14 dec. 2012

Concert de colinde la Jula

Corul „Pro Musica”, în cei de mai bine de douăzeci de ani de activitate corală, se bucură de un frumos repertoriu de colinde, iar în palmaresul său sunt înscrise la fel de numeroase concerte. Colindele româneşti vor răsuna vineri, 21 decembrie, în sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, unde corul „Pro Musica” din Jula va susţine un concert de colinde pentru românii din oraş. Concertul va avea loc cu începere de la ora 18.00.
A.B.

Rezultatul concursului „Anotimpurile în desenele copiilor”

Exact 150 de elevi din şcolile noastre româneşti au răspuns iniţiativei redacţiei „Foaia românească” de a participa la concursul de desen „Anotimpurile în desenele copiilor”. Cele mai multe desene au sosit de la şcolarii din Chitighaz (60), dar am primit lucrări şi de la Jula (28), Apateu (16), Săcal (15), Aletea (15), Bătania (9) şi Micherechi (7).
Lucrările au fost jurizate de artistul plastic Ştefan Oroian, membru al Prezidiului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria şi de Emilia Nagy, studentă la Catedra de desen a Facultăţii Pedagogice din Seghedin. Propunerea specialiştilor a fost ca toţi câştigătorii concursului să ia locul întâi şi să fie premiaţi la fel. Domnul Oroian şi domnişoara Nagy au ales pentru a fi premiate 32 de lucrări.
Elevii norocoşi care vor intra în posesia unor premii (+ diplomă) din partea redacţiei „Foaia românească” sunt următorii:

Ciclul primar
Jula – Cristina Iuhas, cl. 1, Matei Havas, cl. 1, Hanna Havas, cl. 1, Aron Pătcaş, cl. a 3-a, Hanna Szöllősi, cl. a 3-a, Petra Sălăjan, cl. a 3-a, Toma Novac, cl. a 4-a
Micherechi – Petru Iova, cl. a 3-a, Zsolt Rocsin, cl. a 3-a
Săcal – Francisc Bőr, cl. 1, Ioan Burzuc, cl. 1, Thomas Gabriel Spulnyik, cl. a 3-a, Dominik Bódi, cl. a 4-a
Aletea – Martina Blezsán, cl. a 3-a, Marc Kovács, cl. a 3-a
Apateu – Estera Nagy, cl. a 3-a
Chitighaz – Petra Kerepesi, cl. a 2-a, Daniela Bálint, cl. a 2-a, Petra Nyár, cl. a 2-a, Robert Muntean, cl. a 4-a, Vera Szegedi, cl. a 4-a

Ciclul gimnazial
Jula – Reca Hanyecz, cl. a 5-a, Fanni Búzás, cl. a 5-a, Martin Orban, cl. a 5-a
Chitighaz – Andreea Olteanu, cl. a 6-a, Anabela Ciurar, cl. a 6-a, Zsanett Váradi, cl. a 8-a
Apateu – Ioan Gulyás, cl. a 7-a, Gyöngyi Dózsa, cl. a 8-a
Bătania – Dora Misik, cl. a 5-a
Aletea – Daniela Dominica Lévai, cl. a 7-a, Robert Puporka, cl. a 7-a

Creaţiile acestor 32 de elevi vor fi publicate în Calendarul românesc 2013, publicaţie care va apărea înainte de Crăciun, şi în numărul dublu, de Crăciun, al „Foii româneşti”.
Pentru a scuti copiii şi profesorii lor de o călătorie grea, pe vreme de iarnă, redacţia a hotărât ca premiile şi diplomele câştigătorilor să fie expediate prin poştă, la adresa şcolii elevului câştigător.
Eva Şimon, red.şef

„Mă străduiesc să pictez icoane tot mai frumoase…” - O nouă expoziţie de icoane pe sticlă a Elenei Ruja la Bichişciaba

În preajma sfintelor sărbători de iarnă, pe 4 decembrie, în Casa Industrială (Iparos Ház) din Bichişciaba a avut loc vernisajul expoziţiei de icoane pictate pe sticlă, realizate de artista Elena Ruja, originară din Micherechi. Expoziţia a fost deschisă de preotul paroh din Bichişciaba, Teodor Marc.

Elena Ruja este un artist pentru care a picta icoane este o bucurie de nespus, un rost în viaţă, un mod de a fi şi mai aproape de Dumnezeu. Copilăria şi-a petrecut-o în satul său natal, Micherechi, până la vârsta de 13 ani. În fiecare duminică a mers singură la biserică. Acolo a descoperit frumuseţea icoanelor şi a simţit profunda lor încărcătură spirituală. De-a lungul vieţii, Elena Ruja a trecut prin mai multe încercări, dar după cum ne-a mărturisit artista, Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea ca să treacă peste ele şi să-şi păstreze speranţa în El. La sfârşitul vernisajului, artista micherechiancă ne-a vorbit despre dragostea pentru pictură şi despre credinţa în Dumnezeu.

Moş Nicolae a trecut şi pe la Capela din Budapesta

Duminică, 9 decembrie, credincioşii de la Capela Ortodoxă Română din Budapesta au avut ca oaspeţi pe membrii Corului „Diaconia” din parohia Floreşti, judeţul Cluj. Corul dirijat de preotul Decebal Gorea şi Uliana Jurcan a dat răspunsurile în timpul Sfintei Liturghii, după care au susţinut un concert de colinde. Pe lângă colindele tradiţionale româneşti cunoscute a fost interpretată şi o colindă inedită, scrisă de deţinuta Nicoleta Valeria Bruteanu pe peretele celulei în care aceasta se afla întemniţată în perioada regimului comunist din România.
După concertul susţinut de corul „Diaconia”, spre marea bucurie şi surpriză a copiilor, a sosit şi Moş Nicolae cu daruri. Dar în acest an nu mică a fost surpriza tuturor atunci când la întrebarea lui Moş Nicolae dacă ştie cineva să spună o poezie sau un cântec în limba română, o ceată de copii s-au apropiat şi au cântat colindele: „Am pornit să colindăm”, „Steaua sus răsare” şi „Astăzi s-a născut Hristos”. Copiii care participă în fiecare sâmbătă la orele de dans popular românesc au învăţat si repetat în ultima vreme şi colinde româneşti, sub îndrumarea preşedintei AFORB şi cu sprijinul mamelor copiilor. După datina strămoşească atât oaspeţii, colindătorii, cât şi participanţii au fost răsplătiţi cu bucate româneşti de post. La reuşita acestei sărbători au contribuit Autoguvernarea românească din cartierul VII Budapesta şi membrele Asociaţiei Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta.
Gabriela Enea Elekes

Sfântul Nicolae, sărbătorit la Catedrala Episcopală din Jula

Pe 6 decembrie, Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte praznicul Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei, unul dintre cei mai populari sfinţi şi ocrotitor al celor care călătoresc pe mare, dar şi al celor aflaţi pe marea vieţii. El este preţuit şi în Ungaria, la Catedrala din Jula, sărbătoarea cea mai însemnată a acestui sfânt lăcaş fiind Sfântul Ierarh Nicolae, când se sărbătoreşte hramul Catedralei Episcopale.

Mai multe poze aici.

