10 nov. 2017

„Misiunea unui preot român în Ungaria este total altceva decât a unuia în Diaspora” - Interviu cu pr. paroh Ioan Bun de la Micherechi

În urmă cu aproape un sfert de veac, părintele Ioan Bun a fost numit preot misionar în Ungaria, pe seama parohiilor Săcal şi Apateu, începând cu data de 1 septembrie 1993, iar din anul 1996 este preot paroh al bisericii din Micherechi. Cu ocazia împlinirii vârstei rotunde de 60 de ani (pe 4 noiembrie) am stat de vorbă cu părintele Ioan Bun, rugându-l să ne împărtăşească bucuriile şi greutăţile acestei misiuni.

– Părinte Ioan Bun, astăzi împliniţi frumoasa vârstă de 60 de ani şi aveţi aproape un sfert de secol de când sunteţi preot misionar în Ungaria. Vă rog să-mi povestiţi pe scurt despre parcursul dumneavoastră profesional până să veniţi în Ungaria şi cum s-a născut în sufletul dumneavoastră ideea de a veni aici ca preot misionar?

Ziua porţilor deschise la şcoala din Micherechi

Conducerea Şcolii generale din Micherechi invită părinţii interesaţi să participe la ziua porţilor deschise, care va avea loc pe 21 noiembrie, între orele 9.00–11.00. Părinţii vor putea vorbi cu învăţătorii şi profesorii care îi vor ajuta să îşi facă o idee despre cum se desfăşoară activităţile din instituţia de învăţământ şi pot să participe la orele care au loc în ziua respectivă în şcoală.

Pr. Nicolae Bordaşiu, distins cu Crucea Patriarhală, în semn de recunoștință față de apărătorii Ortodoxiei

Foto: basilica.ro

Sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor și al Catedralei patriarhale, i-a fost asociată în acest an comemorarea apărătorilor Ortodoxiei din timpul comunismului. Câteva momente solemne s-au desfășurat în cadrul Sfintei Liturghii din 27 octombrie 2017, scrie basilica.ro. În cadrul festivităţilor, Patriarhul României, PF Daniel a acordat Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincție a Bisericii Ortodoxe Române, unor supraviețuitori care au suferit prigoana regimului comunist în România, printre aceştia aflându-se şi pr. Nicolae Bordașiu, de la Biserica Sf. Silvestru din Bucureşti, cu vechi rădăcini strămoşeşti în Micherechi.

Conferinţă despre influența Reformației maghiare asupra culturii române

Cu ocazia aniversării a 500 de ani de Reformă Protestantă, Autoguvernarea Românilor din Seghedin împreună cu Catedra de Limba și Literatura Română a Universității din Seghedin a organizat în ziua de 28 octombrie o conferiță bilingvă intitulată „Influența Reformației maghiare asupra culturii române”. Evenimentul s-a desfăşurat în Biserica Baptistă din Seghedin, un loc cunoscut pentru tinerii baptişti care şi-au făcut studiile în oraşul de pe Tisa, dar şi pentru românii stabiliţi la Seghedin. Conferinţa finanțată de Comisia Memorială Reformația 500 a fost deschisă pe acordurile fanfarei Bisericii Baptiste Române din Micherechi, însoţită şi de câţiva tineri membri ai corului adunării.

„Românaşi şi româncuţe”, un proiect pentru copiii de la grădiniţa din Micherechi

Pe 18 septembrie, la Grădiniţa de Naţionalitate Română din Micherechi s-a dat startul unui proiect inedit: 3 zile de sărbătoare (în zilele de 18, 19 şi 20 septembrie) sub denumirea „Românaşi şi româncuţe”, zile de neuitat atât pentru preşcolari cât şi pentru cadrele didactice.
În prima zi, copiii au făcut cunoştinţă cu România prin intermediul unei prezentări PowerPoint, plină cu imagini şi filmuleţe despre frumoasele zone din ţara-mamă, despre portul popular şi despre obiceiurile şi tradiţiile româneşti. Ne-am jucat cu globul pământesc, am identificat poziţia celor două ţări şi am observat că suntem vecini. Tot în această zi am avut musafiri de la şcoală, colegii noştri mai mari care ne-au încântat cu poveştile lor preferate spuse în limba română. Am încheiat ziua în aceeaşi atmosferă de sărbătoare, mâncând clătite, preferatele copiilor.


