26 dec. 2013

Vă mulţumim pentru că ne citiţi! La mulţi ani!

În pragul sărbătorilor creştine, când colindul îşi porneşte drumul său de belşug şi veselie, când lumina ne pătrunde în suflet pentru clipa cea de taină, vă urăm fericire şi sănătate, multe bucurii şi împliniri, gânduri bune şi armonie deplină. Crăciun fericit şi la mulţi ani vă urează Săptămânalul „Foaia românească”

Uniunea Culturală urează „La mulţi ani!" tuturor românilor

E vremea colindelor, vremea bucuriei, când minunea naşterii Mântuitorului cuprinde sufletele şi le înnobilează. Fie ca Magia Sărbătorilor de iarnă, cu zvon de cântece şi clopoţei, să aducă fericire, sănătate şi bunăstare în căminul dumneavoastră. Naşterea Domnului să vă lumineze sufletele şi casa, să aveţi parte de sănătate, belşug şi fericire! 
„La mulţi ani!” vă urează: Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria

Calendarul românesc 2014

Dragi cititori,
După cum aţi putut vedea, şi anul acesta am reuşit ca în ultimul număr al revistei noastre să vă facem cadou, tradiţionalul calendar de perete pe anul 2014, de data aceasta cu imagini din arhiva revistei „Foaia românească”, pe care vi-l dăruim cu mult drag. 
Almanahul revistei noastre, „Calendarul românesc 2014”, va ieşi de sub lumina tiparului înainte de sărbătorile de iarnă. Acesta cuprinde şi de această dată, cele mai importante evenimente, întâmplări ale anului pe care îl vom lăsa în urmă peste câteva zile. Nu lipsesc nici de această dată paginile dedicate copiilor, şi am adunat şi în acest an datele despre botezurile, cununiile şi înmormântările de la bisericile noastre. „Calendarul românesc 2014” va putea fi procurat, ca de obicei, de la şcolile şi bisericile româneşti, dar va putea fi cumpărat sau comandat şi de la redacţia noastră: 5700 Jula, str. Doja nr. 8, tel.: 06-66/361-789 sau prin email: foaia@foaia.hu. 
A.B.



Premiul „Pentru Naţionalităţi” 2013 - Distinsul românilor: medicul dr. Ioan Ciotea

În ziua de 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat „Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi religioase", primul document internaţional care oferă o garanţie a drepturilor minorităţilor. Atât Ungaria cât şi România, alături de alte state, au recunoscut importanţa acestei Declaraţii şi au decis ca ziua de 18 decembrie să fie celebrată ca Zi a minorităţilor naţionale.
Cu două zile înainte de Ziua oficială Naţionalităţilor, pe 16 decembrie, ministrul resurselor umane Balog Zoltán a înmânat la Budapesta premiile „Pentru Naţionalităţi”. În mod diferit faţă de anii trecuţi când premiile au fost înmânate în Parlament, de această dată festivitatea s-a ţinut la Muzeul Naţional. Din partea comunităţii româneşti, în acest an a fost distins medicul traumatolog dr. Ioan Ciotea din Jula.

Pro Cultura Minoritatum Hungariae 2013 - Un premiu postumus pentru pastorul Dumitru Rus

Institutul Naţional Maghiar din Budapesta a organizat duminică, 8 decembrie, Gala Naţionalităţilor. Cu prilejul Zilei Naţionalităţilor, care se sărbătoreşte în fiecare an pe data de 18 decembrie, au fost înmânate distincţiile „Pro Cultura Minoritatum Hungariae” pe anul 2013. Comunitatea românească a fost onorată cu conferirea acestei distincţii postumus pentru pastorul Dumitru Rus din Chitighaz.