7 dec. 2012

Editorial: Cu frica-n oase

Unii micherecheni ştiu din povestirile bătrânilor că, pe la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, germanii şi ungurii erau gata să le aprindă satul. Norocul lor a fost că armata română era pe aproape, într-o bătălie de la marginea satului i-au învins pe inamici. Micherechenii zic că ungurii şi nemţii au vrut să le aprindă satul pentru că acolo au locuit români. Aceste întâmplări au fost evocate zilele trecute, pe o reţea de socializare, în urma discursului unui parlamentar maghiar contra evreilor.
„În ziua de 26 noiembrie 2012, la ora 15 şi 47 de minute, în Parlamentul de la Budapesta a apărut fascismul”, notează presa din Ungaria. Un deputat parlamentar al partidului de extrema dreaptă, Jobbik, a cerut să se întocmească liste cu toţi evreii din ţară, şi mai ales cu cei care sunt în Guvern şi în Parlament, deoarece toţi aceştia înseamnă un „risc pentru securitatea naţională”. Parlamentarului nu i-a fost oprit microfonul şi nici nu i s-a cerut să-şi întrerupă discursul care instiga la ură. Discursul antisemit şi reacţia cam întârziată a Guvernului a făcut ca duminică zece mii de oameni să iasă în stradă la Budapesta pentru a protesta faţă de ultimele acţiuni ale Jobbik.
Liderii Jobbik se fac tot mai des remarcaţi prin declaraţii antisemite, precum şi prin insulte la adresa minorităţii ţiganilor. Şi nu-i opreşte nimeni. De ura lor nu scapă nici celelalte naţionalităţi care trăiesc în Ungaria, doar că „incidentele etnice” contra românilor sau slovacilor nu prea primesc atenţie nici din partea presei centrale, nici din partea forurilor competente internaţionale. Zilele trecute, nu pentru prima oară, ţinta atacurilor unui site de pe Internet (kuruc.info), apropiat Jobbik-ului, au fost slovacii. Un ziar electronic slovac din Ungaria a publicat un articol despre un medic, care s-a născut la începutul secolului al XIX-lea pe teritoriul Slovaciei de azi, într-o familie mixtă slovaco-maghiară, şi care, făcându-şi studiile la Pesta, Paris şi Viena, a devenit mai târziu unul din principalii organizatori ai învăţământului medical modern din ţară. Ungurii îl cunosc ca Markusovszky Lajos, iar slovacii ca Ľudovít Markušovský. Aşa cum noi, românii, pe Mátyás király îl ştim de Matia Corvinul, sau pe Gozsdu Manó îl numim Emanuil Gojdu. Dar nu contează deloc ce credem noi, cei de azi, despre aceşti oameni, care au trăit cu secole în urmă, ci faptele lor contează. Acelea arată dacă au fost români, unguri sau slovaci. Aşa cum şi despre noi, faptele noastre vor vorbi pentru generaţiile următoare.
Nu dorim să punem acum sub lupă originea doctorului Markusovszky sau Markušovský, dar nu putem trece pe lângă şovinismul unor concetăţeni de-ai noştri. Redactorul publicaţiei slovace a fost avertizat să nu mai continue propaganda falsă şi să nu publice articole „şoviniste şi care falsifică istoria”, altfel va fi dat în judecată pentru incitare la ură (sic!). După articolul din kuruc.info, am găsit însă un comentariu cutremurător pentru toate minorităţile din Ungaria, şi nu numai. „Tudomásul kellene venni, hogy nem az a lényeg a magyarság szempontjából, hogy az illető milyen etnikumú személy, hanem az, hogy töretlenül lojális legyen a magyarsághoz és ezt értékelhető módon a gyakorlatban és életteljesítményében is kifejezésre is juttassa!” În traducere: „Ar trebui să se ia la cunoştinţă că, din punctul de vedere al maghiarimii, nu apartenenţa etnică a unei persoane este esenţială, ci faptul că persoana respectivă este în mod consecvent fidelă maghiarimii, această atitudine şi-o expune în mod evident în practică şi şi-o exprimă pe toate planurile existenţei sale!”
Până când un singur concetăţean de-al nostru gândeşte aşa, nicio naţionalitate nu se poate simţi în siguranţă în această ţară.
Eva Şimon

Cupa de Şah „Foaia românească” ediţia a IV-a

Dragi prieteni, iubitori ai şahului, redacţia noastră şi în acest an va organiza Cupa de Şah „Foaia românească”. Dorinţa noastră este ca să adunăm la un loc iubitorii şahului pentru o zi, în vacanţa de iarnă, pe 28 decembrie, de la ora 9.00, ca să se întreacă la tabla de şah cei mai buni şi curajoşi şahişti de origine română.

CONDIŢII DE PARTIPARE

1. La competiţie are dreptul să participe orice român din Ungaria sau din lume;
2. Cotizaţie de înscriere: adulţi – 1000 Ft/persoană
elevi – 500 Ft/persoană;
3. Categorii:
„A” – jucătorii care sunt sportivi activi şi cei care au concurat cândva, indiferent de vârstă,
„B” – jucătorii începători;
4. Competiţia se va desfăşura în sistemul RAPID (30–30 minute) şi ELVEŢIAN.



BILET DE ÎNSCRIERE
la cea de-a IV-a ediţie
Cupa de Şah „Foaia românească”
Vineri, 28 decembrie 2010

Numele............................................................................
Categoria la care doresc să particip (A sau B)............
Data naşterii....................................................................
Adresa.............................................................................
Tel:...................................................................................
E-mail:.............................................................................
Cotizaţie de înscriere am trimis (1000 – 500)............Ft


semnătura

........................................................................................................................................

Rugăm fiecare concurent ca până în data de 21 decembrie să trimită biletul şi cotizaţia de înscriere pe adresa redacţiei: 5700 Jula, str. Gh. Doja nr. 8.

Şase decenii şi jumătate pe scenă şi în inimile iubitorilor de folclor românesc

Când am intrat sâmbătă seara în Casa de cultură din Aletea, mi s-a părut că e cam frig înăuntru. Probabil şi aici se face economie la căldură, mă gândeam în sinea mea. Peste două ore însă era să ia foc toată casa: vreo două sute de dansatori au făcut aşa atmosferă incendiară, că dintr-odată toţi am uitat de frigul de afară, de criza economică, de grija zilei de mâine… Ne-am bucurat să-i privim pe copiii şi tinerii care au învăţat să danseze „aleteneşte” şi ne-am rugat pentru sănătatea bătrânilor dansatori de 60, 70, aproape 80 de ani, care nici azi nu cunosc oboseala când este vorba să urce pe scenă şi să încânte publicul cu minunatele dansuri româneşti din Aletea. Frumos s-au sărbătorit pe 1 decembrie cei 65 de ani de la înfiinţarea primului ansamblu folcloric românesc din Aletea.

Mai multe imagini...

Unde pot vota românii în Ungaria?

Alegeri parlamentare în România 2012


În data de 9 decembrie 2012 vor avea loc alegeri pentru Camera Deputaţilor şi Senatul României. Pentru exercitarea dreptului de vot pe teritoriul Ungariei, vor fi organizate patru secţii de votare, astfel:
Secţia nr. 287 – Ambasada României la Budapesta, 1146 Budapest, Thököly út 72
Secţia nr. 288 – Institutul Cultural Român (Budapesta), 1146 Budapest, Izsó utca 5
Secţia nr. 289 – Consulatul General al României la Gyula, 5700 Gyula, Munkácsy utca 12
Secţia nr. 290 – Consulatul General al României la Szeged, 6720 Szeged, Kelemen utca 5
Secţiile de votare sus menţionate vor fi deschise între orele 7:00–21:00.
Documentele în baza cărora se poate vota, pe teritoriul Ungariei, sunt următoarele:
1. Paşaport cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în Ungaria (tip CRDS);
sau
2. Paşaport simplu (cu menţiunea localităţii de domiciliu din România) însoţit de documentul emis de autorităţile ungare care dovedeşte reşedinţa în Ungaria.
sau
3. Cartea de identitate însoţită de documentul emis de autorităţile ungare care dovedeşte reşedinţa în Ungaria.
Documentele care atestă dovada reşedinţei cetăţenilor români în Ungaria sunt:
1. document de înregistrare (registrácios igazolás)
2. permis de şedere permanent (állandó tartózkodási kártya)
3. permis de imigrant (bevándorlási engedély)
4. permis de stabilire a domiciliului pe teritoriul Ungariei (letelepedési engedély)
Pentru persoanele cu dublă cetăţenie, documentele de identitate eliberate de autorităţile ungare (paşaport, carte de identitate, certificat de naturalizare, etc.) reprezintă dovada de reşedinţă în Ungaria.

