20 iul. 2016

Editorial - Cuminţenia românului


Vestita campanie de subscripţie publică din România sfârşitului de secol XIX, „Daţi un leu pentru Ateneu”, pentru ridicarea Ateneului Român, una dintre clădirile simbol ale capitalei române, a intrat în memoria românilor atât prin sloganul ei melodios, prin gestul filantropic al societăţii de atunci cât şi prin mândria de a avea în capitala ţării o clădire atât de impozantă cu o sală de concerte cum puţine erau atunci în toată Europa. De atunci şi până azi multe acţiuni filantropice şi de binefacere au marcat în primul rând istoria socială, religioasă a românilor, să ne gândim doar la donaţiile pentru contrucţiile de biserici, mănăstiri sau spitale, la ajutorarea săracilor sau bolnavilor prin diferite fundaţii.
Premierul României Dacian Cioloş şi-a propus să-i sensibilizeze pe românii de pretutindeni şi în domeniul valorilor culturale, chemându-i să doneze bani pentru cumpărarea uneia dintre cele mai importante creaţii a lui Constantin Brâncuşi, „Cuminţenia pământului”, care este statuia emblemă a „primelor sculpturi moderne din lume”. Campania „Brâncuşi e al meu” a fost lansată la mijlocul lunii mai, într-o lună şi jumătate adunând doar 4,5% din suma necesară de 6 milioane de euro, pentru ca lucrarea realizată de Brâncuşi în 1907 să rămână în proprietatea statului român. Campania de donaţii publice durează până la 30 septembrie şi aşteaptă să i se alăture orice român din lume, care iubeşte arta românească şi creaţiile lui Brâncuşi.

Pelerinaj la 27 de mănăstiri din România

În perioada de 25 iunie și 3 iulie, un grup de pelerini din Budapesta, cu sprijinul financiar al Autoguvernării Române din sectorul VII și al Parohiei Ortodoxe Române din Budapesta, a participat la un pelerinaj mai lung, în cadrul căreia au vizitat mai multe mănăstiri din Muntenia.
Pelerinajul, care din punct de vedere al traseului și al cazărilor a fost organizat de credincioasa Şerbana Kiss-Meiroșu, a început, cel puțin pentru autorul acestor rânduri, la Băile Herculane, unde cele două grupuri de pelerini s-au întâlnit. Din păcate, renumita stațiune balneară, la ora actuală nu arată chiar așa de frumos cum arăta ea pe vremuri, indiferent că vorbim despre perioada Monarhiei Austro-Ungare, sau chiar despre anii comunismului. Deci, prima impresie nu a fost una pozitivă, dar pe parcursul drumului nostru am văzut atâtea lucruri deosebit de frumoase, încât acest start mai puțin plăcut a fost și uitat.

Decret de numire pentru noul ambasador al României la Budapesta

Preşedintele României Klaus Iohannis a semnat, pe 6 iulie, decretul de numire a lui Marius Gabriel Lazurca în postul de ambasador al României la Budapesta.
Diplomatul de carieră originar din Timişoara îl va înlocui pe Alexandru Victor Micula, care a fost numit în aprilie în funcţia de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe. În primii ani de după schimbarea de regim, Marius Gabriel Lazurca a absolvit în paralel Universitatea de Vest din Timişoara şi Universitatea Sorbonne, specializarea filologie, iar ulterior a obţinut masteratul şi doctoratul la Sorbonne, în specializarea istorie-antropologie. Marius Gabriel Lazurca şi-a început cariera diplomatică în 2006, ca ambasador al României pe lângă Ordinul Cavalerilor de Malta.
În perioada 2010–2016, Marius Gabriel Lazurca a fost ambasadorul României în Republica Moldova, iar anterior a fost ambasadorul României la Vatican. În Monitorul Oficial al Ungariei a apărut pe 22 iunie decretul preşedintelui Ungariei, în care Áder János „îşi exprimă acceptul cu privire la numirea noului ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Ungaria”.

I.K.