Forumul Românilor de Pretutindeni de la Bucureşti

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a organizat în zilele de 13–14 decembrie, la Bucureşti, cela de-a treia ediţie a Forumului pentru Românii de Pretutindeni. Evenimentul a fost dedicat mediului asociativ şi a reprezentat un moment de evaluare a activităţii derulate de-a lungul întregului an. Totodată, Forumul Românilor de Pretutindeni este şi un instrument de comunicare pus la dispoziţia membrilor comunităţii româneşti din afara graniţelor ţării, o platformă de lansare a ideilor, de dezbatere, dar şi de identificare a unor soluţii adecvate pentru problemele ridicate de comunităţile de români pe parcursului întregului an. La lucrările Forumului, din comunitatea românilor din Ungaria au luat parte: Marius Maghiaru, preşedintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, Bertold Netea, viceprimarul comunei Micherechi, Ana Rocsin Sárközi, directoarea şcolii generale din Micherechi, Angelica Martin Puskár, directoarea grădiniţei din Micherechi, jurnaliştii Tiberiu Boca şi Eva Iova-Şimon, membri ai Prezidiului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria.

La deschiderea oficială a lucrărilor Forumului au participat: Cristian David, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Stejărel Olaru, secretar de stat DPRRP; Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Remus Pricopie, ministrul Educaţiei Naţionale, Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, Corneliu Vişoianu, consilier de stat la cancelaria Primului Ministru al României, PS Varlaam Ploieşteanu, episcop vicar patriarhal la Patriarhia Română.
Ministrul Cristian David a reafirmat preocuparea autorităţilor şi responsabilitatea pe care statul român o acordă românilor de pretutindeni. Este vorba despre români care alcătuiesc un corp comun cu cei din ţară – motiv pentru care autorităţile de la Bucureşti nu-i pot trata diferit. Ministrul delegat a subliniat faptul că românii din afara graniţelor se confruntă cu probleme legate de menţinerea identităţii, dar şi de integrare şi acomodare în noile ţări. „Problemele lor de identitate sau de drepturi sunt în obligaţia noastră şi de aceea avem obligaţia de a fi în slujba lor”, a declarat ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David .
Premierul României, Victor Ponta a transmis un mesaj participanţilor la Forum prin care a subliniat preocuparea Guvernului faţă de modul în care sunt respectate identitatea, drepturile şi valorile spirituale ale comunităţilor româneşti din alte ţări. „Cred în necesitatea întăririi organizaţiilor care-i reprezintă pe românii din diaspora, iar o soluţie pentru aceasta este şi o colaborare mai strânsă între cele care există. Pentru a ne apăra drepturile în afara graniţelor, este bine să nu fim divizaţi. Cu cât românii din afara graniţelor vor fi mai divizaţi, cu atât mai dificil va fi să-şi apere interesele şi drepturile”, a mai adăugat premierul Victor Ponta în mesajul transmis participanţilor la Forum.
Stejărel Olaru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe a prezentat bilanţul anului 2013 al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. „Misiunea noastră concretă este aceea de a menţine filonul românesc în toate comunităţile noastre de peste hotare, prin acţiuni concentrate pe nişte vectori extrem de importanţi. Relaţia cu românii de pretutindeni este pentru noi o misiune instituţională, dar şi o vocaţie şi o experienţă personală, o chestiune de asumare şi de susţinere. Această relaţie este pusă în aplicare prin intermediul unor proiecţii strategice şi a unor mecanisme şi proceduri operaţionale”, a declarat Stejarel Olaru.
În cea de-a doua zi a lucrărilor Forumului, participanţii au fost împărţiţi în două grupe, românii din vecinătate şi românii din diaspora (noi comunităţi din spaţiul european), fiind dezbătute probleme legate de statutul minorităţii române în ţările din vecinătate şi din Balcani, situaţia lucrătorului român şi oportunităţi antreprenoriale ale cetăţenilor români dar şi educaţie, cultură, spiritualitate şi mass-media de limba română – piloni ai identităţii româneşti.