29 nov. 2012

„Trebuie să fii mereu atent la neamul tău” - Interviu cu fostul preşedinte al UCRU, dr. Ioan Ciotea

La prima şedinţă a noului Prezidiu al UCRU din 23 noiembrie a fost invitat şi fostul preşedinte dr. Ioan Ciotea căruia i s-a mulţumit în mod festiv pentru activitatea depusă în cei 13 ani cât a stat în fruntea organizaţiei culturale româneşti. Domnul doctor şi-a motivat retragerea din Prezidiu prin aglomerarea sarcinilor la locul său de muncă, spitalul din Jula, şi nicidecum nu vrea să se rupă de viaţa publică a românilor din Ungaria.

Editorial: Pâine şi circ

De nimic nu le este mai frică românilor decât să fie acuzaţi că ar fi naţionalişti. Suportă să le spui că sunt leneşi, că sunt murdari, dacă vrei poţi să-i şi înjuri de mamă, dar nu cumva să le pui eticheta de naţionalişti. Cu foarte puţine excepţii, asta este valabil atât pentru marea majoritate a românilor care trăiesc în interiorul României, cât şi pentru milioanele de români plecaţi din ţară în ultimii 20 de ani. Şi nu este altfel nici de 1 Decembrie, Ziua Naţională a românilor.
Oricât am vrea să credem contrariul, la români, patriotismul a murit odată cu comunismul. Sau poate încă înainte. Acum, românii se bucură de ziua lor doar pentru că primesc liber de la serviciu (în 2012 nici acest noroc nu îl au, deoarece Ziua Naţională cade sâmbăta), pentru că pot vedea în direct sau la televizor cum defilează armata, pot asculta la radio şi vedea la televizor multă, multă, chiar foarte multă muzică populară. În România: depuneri de coroane şi muzică populară şi de fanfară, fasole cu cârnaţi şi discursuri patriotarde (fals patriotism – n.n.). În afara ţării: recepţii la ambasade şi la consulate, cu vin românesc şi sărmăluţe în foi de viţă. Aici nu prea mai merg discursurile cu sentimentele naţionale, ci cu valorile europene, cu primirea românilor în marea familie a UE şi NATO, etc. Am fi curioşi să vedem măcar într-un singur an ca, de Ziua României, în loc de recepţii cu mese îmbelşugate să participăm doar la o seară de poezie românească de valoare sau un spectacol de teatru de nivel european. Fără mâncare şi băutură după. Câţi ne-am îmbulzi oare la Budapesta, Seghedin sau Jula?
Dar alta este ghicitoarea săptămânii: ştiaţi că în ajunul Zilei Naţionale a României, pe 30 noiembrie (de ziua Sf. Andrei şi mai nou şi ziua „Sfântului” Andrei Şaguna), se sărbătoreşte Ziua Românilor de Pretutindeni? Cum? Nu ştiaţi nici voi, românii răsfiraţi cu voie sau fără voie, din cauza istoriei sau din cauza traiului mai bun, în afara graniţelor României? Deja de cinci ani, în 2007, Guvernul ţării noastre mame a instituit prin lege această zi de sărbătoare. Probabil cinci ani au fost prea puţini ca să se inventeze şi o strategie despre modul cum să fie această sărbătoare. (Apropo, aceeaşi lege cu numărul 299 din 2007, la articolul 10, prevede înfiinţarea şi funcţionarea unui Muzeu (sic!) al Românilor de pretutindeni. Doar să fim împăiaţi mai lipseşte.)
România nu va avea niciodată o strategie clară pentru românii de pretutindeni, nici pentru cei plecaţi în ultimii 10–20 de ani în speranţa unei vieţi mai bune, dar nici pentru cei rămaşi în afara graniţelor actuale fără vina lor, până când în interior, începând de la Guvern până la Academie, domină un haos şi un amatorism în această privinţă. Niciodată nu-i ruşine să înveţi de la alţii. Ungurii, de exemplu, dar probabil sunt şi alte naţiuni, sunt super-organizaţi când vine vorba de ungurii lor răsfiraţi prin lume. Poate să se schimbe zilnic guvernul sau preşedintele ţării, strategia lor rămâne aceeaşi. Dacă un guvern promite să facă un „ceva” al tuturor ungurilor, acela este şi făcut în maxim doi ani. Pentru că atunci când face promisiunea şi, mai ales, când instituie legea, nu aruncă vorbe în vânt.
Din păcate, noi, românii, fiind un neam inventiv şi descurcăreţ, cu ideile stăm bine, dar cu practica… Până când doi români simpli glumesc despre asta poate mai merge, se distrează şi ei, dar când la nivel de parlamentari, miniştri sau secretari de stat se fac astfel de poante, asta se numeşte deja jignire. O jignire grosolană la adresa întregului neam român. Naţionalismul sănătos nu înseamnă folclor şi sărmăluţe, ci respect faţă de trecut şi responsabilitate faţă de viitorul neamului tău. Şi asta nu este obligaţie politică, ci datorie morală.
Eva Şimon

Un simpozion ştiinţific „condimentat” cu artă şi muzică


În zilele de 24–25 noiembrie s-a desfăşurat cea de-a XXII-a ediţie a Simpozionului ştiinţific anual al cercetătorilor români din Ungaria. La tradiţionala întâlnire a oamenilor de ştiinţă şi cultură au participat, alături de cercetători români din Ungaria, şi specialişti din România, de la Arad, Oradea, Tîrgu Mureş, Cluj şi Bucureşti. Această întâlnire se organizează de mai bine de două decenii şi în fiecare an se consideră a fi o adevărată sărbătoare a Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, întâlnirea bucurându-se întotdeauna de o importanţă desăvârşită.

Prima şedinţă a noului Prezidiu al UCRU

Pe 23 noiembrie şi-a ţinut prima şedinţă de lucru noul Prezidiu al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, care a fost ales de Adunarea generală a UCRU cu două săptămâni mai devreme. La şedinţă a fost invitat şi fostul preşedinte, dr. Ioan Ciotea, căruia i s-a mulţumit pentru activitatea depusă în anii trecuţi. Cei şapte membri ai Prezidiului (Aurel Becan, Maria Berényi, Tiberiu Boca, Elena Csobai, Emilia Martin, Ştefan Oroian şi Eva Şimon) au discutat despre planul de programe a UCRU pe anul 2013, printre priorităţi figurând vizitarea unor comunităţi locale româneşti active, organizarea unor mese rotunde, discuţii cu reprezentanţii bisericilor româneştii, etc. Prezidiul UCRU va lucra în lunile următoare la proiectul de modificare a Statutului UCRU, care să fie înaintat apoi spre aprobare la şedinţa Adunării generale din primăvara anului viitor. Prezidiul a decis ieşirea Uniunii din organizaţia FUEN a naţionalităţilor europene, pe motive financiare, deoarece UCRU nu mai poate achita taxa de membru care din an în an este tot mai mare. Prezidiul a amânat, din motive tehnice, decizia privind alegerea noului preşedinte şi vicepreşedinte al UCRU, care se va face la următoarea şedinţă din 7 decembrie.

Nou director la ICR Budapesta

În cursul săptămânii trecute, conducerea ICR Budapesta şi Seghedin a fost preluată, după plecarea de la post a doamnei Brînduşa Armanca, de către un nou director în persoana doamnei Gabriela Matei, care a fost numită în această funcţie încă în luna septembrie. Noua directoare a mai lucrat la ICR Budapesta, în calitate de director adjunct, în perioada 2001–2007.
Din CV-ul doamnei Gabriela Matei remarcăm că este licenţiată a Facultăţii de Litere, Universitatea Bucureşti; diploma de masterat şi-a făcut-o la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (Managementul Comunicării şi al Resurselor Umane), după care a terminat şi studii postuniversitare cu specializarea Relaţii Publice şi Comunicare.
A lucrat ca translator, traducător şi ca ziarist de politică externă la săptămânalul Zig-Zag. Este autoare a peste 100 de articole de politică externă, interviuri cu reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, relatări despre vizite ale unor personalităţi străine în România.
În 1999 intră prin concurs în Ministerul Afacerilor Externe. A lucrat, pe rând, la Direcţia Relaţii Publice şi Comunicare (director adjunct), Direcţia America de Nord (referentura SUA şi Canada), la Direcţia NATO precum şi la Direcţia Politici de Securitate.
Între anii 2001–2007 a deţinut funcţia de director adjunct al Centrului Cultural, devenit ulterior Institutul Cultural Roman de la Budapesta. Vorbeşte limbile engleză, franceză şi maghiară.