Maria Ligor este noul ministru român pentru diasporă şi românii din jurul României

România are un nou Ministru delegat pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni.
Marţi, 5 iulie, premierul Dacian Cioloş a schimbat patru miniştri ai guvernului tehnocrat din Bucureşti, printre aceştia numărându-se şi ministrul pentru românii de pretutindeni Dan Stoenescu, care a fost înlocuit de o diplomată de carieră, doamna Maria Ligor, fost Ambasador al României în Spania (2006–2011) şi Canada (2013–2016).
Joi, 7 iulie, Maria Ligor a depus jurământul de învestitură în faţa şefului statului Klaus Iohannis şi premierului României, alături de alţi doi colegi: Mircea Dumitru, Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi Sorin Buşe, Ministru al Transporturilor.

Dansurile din Micherechi la Zilele Ister din Szentendre

În perioada 23–24 iulie, Echipa de dansuri a copiilor „Gheorghe Nistor” din Micherechi va prezenta dansurile româneşti din satul lor în cadrul programului cultural „Zilele Ister” din Szentendre, ediţia a 12-a. Localnicii şi vizitatorii se vor putea delecta la mai multe programe culturale şi gastronomice: programe pentru copii, spectacole de teatru stradal, demonstraţii culinare cu participarea naţionalităţilor din împrejurimile oraşului. La acest eveniment ansamblul din Micherechi este invitat de către Autoguvernarea Românească din Szentendre, condusă de doamna Iulia Pantea Vaskó, care îşi doreşte ca în fiecare an să aducă la acest festival şi câte puţin din cultura românilor din Ungaria.

Balul verii la Otlaca-Pustă

Asociaţia Românilor din Otlaca-Pustă organizează un bal de vară, care va avea loc sâmbătă, 23 iulie, la Căminul cultural din Otlaca-Pustă. Participarea la petrecere se poate anunţa până pe 18 iulie, la nr. de telefon al organizatorilor: 06-68/428-136 şi 06-20/3317195. Intrarea la bal (cu cina inclusă) este de 1500 de forinţi/persoană. 

Festivalul Pogăciţelor la Chitighaz

Pentru ediţia a X-a a Festivalului Pogăciţelor de la Chitighaz, care va avea loc între 12–14 august, au fost publicate condiţiile de participare la concursurile festivalului. Acestea ar fi concursul „Pogăciţa anului” şi concursul de sculpturi în aluat. Termenul limită de înscriere pentru participarea la concurs este data de 5 august. Tot până la data aceasta se fac înscrieri şi la concursul de gătit al festivalului, care va avea loc în cea de-a doua zi a evenimentului, 13 august. Mai multe informaţii despre concurs se pot obţine la Casa de Cultură din localitate, sau pe site-ul primăriei www.ketegyhaza.hu.

Ce trebuie să ştiţi despe alegerile parlamentare din România - 2016


O viaţă dedicată cusăturilor şi războiului de ţesut - Interviu cu Pălăguţa Hodor, meşter popular din Maramureş

De la o vârstă destul de fragedă a copilăriei a învăţat să toarcă, să ţese, a coase, a croşeta, a tricota… Doamna Pălăguţa Hodor, o femeie ageră, vrednică, născută în frumoasa localitate Bârsana şi stabilită după căsătorie la Slătioara, judeţul Maramureş, deşi are o vârstă venerabilă de 70 de ani, lucrează şi acum neîncetat, are şi acum cinci războaie de ţesut, ţese pânză de cămăşi, şterguri, preşuri, trăistuţe, zadii de lână, etc. Toată viaţa a lucrat şi lucrează încă. „Cu războiul în spate mă duc de câţiva ani la tot felul de expoziţii şi îmi place mult…” Aşa a venit şi la Jula, unde a ţinut privitorilor lecţii de tors lâna şi de ţesut la război, de sărbătoarea Sânzienelor, când la Uniunea Culturală a Românilor din Jula s-a sărbătorit ziua iei.

Culoare şi lumină în creaţiile artistice realizate la tabăra de la Chitighaz

În organizarea Asociaţiei „Şcoala Liberă de Arte Plastice a judeţului Bichiş”, condusă de preşedinta Deli Zoltánné Szabó Éva, între 4–16 iulie, atelierele de creaţie de la Castelul Almásy din Chitighaz şi-au deschis porţile pentru toţi artiştii profesionişti şi amatori din domeniul desenului, graficii şi picturii, la cea de-a 36-a ediţie a taberei internaţionale libere de creaţie.
Tabăra se desfăşoară într-un cadru natural adecvat, deosebit de frumos, în parcul din curtea Castelului Almásy.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...