Naţionalităţile din Ungaria au o nouă lege

De la 1 ianuarie 2012, odată cu intrarea în vigoare a noii Constituţii, naţionalităţile din Ungaria au o nouă lege, care nu se mai numeşte Legea Minorităţilor (cum s-a numit din 1993 încoace), ci Legea Naţionalităţilor. După cum declară autorităţile, noua Lege a Naţionalităţilor va asigura mai multe drepturi şi va îngreuna abuzurile. Conform noii legi, următoarele alegeri de autoguvernări ale naţionalităţilor din 2014 se vor putea ţine numai pe baza rezultatului recensământului din anul trecut.

În textul legii nu mai figurează cuvântul „minoritate”, ci se vorbeşte numai despre naţionalităţi. Ministerul Administraţie Publice şi Justiţiei, care a înaintat proiectul de lege, a motivat această schimbare de nume prin faptul că în viitor nu vor să se gândească la naţionalităţi în relaţia minoritate-majoritate, ci vor să accentueze valorile culturale ale grupurilor etnice care trăiesc în această ţară şi prin care îmbogăţesc cultura maghiarilor. Astfel, de la 1 ianuarie 2012 nici autoguvernările nu se mai numesc autoguvernări minoritare, ci autoguvernări de naţionalitate.

Expoziţie foto despre „Pădureanca”, la Seghedin

Consulatul General al României la Seghedin şi Catedra de Română a Universităţii din Seghedin vă invită vineri, 27 ianuarie, la vernisajul expoziţiei de fotografie „Instantanee de la filmările ecranizării romanului Pădureanca de Ioan Slavici”, a profesorului Virgiliu Jireghie, de la Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad. Evenimentul este prilejuit de aniversarea naşterii scriitorului Ioan Slavici (Şiria, 18 ianuarie 1848). În cadrul evenimentului vor fi înmânate premiile anuale „Mihai Eminescu” şi „Ioan Slavici”, ale Facultăţii de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative a Universităţii „Vasile Goldiş” din Arad.
I.K.

Românii şi ungurii au ieşit în stradă - Proteste şi manifestaţii în Budapesta şi în toată România

În Bucureşti şi în toate oraşele mari din România, mii de oameni au ieşit în stradă în ultimele două săptămâni, zi de zi, pentru a cere demisia preşedintelui Traian Băsescu şi a întregului Guvern actual. Şi românii din străinătate susţin mişcările de protest din ţară. Astfel de mitinguri au avut loc în Paris, Madrid, Roma, Viena, dar şi în capitala Ungariei.
Sâmbăta trecută, şi la Budapesta au ieşit în stradă în jur de 100 de mii de cetăţeni pentru a participa la „marşul păcii pentru Ungaria”, demonstranţii dovedindu-şi sprijinul pentru premierul Orbán Viktor. În acelaşi timp, alţi 5 mii de protestatari din Budapesta au cerut demisia preşedintelui Schmitt Pál, acuzat de plagiat.

Simpozion despre Unirea Principatelor Române, la Micherechi - „Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate, în noi doi un suflet bate!”

„Sunt puţine aniversări istorice româneşti pe care le sărbătorim în Micherechi. Dar cred că a venit timpul să ne amintim şi noi, românii din Ungaria, de realizările poporului român de-a lungul vremurilor”, a spus primăriţa Margareta Tat, în deschiderea unui simpozion dedicat aniversării Unirii Principatelor Române din 24 ianuarie 1859. Evenimentul festiv a fost organizat sâmbăta trecută, 21 ianuarie, la biblioteca din Micherechi, unde participanţii au fost aşteptaţi şi cu o mică expoziţie foto-documentară despre personalităţile şi evenimentele importante ale Unirii din 1859. Ce legătură are Micherechiul cu Mica Unire (cum se mai numeşte Unirea Principatelor) şi de ce ar trebui sărbătorit acest act istoric şi de către românii din Ungaria? Primăriţa Micherechiului ne-a lămurit…

ISUS SALVATORUL: 50.000 de Biblii donate pentru români

Biblia a fost oferită în mod gratuit miilor de români din România şi din jurul ţării în anul 2011, mulţumită Fundaţiei Internaţionale Misiune Fără Frontiere. Proiectul a ajuns şi la românii din Micherechi, prin intermediul Cercului pastoral şi de misiune creştină al Bisericii Baptiste Betel din Salonta. La Biserica Baptistă din Micherechi au ajuns Biblii în noiembrie 2011 şi la începutul lunii ianuarie 2012. Stocul de Biblii a fost adus, pe 8 ianuarie, de Sorin Petrache de la Biserica Baptistă din Mădăras, acesta fiind însoţit de trei surori din biserică. Despre iniţiativă am stat de vorbă cu Sorin Petrache, vorbindu-ne despre distribuirea Bibliilor în judeţul Bihor şi nu numai.