Hramul Catedralei „Sfântul Nicolae” din Jula

Cu prilejul sărbătorii hramului Catedralei Episcopale din Jula, închinată Sfântului Ierarh Nicolae, joi, 6 decembrie, Sfânta Liturghie va fi oficiată de PS Siluan, Episcopul românilor din Ungaria, PS Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei şi un sobor de preoţi. Răspunsurile liturgice vor fi date de grupul de teologi al Episcopiei Timişoarei. Sfânta Liturghie va începe la ora 9.30.
A.B.

Ştiri pe scurt…

Aletea
Ansamblul de păstrare a tradiţiilor populare din Aletea aniversează anul acesta 65 de ani de activitate. Cu această ocazie, pe 1 decembrie, de la ora 17.00, la Căminul cultural din Aletea va avea loc o festivitate unde vor fi sărbătoriţi şi dansatorii fondatori ai ansamblului, care dansează de 50 şi de 65 de ani, şi care au dus vestea dansurilor din Aletea în ţară şi în străinătate. În cadrul programului cultural de la 1 decembrie vor urca pe scenă dansatori şi coregrafi din Ungaria, care au promovat dansurile aletene.

Bichişciaba
Din creaţiile artistei Elena Ruja, originară din Micherechi, se va deschide o expoziţie pe 4 decembrie, la Casa Industrială din Bichişciaba (Iparos Ház, Bichişciaba, piaţa Kossuth nr. 8). În cadrul acestei expoziţii vor putea fi admirate picturi pe sticlă, tablouri în email şi icoane. Vernisajul va începe la ora 15.30. Creaţiile artistei au fost expuse în mai multe locuri: Seghedin, Budapesta, Keszthely, Pécs, Bichişciaba şi Micherechi, iar în luna mai a acestui an artista a avut o expoziţie la Cetatea din Jula, intitulată “Împlinire”.

Budapesta
Autoguvernarea Românească pe Capitală organizează vineri, 7 decembrie, o audienţă publică. Şedinţa va avea loc la Casa Naţionalităţilor din Belváros-Lipótváros (1052 Budapesta, str. Vármegye nr. 13), cu începere de la ora 13.00.

Seghedin
Autoconducerea Românilor şi Asociaţia Culturală a Românilor din Seghedin organizează, pe 7 decembrie, întâlnirea tradiţională românească de ziua Sfântului Nicolae. De la serata care va începe la ora 18.00, la restaurantul “Aranyhal” din Seghedin, nu va lipsi nici tradiţionala mămăliguţă “a la Cîmpian”. Invitaţii serii sunt elevii de la Teatrul de amatori al Liceului “N. Bălcescu” din Jula, care vor prezenta publicului piesa “Cămila” de Dumitru Solomon, în regia Norei Chiriac Tiu. Atmosfera de sărbătoare va fi asigurată de colindele interpretate de chitarista Livia Daniel din Chitighaz.

Micherechi
Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, Autoguvernarea Românească din Micherechi invită toţi creştinii să întâmpine împreună Naşterea Domnului, luând parte împreună cu familiile şi prietenii lor la cea de-a treia ediţie a Festivalului Colindelor. Concertul de colinde va avea loc pe 21 decembrie, la Casa de cultură „Gheorghe Dulău” din Micherechi, cu începere de la ora 17.00.

Societatea Culturală din Budapesta – o cauză de suflet

În urmă cu 20 de ani, în alte circumstanţe, cu alte scopuri şi cu alte mijloace decât în momentul de faţă, câţiva intelectuali români din Budapesta, care s-au stabilit în capitala ungară, veniţi din satele româneşti din cele trei judeţe limitrofe României – Bichiş, Ciongrad şi Bihorul unguresc, au decis să înfiinţeze Societatea Culturală a Românilor din Budapesta. După decenii de comunism, a fost atunci un entuziasm în rândul românilor, care n-au vrut altceva decât să fie împreună, să simtă româneşte, să ştie unii de alţii, să vorbească în limba română şi să-şi menţină conştiinţa naţională într-un cadru instituţionalizat.

Limba noastră maternă, îngrijită prin teatru, cântece, strigături şi scriere corectă

Şcoala generală din Micherechi a organizat, în perioada 19–23 noiembrie, săptămâna limbii materne, prin care şcoala a oferit o cunoaştere mai bună a limbii şi culturii româneşti. Programul a început luni, cu prezentarea piesei „Cămila” de către membrii Teatrului Român de Amatori al Liceului “N. Bălcescu” din Jula. Elevii au participat la diverse concursuri, dintre care menţionăm concursul de ortografie pe ţară, concursul de citire expresivă şi, de asemenea, a avut loc un concurs de iscusinţă, care a contribuit la îmbogăţirea cunoştinţelor despre satul Micherechi. Pe 23 noiembrie s-a desfăşurat a patra ediţie a concursului de ortografie pe ţară “Gheorghe Martin”.

12 oct. 2012

Editorial - „Amin” pentru statuia lui Şaguna

Premierul ungar a spus „amin” pentru amplasarea statuii mitropolitului Andrei Şaguna la Jula. Cu siguranţă i-a fost greu lui Orbán Viktor să rostească acele câteva cuvinte de aprobare şi nici nu ştim (doar bănuim) care şi cât de mare va fi preţul pe care România va trebui să-l plătească în schimb. Sau crede şi el că România a plătit deja destul? Că România le-a permis şi până acum ungurilor să-şi pună statui şi plăcuţe bilingve unde au vrut ei? Şi iată, acum, a sosit timpul ca să facă şi ungurii un gest faţă de români, de fapt, faţă de naţionalitatea română din Ungaria, care are nu numai obligaţii faţă de ţara în care trăieşte, ci şi drepturi.
Imediat după obţinerea de către ministrul român de externe Titus Corlăţean a promisiunii lui Orbán, presa de extrema dreaptă din Ungaria a şi început să agite spiritele. Exact ca acum 4 ani, când s-a discutat prima dată despre această doleanţă a românilor, s-au scris articole acuzatoare şi jignitoare la adresa primului mitropolit al Ardealului. De exemplu, că nu are ce căuta o statuie a lui în Ungaria! De ce nu? Doar s-a născut pe teritoriul acestei ţări, la Mişcolţ. Sau: Niciodată nu a trecut prin Jula, atunci de ce ar trebui să aibă o statuie în acest oraş!? De ce, ungurii care au statui şi busturi prin toată România, au cutreierat prin toată ţara?
Pentru românii din Ungaria, Andrei Şaguna este un simbol. Un simbol al demnităţii naţionale, al puterii de sacrificiu pentru propriul popor. Memoria vremii spunea despre el: „Şaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorţire conştiinţe şi destine, a redat speranţe şi vigoare, a pus plugul în brazdă şi a dezţelenit ceea ce ameninţa să devină pârloagă”. Nu se ştie cine a spus aceste cuvinte, nu contează nici dacă le-a spus sau nu, deoarece pentru românii din Ungaria de azi viaţa şi activitatea lui Andrei Şaguna este foarte reprezentativă. S-a născut pe pământul Ungariei de azi din părinţi aromâni, a trăit drama minoritarului atât prin religia sa cât şi prin naţionalitate, şi-a croit un drum în viaţă prin care a devenit una dintre cele mai mari personalităţi ale poporului său.
Sunt şi printre noi unii care se întreabă dacă într-adevăr avem nevoie de statuia lui Şaguna. Bineînţeles, răspunsul poate fi şi NU. Nu avem nevoie, dacă nu mai vrem să fim români. Nu avem nevoie, dacă vrem ca şi în continuare să fim trataţi ca nişte maimuţe care doar dansează şi cântă când este cazul, dar limba şi credinţa străbună am uitat-o deja. Maimuţele sunt mult mai bune marionete, decât oamenii care vor să vorbească şi să se roage în limba străbunilor. Ăştia din urmă uneori chiar şi gândesc. Şi asta nu prea place.
Cui îi este frică de statuia lui Şaguna? Ungurilor care cred că adevărul şi dreptatea poate fi întotdeauna numai de partea lor, dar şi unor români care nu-şi cunosc trecutul şi valorile, care nu recunosc faptele mari ale înaintaşilor. Cum zicea Ioan Lupaş: „E posibil să mai aibă numele lui Şaguna şi azi un sunet cam neplăcut – pentru unii! Acest sunet, care seamănă foarte mult a mustrare pentru cei ce nu-şi îndeplinesc datoria conştient şi cu demnitate, va fi bine să-l păstreze şi în viitor. Pentru toţi Românii de bine însă acest nume va trebui să răsune, cât mai des şi mai înteţit, ca o trâmbiţă de chemare la muncă nepregetată, la luptă conştientă şi neşovăitoare, la îndeplinirea bărbătească, fără zăbavă, a datoriilor faţă de lege şi neam…”.
Există azi în Ungaria o biserică ortodoxă care însă nu se teme de numele lui Şaguna. În lăcaşul ctitorit de strămoşii lui, la Mişcolţ, numele lui Şaguna este pomenit la finalul fiecărei slujbe. Acolo numele lui nu sună a pericol, ci este rostit cu demnitate şi preţuire, in limba maghiară, de un preot maghiar. Acest exemplu ar trebui să-l preluăm şi noi în bisericile noastre. Să-l pomenim nu numai în ziua în care l-am făcut sfânt, pe 30 noiembrie, ci şi în celelalte duminici şi sărbători.
Eva Şimon