Premiul pentru naţionalităţi al judeţului Bichiş Elvira Ardelean: „Gândesc româneşte şi mă rog în limba mea maternă”

Cu ocazia Zilei Naţionalităţilor, minorităţile din judeţul Bichiş au fost sărbătorite pe 6 decembrie, la Csabacsűd. În cadrul festivităţii au fost decernate distincţiile „Pentru naţionalităţile din judeţul Bichiş”. Din partea comunităţii româneşti din Ungaria a fost decorată doamna Elvira Ardelean, preşedinta Autoguvernării Româneşti din Otlaca-Pustă.

Participanţii au fost salutaţi de primarul localităţii Molnár József, care a vorbit în primul rând despre naţionalitatea slovacă care trăieşte în această localitate. La eveniment a onorat cu prezenţa şi subsecretarul de stat, Latorcai Csaba, responsabil cu problemele naţionalităţilor din Ungaria din cadrul Ministerului Resurselor Umane de la Budapesta, care a accentuat că „activitatea celor premiaţi contribuie atât la îmbogăţirea comunităţii lor proprii, cât şi la îmbogăţirea societăţii şi culturii din toată ţara. Suntem mândri de ei atât naţionalităţile cât şi ungurii!”

Premiul românilor din Bichişciaba pentru primarul Beiuşului

În fiecare an, înainte de sărbătorile de iarnă, autoguvernările de naţionalitate din Bichişciaba organizează o seară a naţionalităţilor conlocuitoare în acest oraş. Serbarea celor patru naţionalităţi, română, slovacă, poloneză şi romă, a avut loc şi anul acesta în sala festivă a Primăriei reşedinţei din judeţul Bichiş, în seara de 11 decembrie. 
Cei prezenţi la gala naţionalităţilor s-au bucurat de o seară caldă de sărbătoare, cu bradul frumos împodobit. La serbare fiecare minoritate şi-a putut prezenta o părticică din obiceiurile, datinile şi portul specific printr-un scurt program cultural, al fiecărei naţionalităţi în parte, românii fiind reprezentaţi printr-o suită de dansuri de la Micherechi, cu o echipă de tineri dansatori instruiţi de coregraful Nandor Cozma. 

SCRISOARE PASTORALĂ LA SĂRBĂTOAREA NAŞTERII DOMNULUI – 2013

† SILUAN

din mila lui Dumnezeu
Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria

Iubitului cler, cinului monahal şi drept-măritorilor creştini din de Dumnezeu păzita Episcopie Ortodoxă Română din Ungaria, har, milă, bucurie şi pace prin Duhul Sfânt, de la Dumnezeu Tatăl şi de la Fiul Său Cel Unul Născut mai înainte de veci, iar mai apoi Întrupat din Preacurata Fecioară Maria, pentru noi, oamenii şi pentru a noastră mântuire, iar de la noi părintească dragoste şi frăţească îmbrăţişare!


„Iar El a zis către ei: Nu este al vostru a şti anii sau vremurile pe care Tatăl le-a pus întru a Sa stăpânire.
Ci veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, şi Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi în Samaria şi până la marginile pământului” (Faptele Apostolilor 1, 7-8)”.

Iubiţi fraţi şi surori în Hristos Domnul,

Naşterea Domnului, sau Crăciunul este, pe de o parte, o mare Sărbătoare creştinească, un Praznic Împărătesc dedicat unuia dintre evenimentele cele mai importante din viaţa Mântuitorului nostru Iisus Hristos, şi anume Naşterea Sa din Preacurata Fecioară Maria, într-o peşteră săracă din Betleemul Iudeii, sau arătarea Sa în lume, în chip vădit, sub forma unui Prunc nevinovat şi firav, iubit, însă, şi închinat de către toţi cei pe care Dumnezeu i-a hărăzit să-L poată vedea, iar, pe de altă parte, reprezintă un moment important din cursul anului calendaristic, cu semnificaţii multiple.

