20 apr. 2018

Participare românească la cea de-a XXV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Carte de la Budapesta


În perioada 19–22 aprilie, Institutul Cultural Român Budapesta se alătură Ministerului Culturii și Identității Naționale din România, organizatorul Standului oficial al României la cea de-a XXV-a ediție a Festivalului Internațional de Carte de la Budapesta (Complexul Millenáris, Kis Rókus u. 16–20), printr-o serie de manifestări culturale dedicate literaturii române contemporane. Invitații de onoare ai ediției din acest an sunt Serbia şi scriitorul Daniel Kehlmann.
Festivalul Internațional de Carte de la Budapesta găzduiește anual aproximativ 100 autori din 25 de țări, peste 400 autori maghiari, oameni de știință, artiști și oferă publicului o gamă largă de programe culturale, precum întâlniri cu autorii, sesiuni de autografe, lansări şi prezentări de carte, mese rotunde, concerte, spectacole de teatru, expoziții şi filme.

19 apr. 2018

ANUNŢ! - Concurs video pentru elevii români din Ungaria


Se pot face propuneri pentru premiul „Pro Cultura Minoritatum Hungariae” 2018


Secretariatul de Stat pentru Naţionalităţi şi Culte din cadrul Ministerului Resurselor Umane a publicat zilele trecute anunţul conform căruia se pot face propuneri pentru distincţia „Pro Cultura Minoritatum Hungariae” 2018.
Sunt aşteptate propuneri prin care se recunoaşte activitatea, eforturile merituoase ale persoanelor particulare, ale organizaţiilor şi autoguvernărilor minoritare, depuse în folosul comunităţii de naţionalitate din Ungaria, în domeniul vieţii publice, învăţământului, culturii, bisericii, ştiinţei, mass-media. Începând din anul trecut, distincţia „Pro Cultura Minoritatum” este înmânată în luna mai, de Ziua Mondială a Diversităţii Culturale pentru Dialog şi Dezvoltare (sărbătorită la 21 mai), și nu în luna decembrie, așa cum s-a întâmplat ani de-a rândul, de Ziua Minorităților.
Propunerile pot fi trimise prin poştă, la adresa Secretariatului de Stat pentru Naţionalităţi şi Culte din cadrul Ministerului Resurselor Umane (1884 Budapesta, Căsuța poştală 1.) şi prin e-mail la adresa titkarsag.nf@emmi.gov.hu. Termenul de depunere a propunerilor este: 23 aprilie 2018.
Alte detalii şi formularul se poate descărca de pe site-ul www.kormany.hu, la pagina Secretariatului de Stat pentru Naţionalităţi şi Culte din cadrul Ministerului Resurselor Umane.

Romanul „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu” se poate citi şi în limba maghiară


Zilele acestea a apărut traducerea în limba maghiară a romanului „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu” („A kislány, aki Istent játszott”) de Dan Lungu, în traducerea Gabriellei Koszta. Volumul a apărut în îngrijirea Editurii Kossuth şi poate fi cumpărat pe www.lira.hu.
Cartea lui Dan Lungu abordează un subiect actual şi care influenţează viaţa milioanelor de români.
„Pentru a-și scoate familia din impas financiar, Letiția hotărăște să plece la muncă în străinătate pentru câteva luni. Prin intermediul unei cunoștințe ajunge la Roma, în Italia, unde face menaj și îngrijește de bătrână familiei Bosse, Nona. Acasă, au rămas cele două fetițe: Rădița – sensibilă, introvertită – în grija bunicilor și Mălina în cea a soțului Letiției. Aflată la început de școală și puternic atașată de mama sa, Rădița suferă în urma despărțirii așa cum numai copiii pot să o facă, cu tot corpul și toată imaginația. Cele câteva luni preconizate se tot lungesc, planurile de viitor suferă mereu schimbări, iar efectele secundare ale plecării se dovedesc imprevizibile. Ne aflăm în fața unui roman tulburător, în care sunt îmbinate subtil o varietate de teme: copilăria, inocența, înstrăinarea, confruntarea mentalităților, relațiile de cuplu sau reconfigurarea identității. Totul într-o construcție plină de tensiune și cu un limbaj proaspăt, efervescent”, se arată în recomandarea cărţii, apărută la Polirom, în anul 2014.
Dan Lungu (n. 1969), director al Muzeului Literaturii Române din Iaşi, este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, membru al Uniunii Scriitorilor din România. La Polirom a publicat romanele „Raiul găinilor (fals roman de zvonuri şi mistere)”, „Sunt o babă comunistă!”, ecranizat în regia lui Stere Gulea. Acest volum a inspirat piesa de teatru „Egy komcsi nyanya vagyok”, jucat în premieră maghiară în anul 2013, la Teatrul „Katona József” din Budapesta, şi care este în repertoriul teatrului şi în ziua de azi.
Alte volume: „Cum să uiţi o femeie”şi „În iad toate becurile sînt arse”, volumele de proză scurtă „Băieţi de gaşcă” şi „Proză cu amănuntul” și altele.
Cărţi ale lui Dan Lungu au fost traduse în franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană şi turcă.