Elevii de la şcolile noastre au un nou manual de limba română

Proiectul european TÁMOP 3.4.1/A-08/2-2009-0007 cuprinde editarea manualelor de limba română pentru ciclul gimnazial din şcolile bilingve din Ungaria. Noul manual de limba română pentru clasa a 5-a este utilizat de către profesorii şcolilor generale româneşti din Ungaria de la începutul lunii septembrie a anului şcolar 2012. Săptămâna trecută, pe 4 octombrie, la Liceul „N. Bălcescu” din Jula a avut loc o conferinţă de presă pe această temă.

Proiectul TÁMOP 3.4.1.A-08/2-2009-0007 este un proiect de mare importanţă atât în viaţa şcolii generale româneşti din Jula dar şi în învăţământul românesc din Ungaria de azi. Proiectul vizează întocmirea unor noi manuale cu noi concepţii pe o nouă filosofie, manuale legate de învăţământul de naţionalitate din Ungaria. Conferinţa de presă a fost ţinută de managerul proiectului, doamna Ildikó Ruja Pilan şi de Maria Gurzău Czeglédi, directoarea Liceului „N. Bălcescu” din Jula, care în interviul acordat după conferinţa de presă ne-a vorbit printre altele şi despre primele experienţe.

Propuneri pentru distincţia „Pentru Minorităţi”

Secretariatul de Stat pentru Naţionalităţi şi Culte din cadrul Ministerului Resurselor Umane a publicat anunţul conform căruia se aşteaptă propunerile pentru distincţia „Pentru Minorităţi” 2012. Sunt aşteptate propuneri prin care se recunoaşte activitatea, eforturile merituoase ale persoanelor particulare, organizaţii şi autoguvernări minoritare, depuse în folosul comunităţii de naţionalitate din Ungaria, în domeniul vieţii publice, învăţământului, culturii, bisericii, ştiinţei, mass-media.
Distincţia „Pentru Minorităţi” va fi înmânată în cadrul Zilei Minorităţilor care va avea loc pe 18 decembrie 2012. Propunerile trebuie trimise prin poştă, la adresa Secretariatului de Stat pentru Naţionalităţi şi Culte din cadrul Ministerului Resurselor Umane (1884 Budapesta, Casa poştală 1.) şi prin e-mail la adresa titkarsag.nf@emmi.gov.hu, până la 31 octombrie 2012.
A.C.

Conferinţă preoţească la Bătania

Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria organizează sâmbătă, 13 octombrie, la Bătania, conferinţa preoţească pastoral-misionară de toamnă cu toţi preoţii din Eparhie. Întâlnirea se va desfăşura sub egida Anului omagial 2012, dedicat Sfântului Maslu şi îngrijirii bolnavilor. Lucrările conferinţei, care va avea loc la Clubul românilor din Bătania, vor fi prezidate de Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul românilor din Ungaria. Conferinţa va fi precedată de oficierea Sfintei Liturghii, cu începere la ora 10.00.
A.B.

Biserica baptistă din Chitighaz la o sută de ani (1)

Să nu se tulbure inima voastră, credeţi în Dumnezeu, credeţi şi în Mine. În casa Tatălui Meu, multe locaşuri sunt. Iar de nu, v-aşi fi spus. Mă duc să vă găsesc loc. Şi dacă Mă voi duce şi vă voi lua la Mine, ca să fiţi şi voi unde sunt Eu” (Ioan 14:1-3)

Cu această siguranţă şi cu speranţă vie au construit înaintaşii noştri în urmă cu o sută de ani această casă de rugăciune. În volumul semnat de Dr. Ştefan Cioca, intitulat „Biserica Baptistă din Chitighaz” (1993) citim următoarele: „La Chitighaz activitatea misionară a început în iarna anului 1891. Prima casă de rugăciune a fost pe strada Szent Imre, astăzi strada Úttörő, la numărul 73, iar cea de-a doua, din 1902, pe strada Dózsa György, la numărul 37. În anul 1900, adunarea a avut 80 de membri, iar în 1907 a înregistrat 251 de membri. Creşterea numărului adunării a determinat construirea bisericii în 1912. Executorul lucrărilor a fost constructorul şi dulgherul julan Brandner György. Din partea adunării au supravegheat lucrările conducătorii Mihai Muntean şi Petru Santău. Din consemnările făcute, cheltuielile au fost de 7500 de măji de porumb la valorile de atunci”.

Invitaţie



În 20-21 octombrie, Biserica Baptistă din Chitighaz sărbătorește 100 de ani de  existență a clădirii bisericii. Toți cei ce doresc să se bucure împreună cu noi sunt așteptați cu drag.
Din program:
Sâmbătă, 20 octombrie
1500     Festivitate jubiliară
Duminică, 21 octombrie
930       Rugăciune
1000     Cina Domnului
1400       Sărbătoarea mulțumirii

Ştiri pe scurt…

Micherechi
Ziua internaţională a vârstnicilor este sărbătorită în fiecare an la 1 octombrie. Cu acest prilej, primăria localităţii Micherechi îi va onora şi în acest an pe vârstnicii satului. Duminică, 14 octombrie, consiliul local, în frunte cu doamna primar Margareta Tat, îi aşteaptă pe vârstnicii din sat la o masă comună.

Macău
Autoguvernarea Românească din oraşul Macău, cu sprijin financiar de la Fondul „Wekerle Sándor” şi cu ajutorul primăriei oraşului, organizează sâmbătă, 13 octombrie, un festival gastronomic românesc. Startul festivalului se va da dimineaţa la ora 10.00, pe malul Mureşului.

Micherechi
Biserica Baptistă din Micherechi organizează în perioada 12–14 octombrie servicii divine de evanghelizare şi mulţumire, care vor avea loc după cum urmează: vineri la serviciul de după-masă de la ora 18.00, va sluji Cornel Hudulin, pastor din Biserica Baptistă din Târgu Jiu, iar sâmbătă (cu începere de la ora 18.00) şi duminică, la serviciile de la ora 9.00 şi de la ora 16.00, va sluji Adrian Tămaş, pastorul de tineret al Bisericii Baptiste Betel din Cluj, însoţit de corul de tineret al aceleaşi biserici.