Dar din dar se face Rai, la biserica ortodoxă din Bichişciaba

Biserica ortodoxă românească din Bichişciaba, închinată Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei şi Făcătorul de minuni, şi-a hramul în Duminica a XXVII-a după Rusalii, pe 8 decembrie.
Cu acest prilej, Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan a săvârşit Sfânta Liturghie Arhierească, în fruntea unui sobor format din părintele paroh Teodor Marc, Consilierul Economic al Episcopiei şi cei doi diaconi de la Catedrala Episcopală din Jula. La slujbă, alături de credincioşii din Bichişciaba, au participat şi credincioşi din Jula, dar şi din Arad, care au dorit în felul acesta să îl cinstească pe Sfântul Ierarh Nicolae, Ocrotitorul acestui sfânt locaş de cult, dar şi al Catedralei Episcopale din Jula şi al bisericii din Apateu.

ISUS SALVATORUL: Ce reprezintă pentru creştini sărbătoarea Naşterii Domnului?

Întrebarea aceasta necesită un răspuns destul de complex. Pentru un răspuns valid, trebuie să avem în vedere ce a reprezentat ea pentru generaţia contemporană Naşterii Mântuitorului. În acest sens se poate spune că: 
– Naşterea Domnului reprezintă sărbătoarea darurilor sau a cadourilor. La această sărbătoare, Domnul Dumnezeu a făcut cel mai mare dar posibil. El l-a dat pe Fiul Său. Apostolul Ioan spune: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea că a dat pe singurul Lui Fiu, ca oricine crede în El să nu piară ci să aibă viaţă veşnică.”

ISUS SALVATORUL: Trăim într-o societate creştină, dar bolnavă după Moş Crăciun

M-am tot gândit cum aş putea să numesc titlul acestei scrieri. Şi am găsit ce-l mai potrivit titlu deoarece am observat că tot mai mult printre oameni se pronunţă cuvintele Moş Crăciun, şi uşor-uşor înlocuim frumoasa sărbătoare a Naşterii Domnului Isus cu obiceiuri legate de un nume Moş Crăciun. Îmi pare rău că pentru cei mai mulţi oameni sărbătoarea Naşterii Domnului înseamnă: mâncare, băutură, distracţie sau pentru alţii o plictiseală, dar cu toate acestea nu uitaţi că la această sărbătoare cerul s-a unit cu pământul pentru că Isus s-a născut să mântuiască întreaga omenire. 

O rază de soare în sufletele copiilor

Biserica Baptistă din Micherechi a oferit în pragul sărbătorilor de iarnă o mână de ajutor acelor oameni cărora soarta le-a dăruit o viaţă mult mai grea decât altora. Duminică, 15 decembrie, membrii Adunării Baptiste din Micherechi au vizitat locuitorii Casei de copii din Ineu, a Fundaţiei Emanuel Speranţa României, pentru a împărţi darurile colectate de membrii Adunării baptiste şi de locuitorii din Micherechi. Demersul de a aduce o rază de soare în sufletele copiilor a fost una reuşită şi în anul acesta.
A.C.

Turca şi târg de Crăciun la Chitighaz

Vineri, 13 decembrie, într-un decor specific sărbătorilor de iarnă, lângă bradul frumos împodobit, la Casa de cultură din Chitighaz, elevii şcolii şi a grădiniţei româneşti au dat glas colindelor de sărbători. Talentul artistic al copiilor a oferit un bun prilej de desfăşurare a unui târg de Crăciun, amenajat în parcul din faţa căminului, care a avut parte de mulţi vizitatori.

Fulgi de nea, suflet de copil şi atmosferă de Crăciun


Fulgi în zbor. Dansul lor şi un cântec nostalgic la gura sobei. Colinde, urări şi veselie. Timpul bucuriei, al darurilor, dedicate celor apropiaţi. Dans, un ceai fierbinte la gura sobei. Liniştea plăcută a nopţii de Ajun. Degetul arătător pe buze, în aşteptarea Moşului. Somn lin şi vise călduroase. Barba lui albă şi zâmbetul lui vesel.

