20 ian. 2017

Editorial - Un mesaj de sărbătoare cu efect pe termen lung

Ne-a sunat zilele trecute în redacţie un vechi şi fidel cititor al revistei noastre. La început, credeam că este doar un telefon de „la mulţi ani”, dar nu era. Cititorul nostru ne-a sunat să ne „mulţumească” pentru inspirata copertă a numărului de Crăciun. Ne-a mulţumit că de această dată nu am făcut o simplă copertă de sărbătoare, doar cu un brad sau o decoraţie de Crăciun, ci am ilustrat „Foaia” cu cinci grupări corale ale românilor din Ungaria: corul baptiştilor din Chitighaz, corul românesc „Pro Musica” din Jula, corurile ortodocşilor şi penticostalilor din Micherechi. Răspunsul nostru a fost că noi nu puteam realiza această copertă frumoasă dacă nu se întâmplau cele două evenimente cu caracter ecumenic: festivalurile de colinde de la Chitighaz şi Micherechi. Oricât am fi de critici şi analişti, noi, jurnaliştii care participăm la multe evenimente în cursul anului, vedem nu doar hibele şi răul, ci şi când se întâmplă ceva frumos şi lăudabil. Şi pentru că trăim zi de zi în mijlocul comunităţii, simţim pe propria piele nu doar tristeţile dar şi bucuriile ei.

Zestrea mamei ascunde multe poveşti frumoase de viaţă - Interviu cu Elena Ruja din Micherechi despre truda şi bucuriile vieţii

Atunci când un om mai în vârstă ni se destăinuie, ne spune povestea lui, din acel moment ştii că discuţia poate reprezenta o lecţie de viaţă. Sinceritatea şi bunătatea simplă a româncei Elena Ruja din Micherechi nu s-au lăsat greu descoperite. Ştiind că vin la ea, am găsit-o în timp ce robotea vioaie în jurul aragazului: „Vin imediat, numai să termin aici treaba!”, mi-a strigat femeia, cu un glas puternic şi ferm, semn al seriozităţii muncii întreprinse care nu vrea amânare. În semn că mă aştepta să vin la ea la interviu, îmi pregătise un coş mare cu gogoşi calzi… Un alt coş era pentru soţ şi pentru nepoţii care îl ajutau pe bunicul lor la muncile gospodăriei.
Scopul vizitei mele era să-i văd zestrea adunată de ea, mama şi bunicile ei care până la adânci bătrâneţi au lucrat. Cusături şi broderii de zeci de ani, făcute cu multă migală şi trudă, lucruri pentru care le-a mers vestea în sat. Bineînţeles nici eu am venit cu mâna goală: am luat cu mine o pânză pe care să mă înveţe să fac broderie…

Serată culturală la Săcal

Autoguvernarea Românească din Săcal organizează, pe 28 ianuarie, o serată culturală. Petrecerea românească din mica localitatea bihoreană va avea loc la căminul cultural şi va fi începe la ora 18.00, cu un program de dansuri populare şi cântece româneşti, susţinut de către Ansamblul „Doina Bihorului”, coregraf Gheorghe Gros.

Şezătoare culturală la Pocei

În după-masa zilei de 4 februarie, în localitatea Pocei din judeţul Bihor va avea loc o serată culturală. Întâlnirea se va ţine în sala de sport a şcolii generale şi are ca invitaţi tinerii dansatori ai Ansamblului „Doina Bihorului”. Serata culturală are şi rol de şezătoare, pentru că femeile dibace la pregătit melcişori (gârtene) pentru supă, se vor aduna în această după amiază şi vor pregăti pastele pentru următorul eveniment care va avea loc la Pocei „Festivalului Obiceiurilor de Nuntă”. Gazdele manifestării sunt Primăria locală şi Autoguvernarea Românească din Pocei.

Tezaur bisericesc protejat, în expoziţie la Bichişciaba

Autoguvernarea Orăşenească din Bichişciaba şi Muzeul „Munkácsy Mihály” organizează în ziua de duminică, 22 ianuarie, de la ora 16.00, vernisajul expoziţiei „Tezaur bisericesc protejat”, care cuprinde vestigii din colecţiilor bisericilor catolice, ortodoxe, evanghelice şi reformate, din judeţul Bichiş. Expoziţia din Sala Tégla poate fi vizitată până pe 5 martie, în afara zilelor de luni, între orele 10.00–18.00. Evenimentul se organizează cu ocazia Zilei Culturii Maghiare.