Jula
Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula a organizat pe 10 octombrie Balul bobocilor. Liceenii s-au adunat în Sala festivă a Centrului Cultural Românesc la o petrecere reuşită, unde elevii de clasa a 9-a au depus „jurământul” în faţa colegilor de clasa a 12-a. Atmosfera petrecerii liceenilor va fi redată printr-o relatare pe care vom publica în numărul din săptămâna viitoare.

Bichişciaba
Festivalul de cârnaţi de la Bichişciaba va fi organizat anul acesta în perioada 19–22 octombrie, evenimentul urmând să se desfăşoare în Sala Sporturilor şi împrejurimi. Printre acţiunile programate se numără o sumedenie de prezentări legate de tăiatul porcului, concursuri de preparare a cârnaţilor şi concerte. Un stand de preparare a cârnaţilor va avea şi Uniunea Românilor din Bichişciaba. La festival este aşteptată şi o delegaţie din Beiuş.

Materiale educaţionale în limba română pentru elevii români din Ungaria

Vineri, 5 octombrie, o delegaţie a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de la Bucureşti a adus materiale educaţionale pentru elevii români de la Şcoala generală şi Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula şi pentru şcoala din Micherechi. Redacţia „Foaia românească” a primit un laptop. Iniţiativa reprezintă materializarea promisiunii făcute de doamna secretar de stat, Natalia Intotero, şeful DRP, cu prilejul vizitei la românii din Ungaria de la sfârşitul lunii septembrie.

Poveşti şi poezii româneşti la Otlaca-Pustă

Sâmbătă, 6 octombrie, la Căminul Cultural din Otlaca-Pustă s-a desfăşurat ediţia a treia a concursului de poveşti ce poartă numele lui Mihai Purdi şi de poezie cu numele Anei Crişan. Concursul a fost organizat de către Asociaţia Culturală Română „Mihai Purdi” din Otlaca-Pustă cu sprijinul financiar al Autoguvernării Româneşti locale şi al Autoguvernării Româneşti a Judeţului Bichiş.

Caragiale şi Budapesta

Vineri, 28 septembrie, Societatea Culturală a Românilor din Budapesta împreună cu Autoguvernarea Românească din cartierul II a organizat, la Budapesta, cenaclul dedicat marelui dramaturg român, I.L. Caragiale. Cenaclul intitulat „Caragiale şi Budapesta” a avut loc cu prilejul dublei aniversări în acest an: 160 de ani de la naştere şi un centenar de la moartea marelui clasic.

4 oct. 2012

Ministrul Corlăţean aduce vestea: Şaguna va avea statuie la Jula

Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că a obţinut, în discuţiile avute luni, 1 octombrie, la Budapesta cu premierul Orbán Viktor şi omologul Martonyi János, acordul Ungariei pentru instalarea la Jula a statuii lui Andrei Şaguna. El a spus că salută această reacţie pozitivă a Guvernului de la Budapesta, care reprezintă „un mare pas înainte". Şeful diplomaţiei române a evidenţiat că a discutat cu oficialii ungari şi despre posibilitatea înfiinţării unui centru cultural românesc la Micherechi şi a salutat recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria ca biserică istorică, însă a reluat şi aşteptările mai vechi ale comunităţii româneşti privind învăţământul în limba maternă, finanţarea cultului religios românesc, reprezentarea în Parlamentul de la Budapesta şi eliminarea fenomenului de etnobiznis.

Editorial - Noi am vrut doar doi profesori amărâţi…

Peste câteva săptămâni, România va intra în campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie. Pentru ciolanul care se numeşte „români din diaspora” se vor bate mai mulţi decât acum patru ani. Românii din jurul României vor fi prinşi în agitaţia celor care vor avea nevoie de voturile basarabenilor şi ucrainenilor cu cetăţenie română. Ceilalţi, timoceni din Bulgaria şi Serbia, români din Voivodina sau din Ungaria, vor fi nevoiţi să aştepte. Să aştepte din nou. Până se va înfiinţa noul guvern, până se vor instala în fruntea instituţiilor responsabile cu problemele lor noii conducători, până vor face toţi noi şi noi vizite de documentare cu dorinţa sinceră de a cunoaşte problemele reale ale comunităţilor istorice. Autorităţile de la Bucureşti se tot documentează, deja de 20 de ani, şi o fac cu sinceritate şi prietenie. Dar în toţi aceşti ani noi ne stingem… Şi, încet-încet, nici probleme nu vom mai avea.

Propuneri pentru Premiul pentru minorităţile din judeţul Bichiş

Comisia pentru Resurse Umane din cadrul Consiliului Judeţean Bichiş a lansat recent concursul intitulat „Premiu pentru Minorităţile din Judeţul Bichiş”. Autoguvernările de naţionalitate şi organizaţiile civile pot face propuneri pentru persoane sau comunităţi merituoase din rândul minorităţilor. Dosarele pot fi înaintate până pe 1 noiembrie 2012, pe adresa Comisiei (Bichişciaba, aleea Árpád nr. 18). Premiul va fi înmânat în cadrul Zilei Minorităţilor din Judeţul Bichiş.
A.C.

Cinci tineri români din Ungaria vor studia la Universitatea „V. Goldiş” din Arad

Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad a organizat luni, 1 octombrie, în Campusul Universitar „Vasile Goldiş” din Arad festivitatea de deschidere a noului an universitar 2012/2013. În toamna acestui an au fost admişi la instituţia arădeană cinci tineri absolvenţi ai Liceului „N. Bălcescu” din Jula. Aneta Solcan, Suzana Ceglédi şi Attila Papp au început cursurile universitare la Facultatea de medicină, Petru Papp a fost admis la Facultatea de Medicină Dentară, iar Greta Muszka şi-a început studiile la Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene. Reamintim că tot la această universitate îşi face studiile universitare şi Elena Ruja din Micherechi, studentă în anul III la Facultatea de Medicină Dentară.
A.C.

Săptămâna filmului românesc la Budapesta - Un veac de la primul lung metraj românesc şi 20 de ani de la fondarea ICR în Ungaria

Ajunsă la cea de-a şaptea ediţie, Săptămâna filmului românesc la Budapesta, găzduită din 5 octombrie de Cinematograful de artă Urania, are loc în 2012 exclusiv datorită sprijinului partenerilor unguri şi ai prietenilor din România, care fac un gest de solidaritate şi de apreciere faţă de ICR Budapesta rămas cu buget zero. Astfel, Ministerul Resurselor si Secretariatul de stat pentru Cultură ungar asigură fonduri pentru evenimentul românesc, directorul TIFF, casele de difuzare ungare Mozinet şi Anjou Lafayette oferă gratuit copy-rightul pentru cele mai noi filme româneşti lansate în premieră budapestană, traduse şi subtitrate pro bono. Genericul din acest an este „Aniversări şi prieteni”, fiindcă ICR Budapesta aniversează 20 de ani, filiala din Seghedin face 5 ani de la înfiinţare şi, în acelaşi timp, se împlinesc 100 de ani de la primul lung metraj românesc de succes, „Independenţa României”, lansat în premieră la 1 septembrie 1912 la cinematograful „Eforie” din Bucureşti, apoi vizionat la Viena şi Budapesta.