„Port cu mândrie costumul, cântecul şi vorba de acasă…” - Interviu cu Stela Botez, „fata cu cobza” din Basarabia



„Fata cu cobza”, pe numele ei real, Stela Botez a cântat în ziua de Bunavestire, pe 25 martie, pentru românii din Ungaria. Stela este o fiinţă foarte activă, plină de energie şi talent, iar la evenimentul de la Jula nu doar a cântat, dar a şi povestit, despre ea, despre Moldova, despre portul popular pe care îl poartă cu atâta mândrie şi despre multe altele. Cei care nu au putut participa la concert o vor putea cunoaşte dintr-un interviu realizat de Iulia Kaupert pentru emisiunea „O voce românească”, care va putea fi ascultat în a doua zi de Paşti, pe 9 aprilie, în programul difuzat între orele 16 şi 18. Un fragment al acestei discuţii puteţi citi mai jos. Despre Stela Botez trebuie ştiut că este foarte activă şi în mediul online, având atât site-uri de internet (stelabotez.com, fiipopular.com) cât şi un video blog, prin care putem afla multe despre ea: unde cântă, care-i sunt preferinţele, ce crede ea despre lume, despre folclor, etc.

21 mar. 2018

Concert STELA BOTEZ la Jula




Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, cu sprijinul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Arad, Centrului Municipal de Cultură Arad, Bibliotecii Judeţene „A.D.Xenopol” Arad şi Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, Filiala Arad vă invită cu mult drag la evenimentul

„Ești floare de dor, Basarabie”
(Centenarul Unirii Basarabiei cu România)

În program:
-       Prelegeri despre momentul istoric de la 27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România
-       Concert STELA BOTEZ, „fata cu cobza” din Basarabia

Data: duminică, 25 martie, ora 17.00
Locul: sediul Uniunii Culturale (Jula, str. Gh. Doja nr. 8)

Intrarea este liberă!


STELA BOTEZ, „fata cu cobza”, cum o cunoaşte toată lumea, s-a născut pe 11 septembrie 1989, în inima Codrilor Tigheciului din satul Pleșeni, Republica Moldova. Acolo a copilărit și a cântat pentru prima oară pe scăunelul de la grădinița din sat, așa susținea primele concerte în fața copiilor și a educatoarelor. A fost o elevă sârguincioasă la școală și a combinat cu succes orele de muzică de la Școala de Arte pentru copii cu temele de la română și concertele din cadrul sărbătorilor locale. A urmat studii de pedagogie muzicală la Colegiul din Cahul, iar atunci când a venit momentul să își ia zborul din cuibul părintesc, Stela Botez s-a înscris la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.
Stela Botez, „fata cu cobza” este unică datorită acestui instrument. Proiectul ei înseamnă cântece vechi arhaice, ,,folclor virgin”, cum le mai spune Stela, interpretate doar voce – cobză. Este o interpretă cu multă inspirație. Îi place să scrie texte și melodii și se simte împlinită atunci când își cântă propriile trăiri sufletești.