„Noi acasă vorbim, gândim şi simţim numai în româneşte” - În vizită la familia Stăvaru din Jula

O căsnicie necesită efort şi angajament, răbdare şi înţelepciune şi, mai ales, multă comunicare, ne-a mărturisit Livia Stăvaru în interviul acordat revistei noastre. Povestea familiei Stăvaru a început în anul 2000, atunci când Cristi şi Liviuţa, cum îi ştiu prietenii din Ungaria au spus „Da” unui viitor împreună. Această tânără familie plină de speranţe a reuşit să răzbată greutăţile străinătăţii găsind la Bătania, unde s-au stabilit prima dată, un orăşel mic de români primitori. Viitorul le-a pregătit însă o surpriză, care le-a adus multă bucurie, un nou post soţului, venirea pe lume a fetiţei Mara şi mai târziu a băieţelului Horia, lucruri care i-a determinat să înceapă o nouă viaţă în oraşul Jula, unde şi-au cumpărat o casă frumoasă. Nevoia şi dragostea i-au făcut să se obişnuiască cu o viaţă nouă. 

Albumul „Românii de lângă noi”

Cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, sărbătorită pe 30 noiembrie, Departamentul Politici pentru Românii de Pretutindeni a lansat volumul „Românii de lângă noi”, o culegere de artă fotografică dedicată comunităţilor istorice româneşti. Proiectul îşi propune să crească gradul de familiarizare a publicului român cu tema vecinătăţii istorice, respectiv cu regiunile istorice locuite de români.
Albumul „Românii de lângă noi”, realizat de istoricii Daniel Cain, Armand Goşu, Cornel Sigmirean şi Annemarie Sorescu –Marinkovic, a fost lansat la începutul lunii decembrie de Grupul Editorial Corint şi Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni la sala „Grigore Gafencu” de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Albumul, editat de Corint în condiţii grafice deosebite, este un cadou oferit românilor de pretutindeni.

Dubaşii din Băteşti au colindat la românii din Jula

În ultimul deceniu, în preajma sărbătorii Naşterii Domnului, un grup de colindători din părţile Făgetului (judeţul Timiş), însoţiţi de domnul Ioan Oltean, preşedintele Asociaţiei Cultural Artistice „Făgeţeana”, vin de fiecare dată să-i colinde pe românii din Ungaria. 
Anul acesta au venit să vestească Naşterea Mântuitorului Isus dubaşii din Băteşti, judeţul Timiş, care au colindat pe la mai multe instituţii din Jula, pe care i-am surprins colindând la Liceul „N. Bălcescu”, unde însoţiţi de „Turca” tradiţională au făcut senzaţie şi în rândul elevilor. 

Frumuseţea colindelor noastre româneşti

În seara de Sf. Nicolae, pe 6 decembrie, Corul „Pro Musica” din Jula a susţinut un recital de colinde la Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român din Budapesta. Corul julan, coordonat de Ştefan Oroian şi dirijat de tânărul arădean Adrian Ştefan Bughi, a susţinut un program de colinde tradiţionale, evenimentul fiind primul în seria de concerte de Crăciun de anul acesta.

16 dec. 2013

Editorial - Naţionalităţi în parlamentele din lume

Peste câteva zile, la 1 ianuarie 2014, se deschid registrele naţionalităţilor pentru alegerile din anul viitor. În primăvară ne vom putea înregistra ca români, dacă la alegerile parlamentare dorim să votăm pe lista românilor (întocmită de Autoguvernarea Românească pe Ţară), pentru un deputat parlamentar român, şi nu pe lista partidelor maghiare. Cei care la alegerile parlamentare nu doresc să voteze ca români vor mai avea ocazia în cursul verii să se înregistreze ca români pentru a vota sau pentru a fi aleşi la alegerile de autoguvernări româneşti din toamna anului viitor. Văzând că, matematic, românii din Ungaria nu au aproape nicio şansă să trimită un deputat în Parlamentul de la Budapesta (eventual doar un purtător de cuvânt, adică „o marionetă”, cum spunea cineva), tot mai mulţi se întreabă ce rost mai are să se înregistreze. 