O veche biserică ortodoxă, care din nou străluceşte

Sâmbătă, 29 octombrie, la Hódmezővásárhely a fost resfinţită Biserica Ortodoxă Sârbească, una dintre cele mai vechi monumente istorice ale oraşului. Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Luchian Pantelic, Episcopul ortodocşilor sârbi din Ungaria şi un sobor de preoţi în frunte cu preotul Svetomir Milicici, administratorul bisericii din Hódmezővásárhely şi parohul bisericii sârbeşti din Deszk. Cu sprijinul unui proiect european, câştigat de Primăria oraşului Hódmezővásárhely, biserica a fost renovată aproape în totalitate. La sărbătoarea bisericii sârbe au luat parte, alături de sârbi şi de oficialităţile din oraş, reprezentanţii Ambasadei Greciei în Ungaria şi ai Consulatului General al României la Seghedin, dar şi membri ai comunităţilor româneşti din oraşele Hódmezővásárhely şi Seghedin. Preşedinta Autoguvernării Româneşti din Hódmezővásárhely, doamna Ana Benye Poinar, a fost rugată de organizatori ca la înconjurarea bisericii să fie cea care duce icoana cu hramul lăcaşului de cult.

Editorial - Dubla identitate înseamnă moartea naţionalităţii

Anul trecut zece, iar în acest an doisprezece elevi de la liceele de naţionalitate din Ungaria se pot bucura de câte-o bursă de stat. Câştigătorii primesc lunar 60.000 de forinţi, timp de doi ani şcolari. Aproape cât un salariu. Iniţiativa este lăudabilă, nu şi atunci însă când aflăm că bursa are menirea de a întări dubla identitate. Să înţelegem că un copil slovac sau sârb sau român primeşte în total 1.200.000 de forinţi de la stat (10 luni x 2 ani x 60.000 ft) ca pe lângă limba şi tradiţiile moştenite de la părinţi să se îngrijească şi de limba şi tradiţiile maghiare? Noi asta am înţeles din vorbele ministrului care a înmânat săptămâna trecută diplomele pentru elevii câştigători. „Nu există în Ungaria nicio familie în care să nu găsim vreo »legătură de naţionalitate«”, a accentuat ministrul Balog Zoltán, subliniind că bursa a fost înfiinţată pentru ca „angajamentul la dubla identitate să fie ceva normal, să fie sprijinit, oricine să-şi poată întări şi dezvolta acest sentiment” (citatul din vorbirea ministrului este preluat de pe site-ul www.fidesz.hu).

20 sept. 2012

Editorial - A fost printre noi un Om

Şi eu am fost la Micherechi în ziua de Sfânta Măria Mică! Nu am fost în trup, dar am fost în suflet. De la vreo 1200 de km depărtare, gândul mi-a fost tot timpul nu la Festivalul Castraveţilor, ci la acel invitat de onoare al satului, despre care ştiam că vine cu mari emoţii şi cu inima deschisă în satul strămoşilor săi, în satul pe care acum a avut ocazia să-l vadă doar pentru a doua oară. Un om deosebit, care la vârsta de 88 de ani îşi propune ca în viitor, măcar tot la doi ani, să mai ajungă la Micherechi. Fără să-l văd de această dată cu propriii mei ochi, ştiu că Părintele Nicolae Bordaşiu din Bucureşti a adus cu el multă lumină în satul străbunilor şi vreau să sper că această lumină a aprins şi în sufletele micherechenilor dragostea de neam şi de credinţă.

„Să rămâneţi uniţi prin sângele care vă leagă, prin limba pe care o vorbiţi” - Întâlnire emoţionantă de Sfânta Măria Mică la biserica din Micherechi

Părintele Nicolae Bordaşiu din Bucureşti a slujit la biserica ortodoxă română din Micherechi în ziua sărbătorii Naşterii Maicii Domnului, care a fost prăznuită pe 8 septembrie, dată care a coincis cu a doua zi a Festivalului Castraveţilor. Cu ocazia celei de-a doua sa vizită în satul strămoşilor lui, părintele Bordaşiu a lăsat un dar de nepreţuit pentru biserica din sat: o frumoasă Evanghelie aurită, emailată şi cu pietre scumpe şi un Liturghier. Dar pe lângă toate astea, a dăruit micherechenilor vorbe dulci, încurajări, a transmis sentimente de mândrie faţă de neamul şi de credinţa noastră.

Vizita şefului DRP în Ungaria

În perioada 20–22 septembrie, doamna secretar de stat Natalia Intotero, şefa Departamentului pentru Românii de Pretutindeni va face o vizită la românii din Ungaria. Secretarul de stat pentru problemele românilor de pretutindeni se va întâlni în aceste zile cu reprezentanţi ai românilor din Ungaria şi va vizita mai multe instituţii româneşti din Jula, va avea întâlniri la Micherechi, iar sâmbătă, 22 septembrie, îşi va încheia vizita la Apateu, unde va avea loc un eveniment important în viaţa bisericii ortodoxe, care cu acest prilej va aniversa zece ani de la momentul târnosirii ei. Programul manifestărilor de la Apateu va cuprinde resfinţirea lăcaşului de cult, cu începere de la ora 10.00, ca urmare a finalizării unor lucrări de restaurare a bisericii şi a picturii ei interioare, efectuate prin sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte de la Budapesta şi al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de la Bucureşti, urmată de Sfânta Liturghie Arhierească.
A.B.

31 aug. 2012

„Am realizat lucruri mari din bani puţini…” - Interviu cu pr. Origen Sabău despre restaurările de la biserica din Apateu

Cu sprijin financiar din partea celor două state, român şi maghiar, zilele trecute au fost finalizate integral lucrările de renovare de la biserica ortodoxă română din Apateu. În primăvara acestui an, parohia din Apateu a primit un sprijin financiar de la Secretariatul de Stat pentru Culte din Ungaria, fond din care a fost izolată biserica împotriva igrasiei. În luna august a fost refăcută integral pictura în locurile unde aceasta a fost distrusă din cauza igrasiei, iar refacerea picturilor a fost susţinută financiar de Departamentul Românilor de Pretutindeni din cadrul Guvernului României. Biserica a primit şi o donaţie din partea Cavalerilor Templieri din cadrul Comanderiei Sf. Mina din Oradea, aceasta constând din 30 de scaune din lemn, sculptate şi tapiţate special pentru biserica din Apateu. Despre realizările şi lucrările de restaurare la parohia din Apateu am stat de vorbă cu preotul paroh Origen Sabău, protopop de Dobriţân.

