– cetăţenie maghiară
– studii universitare de licenţă în domeniul ştiinţelor juridice
– cunoaşterea limbii române la nivel superior,
– vechime în exercitarea funcţiei publice, etc.
Dosarele de concurs să cuprindă:
– biografie profesională amănunţită în limba maghiară,
– copiile actelor şi ale atestatului de limba română la nivel superior,
– cazier, etc.
Dosarele de înscriere la concurs se trimit pe numele preşedintelui AŢRU, la adresa poştală: 5700 Jula, str. Eminescu nr. 1. Termenul de înaintare este: 15 martie 2015. Informaţii suplimentare cu privire la acest concurs se pot obţine de la preşedintele Tiberiu Juhasz, precum şi la adresa www.atruroman.hu.

A.C.

Dr. Emil Bodirca (1940–2015)

Enoriaşii Parohiei Ortodoxe Române din Budapesta, împreună cu membrii Societăţii Culturale a Românilor din Budapesta, ai Autoguvernării Române din Sect. VII, alături de întreaga comunitate a românilor din capitala Ungariei, cu adâncă întristare a primit, la 29 ianuarie a. c., vestea trecerii la cele sfinte a reprezentantului lor de seamă, dr. Emil Bodirca.
Adormitul în Domnul s-a născut în 1940, la Cenadul Unguresc, unde şi-a făcut şi studiile elementare. În anul 1958, a luat bacalaureatul la Liceul József Attila din Macău (Makó), după care şi-a continuat studiile la Universitatea de Ştiinţe „Eötvös Loránd” din Budapesta, la catedrele de română şi istorie. Obţinând diploma de profesor, în anul 1963, s-a angajat la Muzeul „Munkácsy Mihály” din Bichişciaba, de unde, în 1965, pleacă la Budapesta pentru a lucra la Muzeul Kiscelli. Din muzeul din Óbuda (Buda Veche) este chemat la Muzeul de Istorie Locală al cartierului Pesterzsébet, unde lucrează ca director până la ieşirea sa în pensie.

A VI-a ediţie a Cupei Internaţionale de Şah „Foaia românească”

Pe 31 ianuarie (sâmbătă) s-a desfăşurat cea de-a VI-a ediţie a Cupei de Şah „Foaia românească”, la sediul din Jula al săptămânalului cu acelaşi nume. Şi de data aceasta au fost invitaţi şi jucătorii români de peste graniţă, din România. La invitaţie au răspuns 31 şahişti, dintre care au participat activ 25: în total 14 copii, dintre care 10 din Arad, şi 11 seniori. Din Jula 3 copii şi 7 adulţi, din Bichişciaba un copil şi un bărbat, şi din Chitighaz un bărbat a participat la competiţie.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...