Părerea cititorului - Părintele nostru, Sfântul Andrei, roagă-te pentru noi!

Părintele nostru sfânt, mitropolitul Transilvaniei, Andrei baron de Şaguna, din nou a reuşit să tulbure pacea şi liniştea societăţii ungare. Bustul său de la Apateu stă în calea primarului localităţii Attila Tarsoly şi a filialei Jobbik din judeţul Hajdu-Bihar. Domnul primar a declarat că va iniţia înlăturarea bustului iar filiala Jobbik solicită transportarea sa de pe teritoriul Ungariei. În ce ţară trăim! Extraordinar… Nu avem dreptul să amplasăm un bust în curtea unei biserici ortodoxe române, pe teren privat, pe teren ROMÂNESC. Da, fraţilor, curţile bisericilor noastre ortodoxe sunt insule româneşti în Ungaria, ori le convine unora ori nu. Noi nu dorim autonomie teritorială, nu pretindem nici judeţe, care să fie ale noastre, însă dorim să avem un loc, un colţişor, o bucată de pământ, unde putem şi noi să ne cinstim eroii neamului nostru, unde putem şi noi să ne închinăm în faţa acelora care şi viaţa şi-ar fi dat-o pentru libertatea şi demnitatea poporului nostru. 

„Una dintre cele mai valoroase comori pe care micherechenii o pot lăsa copiilor lor este limba română”

După cum v-am mai informat, de la 1 septembrie a anului şcolar 2013/2014, grădiniţa şi şcoala generală din Micherechi a primit doi pedagogi din România cu scopul de a ajuta munca pedagogică a cadrelor didactice. Zilele trecute am stat de vorbă cu profesoara Mihaela Baicu şi cu Ana Sárközi, directoarea şcolii din Micherechi. 

Cum să-i faci pe copii să iubească teatrul… - De vorbă cu Nora Chiriac, regizorul trupei de teatru amator al Liceului „Bălcescu” din Jula

Odată cu începerea noului an şcolar, şi-a reînceput activitatea şi teatrul de amatori de la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula. Cu sprijinul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, intermediatorul principal al acestei mişcări, teatrul de amatori din Jula pregăteşte o piesă nouă. Mentorul grupului este profesoara Vera Gurzău Cser, iar îndrumătorul elevilor-actori este regizorul Nora Chiriac Tiu din Oradea, care ne-a informat despre începerea activităţii teatrului.

Cum şi ce vom vota la alegerile din 2014? (2)

În primăvara anului viitor în Ungaria vor fi alegeri parlamentare, iar în toamnă alegeri de autoguvernări. Pentru prima dată după schimbările din 1990, şi cele 13 naţionalităţi din Ungaria vor avea dreptul să trimită deputaţi în Parlamentul de la Budapesta. Teoretic. Matematic numai 2 sau maximum 3 naţionalităţi vor putea obţine voturile necesare pentru a avea deputaţi parlamentari. Ceilalţi vor avea dreptul doar la purtători de cuvânt, adică delegaţi fără drept de vot la şedinţele parlamentare. O altă noutate a alegerilor din anul viitor este că numai acei cetăţeni de naţionalitate vor putea alege şi vor putea fi aleşi, inclusiv la alegerile parlamentare, care s-au înscris în registrul de naţionalitate. Înregistrarea începe la 1 ianuarie 2013.