Aici puteţi asculta melodii de Stela Botez:





„Portrete din Jula” văzute prin ochii Adelei Kiss


Galeria Centrului Cultural „Erkel Ferenc” din Jula găzduieşte în aceste zile o nouă expoziţie a tinerei artiste Adela Kiss, care a adus în faţa publicului portrete ale unor personalităţi binecunoscute în oraş, cum sunt pictorii Gheorghe Cohan şi Rozalia Koszta, compozitorul Erkel Ferenc, etnomuzicologul Halmos Béla, poetul Simonyi Imre şi, poate cel mai drag sufletului românilor din Jula, dascălul Teodor Oltean. La vernisajul din 9 martie a expoziţiei „Portrete din Jula” s-au adunat mulţi admiratori ai activităţii graficienei Adela Kiss, absolventă a Liceului „N. Bălcescu” din Jula şi a Academiei de Artă „Ion Andreescu” din Cluj. Expoziţia poate fi văzută până pe 6 aprilie.




Concurs de religie online pentru elevi români din Ungaria


Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, un grup de 6 elevi de la Școala Generală Românească din Micherechi și Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula, pregătiți sub îndrumarea Părintelui Protosinghel Visarion Tuderici, Secretar Eparhial și profesorul lor de religie și alți 10 elevi de la Școala Generală Românească „Lucian Magdu” din Bătania, pregătiți de Părintele Paroh Marius Vidican, au participat sâmbătă, 10 martie, la concursul de religie online intitulat „Alături de Hristos în Europa secolului XXI” și organizat de Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” și Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca, împreună cu Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Campanie AŢRU pentru alegerile parlamentare minoritare din Ungaria


Conducerea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria a organizat prima întâlnire de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 8 aprilie a.c. în ziua de joi, 8 martie, în sala mare a Centrului Cultural Românesc din Jula. În faţa unui public numeric destul de redus, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlament în perioada 2014–2018, Traian Kreszta, a făcut un fel de dare de seamă despre activitatea pe care a depus-o în anii trecuţi, punând cel mai mare accent pe asigurarea fondurilor pentru funcţionarea în condiţii cât mai bune a şcolilor şi grădiniţelor româneşti (de la Jula, Bătania, Aletea, Chitighaz, Săcal-Bedeu) preluate de AŢRU şi vorbind despre un plan important din viitorul apropiat, şi anume, construirea unor noi săli de sport pentru şcolile din Bătania şi Chitighaz. În discursul său, ţinut la început în limba română, continuat apoi în limba maghiară, Traian Kreszta, care a fost preşedintele Autoguvernării pe Ţară timp de 16 ani, în perioada 1998–2014, şi care conduce şi acum lista cu şapte candidaţi a AŢRU pentru alegerile parlamentare din Ungaria, a spus că într-un fel este mai bine că naţionalităţile din Ungaria au fiecare doar câte un purtător de cuvânt (fără drept de vot) în Parlament, şi nu un deputat cu drepturi depline, pentru că în acest fel cei 13 reprezentanţi ai naţionalităţilor nu pot fi manipulaţi de partidele politice maghiare. 
Kreszta mai este de părere că limba şi identitatea românească numai în acele instituţii de învăţământ pot fi păstrate şi întărite, care aparţin AŢRU, referindu-se aici concret la cazul şcolii din Micherechi, care nu aparţine „marii familii” a AŢRU. În programul electoral al listei AŢRU s-a pus un accent mai mare pe investiţii în clădiri (construcţii noi la şcoli şi grăniniţe, renovări la casa-muzeu de la Chitighaz), decât în subiecte legate de viitorul identitar al comunităţii istorice româneşti din Ungaria, aspecte legate de păstrarea limbii materne româneşti sau păstrarea valorilor culturale româneşti din Ungaria.
Preşedintele AŢRU, Tiberiu Juhász, cel care ocupă locul 2 pe lista AŢRU, a spus la forum că se poate lăuda cu o colaborare foarte bună între AŢRU şi actualul purtător de cuvânt Traian Kreszta, şi a vorbit despre importanţa mersului la vot în ziua de 8 aprilie, „ca să demonstrăm că suntem o comunitate viabilă în Ungaria”. Vorbitorii au încercat să-i convingă pe toţi cei circa 25 de participanţi la forum (dintre care şase au fost candidaţii de pe listă, ceilalţi fiind angajaţi ai instituţiilor AŢRU sau membri ai Clubului Pensionarilor Români din Jula) să se înscrie în registrul electoral românesc şi pe 8 aprilie să nu voteze partidele politice maghiare ci lista românească a AŢRU.
Înscrierile se pot face până vineri, 23 martie. Până la încheierea ediţiei noastre, au fost înregistrate 843 de persoane pentru a putea vota lista AŢRU.
Forumul electoral de la Jula s-a încheiat cu împărţirea unor obiecte de propagandă (pixuri, căni, umbrele şi tricouri cu sigla AŢRU şi în culorile roşu, galben sau albastru) şi cu o recepţie.
E.Ş.