Părinte, administraţi această parohie de mai bine de un deceniu şi jumătate, aveţi o parohie mică raportat la parohiile din România care au sute de credincioşi, dar aţi reuşit să faceţi lucruri deosebit de frumoase aici. Acum, după atâţia ani, vă întreb ce înseamnă pentru dumneavoastră această parohie şi comunitatea din Apateu?
– Suntem încântaţi şi bucuroşi de ceea ce Bunul Dumnezeu ne-a rânduit să trăim în comunitatea ortodoxă din Apateu de-a lungul anilor, atât prin lucrările care s-au realizat de-a lungul vremii, cât şi prin renovările pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu în aceste zile încheiem o anumită parte a lucrărilor de renovare, lucrări care erau obligatorii pentru menţinerea şi conservarea patrimoniului cultural ortodox din Apateu. Ceea ce înseamnă pentru noi în primul rând sfânta biserică, la care ţinem foarte mult, prin respectul pe care trebuie să-l dăm înaintaşilor noştri, a bunilor credincioşi din această parohie, cât şi pentru visele împlinite, acelea de a vedea biserica ortodoxă din Apateu, renovată integral în perioada 1997–2002, cu pictură nouă, cu mobilier nou, cu acoperiş, pardoseală şi iconostas nou, având bucuria de a avea alături de noi şi o mare personalitate a culturii româneşti, pe Mihai Eminescu, prin bustul său din curtea parohiei, având aniversări şi multe sărbători în cadrul bisericii din Apateu.
Sunteţi la finalul unor lucrări de renovare. Ne spuneţi mai concret ce s-a făcut la biserică?
– În perioada în care s-a renovat biserica între 1997–2002, când am încercat să restaurăm integral biserica şi să o împodobim cu pictură, a fost o zonă a bisericii, mai precis turnul, care a nu a putut fi izolat împotriva igrasiei, fapt care în decursul a zece ani a ajuns într-o stare de degradare destul de avansată distrugând, practic, podoaba cea mai de preţ a bisericii, pictura din zona turnului şi din partea intrării dinspre miazăzi, precum şi alte mici defecţiuni care au intervenit în ultimii zece ani. Cu ajutorul Secretariatului de Stat pentru Culte din Ungaria am reuşit să obţinem fonduri pentru a izola biserica împotriva igrasiei. Astfel, anul acesta în luna martie, am reuşit să finalizăm lucrările de izolare, iar în luna iulie şi începutul lunii august am reuşit să renovăm anumite zone ale turnului unde a existat pictură, pentru a-i reda bisericii frumuseţea aşa cum a fost ea realizată în anul 2002. Pentru pictură am avut un sprijin financiar din partea DRP din cadrul Guvernului României.
Am înţeles că prin bunăvoinţa pictorilor care au realizat pictura acestei biserici, acestei capodopere, aţi reuşit să faceţi şi lucrările de anul acesta?
– Este adevărat. Ciprian Buzuloi, împreună cu echipa sa de pictori, ne-au readus bucuria în suflet de a reface pictura şi arta acestei biserici. Am avut bucuria de a întâlni un pictor de mare calitate sufletească şi artistică. Pe Ciprian Buzuloi l-am cunoscut întâmplător, cu toate că întâmplător nu cred că e nimic în lumea aceasta. Ciprian este un artist consacrat pentru pictură bisericească, deţinând o autorizaţie pentru pictură din partea Patriarhiei Ortodoxe Române din 1995. Până a ajunge să picteze biserica din Apateu a avut deja o experienţă pictând bisericii şi în România. În 2001 a început pictarea bisericii din Apateu, iar pe la mijlocul lunii iulie 2002 a fost finalizată pictura în totalitate. Ciprian Buzuloi este fiul unui mare pictor de biserici din România, care este şi preşedintele comisiei de pictură Vasile Buzuloi, aşa că, în calitatea lui de fiu şi ucenic, iar astăzi putem vorbi despre un profesionist, nu a făcut altceva decât să-şi pună amprenta, nu doar a lui ci şi a întregii familii de pictori, care probabil mulţi ani de acum înainte o să fie pomenit în rugăciunile noastre, purtându-l în sufletele şi în inimile noastre, a tuturor credincioşilor din Apateu. Trebuie să dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate aceste momente de bucurie şi împlinire sufletească, cât şi de împlinire a gândurilor bune pentru această comunitate.
Biserica din Apateu cred că este singura biserică ortodoxă română din Ungaria pe ai cărei pereţi se află zugrăviţi domnitorii români şi portretul Sfântului Andrei Şaguna…
– Toate aceste lucruri se datorează Preasfinţitului Episcop Sofronie, pentru că dânsul, ca un vizionar contemporan, a prevăzut calităţile şi toate motivele pentru canonizarea unui luptător şi apărător al credinţei ortodoxe printre care se numără şi marele ierarh Andrei Şaguna, care este născut în Ungaria, la Mişcolţ. Cred că se cuvine ca într-o biserică din Ungaria să punem toate acele personalităţi şi sfinţi români, care s-au jertfit, care şi-au dăruit viaţa pentru credinţa noastră strămoşească. Se cuvine şi nouă, celor de astăzi, să urmăm, măcar în mică parte, marea lor credinţă, lucru care ne ajută să ne îndreptăm spre calea mântuirii. Cred că trebuie să-i fim recunoscători PS Sofronie pentru bunele intenţii şi gânduri de a aduce măcar o mică parte a spiritualităţii române aici, în mica biserică de la Apateu.
Cu ce gânduri aţi venit aici la Apateu când aţi primit această misiune şi ce ne puteţi spune acum după 15 ani de când slujiţi în această biserică?
– Când am acceptat să vin aici, sigur că nu am ştiut ce mă aşteaptă. Întotdeauna am fost foarte ambiţios, dar niciodată nu mi-am descoperit pe deplin forţa sau cred că niciodată nu am ştiut dinainte ce trebuie să fac. Ideile mi-au venit pe moment, din interior, sau ce gândeam, sau visam noaptea, ziua încercam să le împlinesc. Aş putea spune cu foarte mare mulţumire sufletească, că multe din visele mele s-au împlinit.
Se lucrează în mai multe biserici din comunitate, la foarte multe s-au făcut sau se fac renovări mai mici sau mai mari. Colegii dumneavoastră se străduiesc să facă rost de fonduri de unde pot pentru parohiile pe care le administrează şi în care slujesc, dar majoritatea reuşesc de la sponsori şi din România să facă rost de bani, statul maghiar este mai puţin pomenit…
– Putem poate chiar să ne lăudăm cu asta, pentru că niciodată nu am făcut lucrurile cu bani mulţi, am făcut lucruri mari cu bani foarte puţini, sau am făcut de multe ori lucruri cu sufletul şi cu mâinile noastre şi mai puţin cu banii. Cred că lucrul acesta nu l-am făcut doar eu, ci mulţi alţi colegi de-ai mei din Ungaria. Cu aceste lucruri am putea să atragem şi atenţia ţării-mame, care ar trebui poate să se îngrijească puţin mai mult de soarta românilor din Ungaria. Dacă în Ungaria, din partea guvernului, putem vorbi de un sprijin mult prea subţire şi de suprafaţă, doar pentru a acoperi o anumită imagine, de faţadă, a sprijinului care se acordă minorităţii româneşti din Ungaria, măcar statul român ar trebui să fie mai atent. Dar din acel puţin de care am beneficiat atât din partea statului maghiar cât şi a statului român, am reuşit să facem minuni, care în alte zone sau poate nici măcar în ţară nu s-ar fi putut realiza. De multe ori ne-am minunat şi noi că s-au făcut lucruri mari cu bani foarte puţini. Am reuşit să completăm aproape în întregime golurile care poate de veacuri nu au fost realizate. Astăzi putem vorbi, cel puţin pentru biserica din Apateu, de nişte realizări frumoase. Atunci când intrăm în biserică, pentru orice om, şi chiar şi pentru mine personal, îmi creează o stare de bucurie, de mângâiere, de împlinire, de întâlnire cu Dumnezeu, cu Hristos, cu sfinţii, care toţi îţi stau aproape şi care nu fac altceva decât să-ţi dea curaj şi nădejde că toate celelalte lucruri care nu au fost realizate pot fi împlinite.
După terminarea lucrărilor cred că se cuvine ca, în final, să dăm slavă lui Dumnezeu printr-o sărbătoare a bisericii, pe care dorim să o săvârşim chiar la zece ani după târnosirea bisericii, pe 22 septembrie 2012.
A. Butar

În tabăra „ARC 2012” de la Sulina timpul trece mult prea repede… - Din impresiile elevilor români participanţi din Ungaria

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret a organizat, şi în această vară, la Sulina, judeţul Tulcea, programul de tabere pentru elevi şi tineri români din afara graniţelor „ARC 2012”. Scopul programului a fost realizarea unui sejur cultural în România în vederea afirmării şi conştientizării valorilor tradiţionale şi istorice româneşti. DRP a oferit anul acesta posibilitatea de participare în tabără pentru elevi şi tineri români din Ungaria, în perioada 13–20 august. Câţiva elevi participanţi de la şcolile din Micherechi, Chitighaz, Bătania şi Jula ne-au împărtăşit impresiile trăite în tabăra de la Sulina.

Succesul fanfariştilor din România la Festivalul ZENIT

Ediţia a XXVI-a a Festivalului internaţional ZENIT, organizat de către Centrul Cultural din Bichişciaba, a avut loc în perioada 18–19 august, în centrul oraşului. Programul festivalului fanfarelor s-a desfăşurat în faţa complexului Csaba Center. La ediţia din anul acesta, printre echipele concurente s-a aflat şi o fanfară românească, condusă de dirijorul chitighăzean Gheorghe Moţ şi compusă din 40 de trompetişti ale bisericilor baptiste din judeţele Arad, Bihor şi Sălaj.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...