Alegeri parlamentare 2014

Cetăţenii maghiari, cu adresă stabilă în Ungaria, care s-au înregistrat ca naţionalităţi la alegeri vor avea dreptul să voteze: 
– pe candidatul individual din circumscripţia sa electorală
ŞI
– pe lista naţionalităţii sale. 
În lipsa acesteia din urmă, pe lista vreunui partid. 
Cetăţeanul de naţionalitate va trebui deci să se decidă: în caz că votează lista alcătuită de autoguvernarea pe ţară a naţionalităţii sale, nu mai poate vota pe listă de partid. Astfel, cetăţenii de naţionalitate vor da 1 vot pentru candidatul individual din circumscripţia sa şi 1 vot pentru lista naţionalităţii sale (sau pe lista de partid).

Alegeri pe baza listelor naţionalităţilor

Lista fiecărei naţionalităţi va fi întocmită exclusiv de autoguvernarea pe ţară. Nicio altă organizaţie nu are dreptul să înainteze listă electorală. Nu există posibilitatea listelor comune, deci nu pot întocmi o singură listă mai multe naţionalităţi.
Pentru întocmirea listei naţionalităţii e nevoie de recomandarea a minimum 1% din cetăţenii cu drept de vot, înregistraţi ca naţionalitate, dar maximum 1500 de recomandări. 
Candidat pe lista naţionalităţii poate fi numai acel cetăţean maghiar, care este înscris în registrul naţionalităţii. Pe lista naţionalităţii trebuie să figureze minimum 3 candidaţi.
Cetăţenii maghiari înregistraţi ca minoritate naţională vor putea vota în localitatea lor de domiciliu sau la reprezentanţele diplomatice. Nu se poate vota prin corespondenţă!

Rezultatul alegerilor

Deoarece listele naţionalităţilor se vor lupta la alegerile din primăvara anului 2014 cu listele partidelor maghiare, cele 93 de locuri din Parlament se vor distribui pe baza unor calculaţii extrem de complicate. (Din Parlamentul cu 199 de locuri, 106 deputaţi vor intra pe baza voturilor din circumscripţiile electorale.)
Ceea ce se anunţă de pe acum este că pentru obţinerea unui mandat de deputat în Parlament, lista fiecărei naţionalităţi în parte trebuie să obţină în jur de 20.000–22.000 de voturi. Deci, ca românii să aibă un deputat în Parlamentul de la Budapesta e nevoie ca minimum atâtea persoane să fie înscrise în registrele românilor!
Cunoscând datele ultimului recensământ din Ungaria, matematic vorbind numai 2 sau maximum 3 naţionalităţi au şansa să trimită deputat în Parlament.
Acele naţionalităţi, care au avut liste pentru alegerile parlamentare, dar nu au obţinut voturile necesare, au dreptul să trimită în Parlament un purtător de cuvânt. Această persoană va fi primul candidat de pe lista naţionalităţii sale.

Finanţarea campaniilor electorale

Autoguvernările pe ţară ale naţionalităţilor care participă la alegerile parlamentare vor avea dreptul la obţinerea unui sprijin din bugetul central. Pentru toate cele 13 autoguvernări pe ţară se va stabili o sumă comună! Această sumă poate fi maximum 298.500.000 forinţi, care se va distribui între toate autoguvernările pe ţară care participă la alegerile parlamentare.
Sprijinul de 298.500.000 forinţi va fi împărţit de către Comisia Electorală Naţională, în raport cu numărul cetăţenilor înscrişi în registrele naţionalităţilor. 
(Va urma)
E.Ş.