Un tânăr care de curând şi-a descoperit identitatea de român - Interviu cu Martin Tóth din Seghedin

Martin Tóth este un tânăr de 19 ani, originar din Cenadul Unguresc, după bunicii din partea mamei. Locuieşte la Seghedin şi frecventează Liceul „Tömörkény István”, unde este elev în clasa a 12-a. Este pasionat de desen, dar pe lângă această îndeletnicire tânărul este atras şi de sport, de limba română şi de tot ce este românesc. „Încerc să îmbin şcoala cu celelalte lucruri, însă nu este uşor. Totuşi, am descoperit că dacă faci ce îţi place, lucrurile merg de la sine”, ne-a spus Martin. Acesta vrea să urmeze cursurile unei facultăţi de artă plastică, însă nu este hotărât în privinţa alegerii centrului universitar. Martin de curând şi-a descoperit o nouă identitate de care este mândru şi visează lucruri mari pentru viitor. Dar să vedem cum a început totul…

Între 1–15 februarie vor avea loc înscrierile în învăţământul superior

Peste câteva zile, începând de la 1 şi până la 15 februarie, au loc înscrierile în învăţământul superior pentru absolvenţii de liceu care doresc să-şi continue studiile la nivel universitar. Învăţământul superior pentru naţionalităţi din Ungaria este exclusiv filologic şi pedagogic. Deşi noua lege a învăţământului prevede schimbări importante în ceea ce priveşte învăţământul de formare a cadrelor didactice, admiterea pentru anul universitar 2012–2013 se va desfăşura în aceeaşi structură duală (tip Bologna), ca şi în ultimii şase ani: trei ani de studii de licenţă, care pot fi continuaţi cu doi ani de masterat, pentru obţinerea unei diplome universitare de profesor de română pentru şcoala generală şi liceu.
Procedura de înscriere la studii superioare este prezentată detaliat pe pagina de internet www.felvi.hu.

Otlaca–Pustă a deshis sezonul balurilor româneşti

Balul de la Otlaca-Pustă a deschis sâmbăta trecută sezonul balurilor tradiţionale din comunitatea românească din Ungaria. Pe lângă băuturile oferite de organizatori, mesele s-au umplut de bucate şi gogoşi gustoase gătite cu pricepere de gospodinele românce. Muzica românească cântată de interpreta de muzică populară şi meşterul popular Virginia Linul de la Salva, a încântat sufletele tuturor şi a contribuit la realizarea unei atmosfere plăcute, de distracţie şi voie bună. Organizată de Asociaţia Culturală Română „Mihai Purdi” din Otlaca-Pustă, petrecerea a unit mai mulţi români din judeţul Bichiş, majoritatea membri ai asociaţiei, precum şi oaspeţi din România de la Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud, localitate înfrăţită cu Otlaca.

Ziua Culturii Române şi ziua lui Eminescu, la Seghedin

La iniţiativa Academiei Române, începând cu anul 2011, Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată în România pe 15 ianuarie, zi ce coincide cu ziua de naştere a poetului Mihai Eminescu. Această zi nu este doar o zi în care este comemorat marele poet naţional, ci este şi o zi de reflecţie asupra culturii române în general.

Ce înseamnă pentru noi, cei de azi, Eminescu?

Pentru cei mai mulţi oameni, Mihai Eminescu înseamnă pur şi simplu poetul clasic al romantismului. Despre Eminescu se ştie, în general, că este cel mai de seamă şi cel mai popular poet român. Dar după cum spunea şi Iosif Vulcan, întemeietorul revistei „Familia”, poezia elevului Eminescu a devenit cunoscută pentru cititori prin publicarea poeziei „De-aş avea” în „Familia”: „După cum se ştie, noi am introdus pe Eminescu în literatură şi tot la noi s-a reîntors în culmea gloriei sale, cu şapte din cele de pe urmă şi mai admirabile poezii lirice ale sale. Aici i-a fost leagănul şi mormântul.” Cu ocazia aniversării a 162 de ani de la naşterea genialului poet, ne amintim despre Eminescu aducând în faţa Dumneavoastră părerile unor persoane din comunitatea noastră, care preţuiesc în mod deosebit poezia eminesciană.