Gânduri de la tineri despre limbă, credinţă, identitate


Andrei Sebastian Csiplo, absolvent al Liceului „N. Bălcescu” din Jula şi-a provocat două fost colege, pe Bettina Puiu şi pe Estera Gherman din Micherechi (ei toţi trei fiind acum studenţi în România) să-şi scrie părerile despre importanţa limbii române în viaţa lor, despre relaţiile lor cu România, cu cultura românească, despre credinţă şi despre probleme identitare. Iată părerile fetelor…

Bettina Puiu:
Limba română este o oglindă, care reflectă întreaga istorie a neamului din care facem parte cu toate bucuriile, biruinţele, înfrângerile, victoriile trăite cu toate visele realizate şi speranţele spulberate. România este locul unde mă simt ca acasă, iar limba română este limba mea maternă, chiar dacă locuiesc în Ungaria cu familia mea. Sunt recunoscătoare părinţilor mei pentru faptul că încă de mic copil au vorbit cu mine româneşte şi, totodată, datorită parţial şi lor sunt la facultate în România, alegând specializarea română-engleză. Datorită acestui fapt doresc să fiu pentru generaţiile viitoare ce au fost şi profesorii şi părinţii mei pentru mine. Deşi în zilele noastre tot mai puţini copii moştenesc limba, din păcate… De ce? Bună întrebare. Tinerii în prezent pun alte lucruri pe primul plan, ei consideră că nu este prea important să vorbească şi să studieze limba, şi din această cauză limba română îşi pierde valoarea iniţială. În opinia mea, cel mai bine ar fi să începem a vorbi româneşte încă de mici copii, pentru că cu timpul să ne familiarizăm cât mai bine cu limba. Eu încerc să vorbesc cât mai mult cu fraţii mei limba română şi este un sentiment cu adevărat minunat când îi aud vorbindu-se între ei româneşte, uneori şi micherecheneşte. Nimeni nu se naşte învăţat. Dar cu răbdare, multă dăruire şi cu puţin efort poţi să ajungi la un nivel înalt. E important să nu uităm faptul că rădăcinile noastre sunt româneşti, nu ne putem dezice românismul nostru de pe o zi pe alta. Aş dori ca în viitor să vorbim cât mai mult româneşte, să ne păstrăm tradiţiile şi să fim capabili de a ne exprima liber şi corect în limba maternă daruită şi transmisă cu mari eforturi de către strămoşii noştri din vremuri apuse până în prezent. Citatul care pe mine mă caracterizează este din Nichita Stănescu: „Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine viaţa se trăieşte.”

Estera Gherman:
În viața fiecărui om există decizii mai mari şi mai mici, însă fiecare are o consecință și aduce o schimbare. Este important ca înainte de a decide despre ceva să fim bine informați despre lucrurile care ne stau în față. De obicei, când luăm o decizie mai mare în viața noastră întrebăm mulți oameni. Nu-i așa? Vrem să știm părerea lor, ei ce ar face în locul nostru, cum ar proceda și în final cum ar alege. Toate aceste opinii ne pune pe gânduri, oare așa să fac sau nu…? Şi în ceva măsură ne influențează alegerea noastră decisivă.
Pe oamenii cei mai apropiați îi întrebăm, dar îl întreabăm pe Cel ce știe toate lucrurile? Prin rugăciune putem sta de vorbă cu Domnul Nostru, care ne-a creat și ne cunoaște cel mai bine. El știe de ce lucruri avem nevoie. Răspunsurile le vom primi în diferite forme și vom întelege care este voia Lui. Este ajutorul nostru și avem nevoie ca El să ne lumineze în a decide ce este mai bine pentru noi. Deciziile noastre să le alegem în așa fel ca să nu regretăm ceea ce am ales. Domnul Dumnezeu așteaptă să vorbești cu El, tu ești gata de a sta de vorbă cu El?

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...