Pregătiri serioase pentru concursul de poveşti din Bichişciaba

La şedinţa sa din 17 ianuarie, Autoguvernarea Românească din Bichişciaba a hotărât, printre alte probleme de ordin administrativ, despre organizarea în primăvara acestui an a tradiţionalului concurs de poveşti pentru şcolarii români din Ungaria. Acesta va purta de pe acum numele regretatului Gheorghe Gros, iniţiatorul şi, ani de-a rândul, organizatorul acestei întreceri. După cum ne-a informat preşedintele Autoguvernării Româneşti, Tiberiu Juhász, ediţia din acest an se va organiza la sfârşitul lunii aprilie sau începutul lunii mai, depinde de vreme şi de programul şcolilor, dar vor anunţa în curând şcolile care doresc să participe ca să organizeze înainte concursuri de selecţie locale pentru ca cei mai buni copii să fie trimişi apoi la concursul pe ţară. Pentru a motiva şi mai mult pregătirea copiilor, organizatorii vor acorda în acest an nu doar premii individuale, ci şi premii pe grupe, primele trei şcoli îmbogăţindu-se cu câte un laptop.

E.Ş.

„Rădăcini aeriene” la Budapesta

La Galeria „Trapéz” din Budapesta (str. Henszlmann Imre, nr. 5) s-a deschis pe 19 ianuarie expoziția „Rădăcini aeriene/ Nona Inescu și Vlad Nancă. Evenimentul a fost organizat de ICR Budapesta în colaborare cu Galeria „Trapéz”. Punctul comun al expoziției sunt rădăcinile aeriene care plutesc deasupra solului și tind spre pământ, metafora faptului de a fi legat de un loc, dar și al despărțirii, respectiv al (imposibilității) evadării. Rădăcinile aeriene, urmând propriul lor drum, se întâlnesc în mai multe puncte: ele însele sunt deoparte tranziție, restrângere și posibilitatea de diversificare/ramificare.

Brâncuşi pe înţelesul şcolarilor români din Ungaria

Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria a iniţiat în ultima lună a anului trecut întâlniri cu elevi din trei şcoli româneşti, la Micherechi, Chitighaz şi Jula, pentru a le face cunoscută viaţa şi activitatea marelui sculptor român, Constantin Brâncuşi, de la a cărui naştere în anul 2016 s-au împlinit 140 de ani. Pe 1 decembrie, profesoara Mihaela Bucin, şefa Catedrei de română a Universităţii din Seghedin, a ţinut prelegeri ilustrate cu imagini prin videoproiector pentru şcolarii din Micherechi şi Chitighaz, iar pe 19 decembrie, elevii şcolii din Jula au putut face cunoştinţă cu arta lui Brâncuşi şi cu poveştile lui de viaţă.

Ediţia a 8-a a Cupei de şah „Foaia românească”

Sâmbătă, 14 ianuarie, a fost organizată la Jula cea de a 8-a ediție a Cupei de şah „Foaia românească”. Timpul deloc nu a fost favorabil pentru călătorit, dar a fost perfect pentru a juca șah. Prietenii din Arad, Bichişciaba sau Jula nu s-au speriat de ninsoarea care s-a aşezat de vineri spre sâmbătă dimineaţa peste oraşul nostru, peisajul devenind unul de poveste. Dovadă că ediţiile precedente au fost foarte reuşite este şi faptul că domnul Mitică Cosma a venit din nou la întrecerea noastră, de această dată aducând cu el 16 copii de la Palatul Copiilor din Arad.

18 ian. 2017

Avem prea puţine monumente dedicate lui Mihai Eminescu

Anul trecut, tot aşa la mijloc de ianuarie, în numărul 3 al revistei noastre, am publicat un articol despre localităţile din Ungaria care au străzi ce poartă numele lui Mihai Eminescu. Aceste localităţi sunt: Jula, Micherechi şi Chitighaz. Acum ne-am propus să aruncăm o privire în jurul nostru şi să vedem câte monumente, busturi sau plăci dedicate lui Eminescu avem aici, la noi, în Ungaria. Din păcate, am constatat că prea puţine. Ar fi loc pentru mai multe…

Bustul lui Eminescu în curtea ICR Budapesta
În Ungaria, primul bust al lui Eminescu a fost inaugurat în curtea Institutului Cultural Român din Budapesta (atunci: Centrul Cultural al României), pe 15 ianuarie 1993, la doar câteva luni de la inaugurarea acestei instituţii (pe 8 octombrie 1992), fiind donat de către judeţul Bihor din Oradea, prin domnii Viorel Horj, director al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor şi Constantin Mălinaş, directorul Bibliotecii judeţene „Gheorghe Şincai” Bihor. Directorul Centrului Cultural al României de la Budapesta în acele vremuri era regizorul orădean Ioan Ieremia, care mai târziu a fost director al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...