Vanesa Iurașoc, premiată cu Bursa Şcolară pentru Naționalități

Secretarul de stat pentru naționalitățile din Ungaria, Soltész Miklós, și adjunctul său, Fülöp Attila, au înmânat în ziua de 17 octombrie, la Budapesta, diplomele de merit pentru acei 18 tineri din rândurile naționalităților din țară, care au câștigat Bursa Școlară pentru Naționalități pe următorii doi ani de studii. Din partea românilor, acest premiu i-a fost acordat elevei Vanesa Iurașoc, elevă în clasa a XI-a B la Liceul „N. Bălcescu” din Jula.

În timp ce bisericile din estul Europei stau în ruine, cele din vest se reprofilează

E destul de interesant să credem că bisericile din estul Europei, incluzând pe cele din Ungaria și România, sunt în cea mai bună stare, din această cauză m-am gândit să vă prezint modelul capitalist modern cu termenul de biserică din vestul Europei, prin care se diferă de cele din est.
În timp ce lăcașele noastre de cult stau să cadă sau de mai mulți ani sunt în construcții de renovare, altele fiind închise din cauza enoriașilor tot mai puțini sau, în cele mai nefericite cazuri, demolate fără să fi lăsat vreo urmă în spate, bisericile din vestul Europei şi unii dintre conducătorii lor au tras o concluzie cât se poate de interesantă, dar totodată neobişnuită în ochii nostri. În loc de a face praf și pulbere din acel loc destinat închinării și pentru a se menține financiar, aceștia au format „biserica modernă”, cea transformată de exemplu în: restaurant, pub, berărie, care să folosească ca loc de distracție, unele dintre ele având un loc special și separat destinat închinării enoriașilor, altele din nefericire neavând acest privilegiu, ulterior pierzându-și scopul intițial pentru care a fost ridicată. Trist, dar cu totul adevărat.

O actriţă căsătorită cu teatrul, care cochetează cu filmul și televiziunea

Diana Cavaliotti este una dintre cele mai populare actriţe tinere din România. În cariera sa nu mai lungă de un deceniu a lucrat cu o bună parte a regizorilor de film. La 21 de ani a jucat rolul Gertrudei din Hamlet. Diana Cavaliotti s-a aflat la Budapesta pe 10 octombrie, când a participat la deschiderea oficială a celei de a 12-a ediţii a Săptămânii Filmului Românesc din capitala Ungariei. Este una dintre cele mai populare actrițe din România. Îi place să spună despre sine că s-a măritat cu teatrul şi are niște aventuri cu filmul.



Excursie de toamnă în România

Este ora 5 și jumătate dimineața, ziua de 16 octombrie, anul 2017. Ceasul sună la mai mulți, care mergem în excursie în România.Trebuie să ne trezim, pentru că astăzi avem de mers mai multe sute de kilometri. Grupul nostru, format din turiști, membri ai comunităţii românilor din Ungaria, este alcătuit din 17 de persoane. Programul nostru s-a realizat în organizarea Autoguvernării Româneşti din Szentendre.
Ne întălnim la „Népliget” și nu peste mult timp fiecare avem deja locurile ocupate. Ori lângă geam, ori – care așa vrea – mai spre fața microbuzului.


1 nov. 2017

Cât, ce și în ce limbă cuvântă naţionalităţile în Parlamentul de la Budapesta?

Revista ştiinţifică trimestrială REGIO, editată de Institutul de Cercetare a Naţionalităţilor din cadrul Academiei Maghiare de Ştiinţe a publicat în numărul 3/2017 un studiu referitor la influenţa purtătorilor de cuvânt ai naţionalităţilor asupra ordinii de zi a Parlamentului de la Budapesta. Articolul semnat de politologul M. Balázs Ágnes, cu titlul „Szólnak a szószólók?” („Cuvântă purtătorii de cuvânt?”) trage câteva concluzii care ar putea da de gândit pentru alegerile viitoare: în marea majoritate a cazurilor o problemă este mai degrabă rezolvată atunci când ajunge în competenţa unui parlamentar cu origini de naţionalitate, decât de către un purtător de cuvânt care nu are drept de vot; interpelările purtătorilor de cuvânt ai naţionalităţilor sunt foarte reduse la număr, fapt care se datorează şi restricțiilor referitoare la posibilitatea acestora de a lua cuvântul doar când e vorba de vreun subiect legat direct de naţionalităţi. Odată cu apariţia instituţiei purtătorilor de cuvânt ai naţionalităţilor au crescut în primul rând cheltuielile bugetare necesare acestei comisii de parlamentari.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...