O seară specială la Biserica penticostală „Betel” din Micherechi

La invitaţia familiei Ilie şi Magda Puha, membri ai Bisericii penticostale „Betel” din Micherechi, în ziua de luni, 2 decembrie, biserica a primit în mijlocul lor pe pastorul originar din România, Niki Pop, stabilit în Statele Unite ale Americii şi pe Ionel Nedelea, păstor al Bisericii Penticostale din Chişineu-Criş, însoţit de un grup de tineri. Păstorul Pop a folosit Cuvântul Domnului aflat în Evrei, în capitolul 11 versetul 6: „Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută”. Pastorul a pus accentul pe a căuta mai întâi Împărăţia cerurilor fiindcă este de folos să trăim o viaţă echilibrată, cumpătată. Ioan Rocsin, conducătorul Bisericii Penticostale nr. 1 a ţinut să mulţumească pentru acest prilej prin care a avut posibilitatea să asculte mesajul pastorului din America. Cântăreţii din Chişineu-Criş împreună cu grupurile bisericii şi Ilie Puha, împreună cu fii săi, Abel, Marc şi Emil, au înălţat laude la adresa lui Dumnezeu prin cântări şi rugăciuni. Programul de luni seara a fost condus de Dumitru Pop, membru al Bisericii „Betel”.
A.C.

Icoana din fereastră – icoana ca rugăciune adusă la Budapesta în postul Naşterii Domnului

Institutul Cultural Român de la Budapesta a organizat în data de 4 decembrie expoziţia „Icoana din fereastră” a Grupului de Artă Religioasă „Deisis” din Târgu-Mureş. 
Curatorul expoziţiei, Nicolae Băciuţ, a arătat că „Icoana din fereastră” este cel mai original proiect cultural din pictura iconografică românească, care a avut ca punct de plecare o sintagmă a cercetătorului francez, Michel Quinot, care a publicat în 1993 în România lucrarea „Icoana – fereastră spre absolut”. Curatorul a mărturisit că proiectul are şi o conotaţie personală dat fiind faptul că a valorificat ferestrele de construcţie tradiţională ale propriei case, rămase în urma schimbării lor cu ferestre noi.

Serbări dedicate Sfântului Nicolae, ocrotitorul Catedralei Episcopale din Jula

Cu prilejul sărbătorii hramului Catedralei Episcopale Sân' Nicoară din Jula, de sărbătoarea praznicului Sfântului Ierarh Nicolae, ocrotitor al sfântului lăcaş, la Jula au avut loc mai multe evenimente. Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria a organizat cu această ocazie, în zilele de 5–6 decembrie, mai multe manifestări cultural-religioase, prilejuite de serbarea hramului catedralei. 
Astfel, joi, 5 decembrie, comunitatea românească din Ungaria a primit un dar de suflet în ajunul praznicului Sfântului Ierarh Nicolae, fiind colindaţi, la Centrul Cultural Românesc din Jula de Corul Kinonia al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, dirijat de arhid. drd. Adrian Cristian Maziliţa. Repertoriul corului a inclus colinde bizantine, colinde româneşti armonizate sau prelucrate folcloric, precum şi cântece de stea din zona Mehedinţiului. Renumitului cor i s-au alăturat la sfârşit şi copilaşii de la grădiniţa românească din Jula, răspunzând la rândul lor urărilor colindătorilor cu câteva poezioare şi cântări româneşti specifice sărbătorilor de iarnă. După concert, toţi elevii de la şcoala generală, liceul românesc şi copilaşii de la grădiniţă prezenţi la eveniment au fost răsplătiţi cu daruri de Moş Nicolae.

Cum şi ce vom vota la alegerile din 2014? (1)

Vom publica în numerele următoare ale Foii, în cadrul acestei rubrici, toate informaţiile pe care trebuie să le ştie orice cetăţean maghiar de naţionalitate română despre alegerile care ne aşteaptă în anul 2014. În primăvară vor fi alegeri parlamentare, iar în toamnă alegeri de autoguvernări. Pentru prima dată după schimbările din 1990, şi cele 13 naţionalităţi din Ungaria vor avea dreptul să trimită deputaţi în Parlamentul de la Budapesta. Teoretic. Matematic numai 2 sau maximum 3 naţionalităţi vor putea obţine voturile necesare pentru a avea deputaţi parlamentari. Ceilalţi vor avea dreptul doar la purtători de cuvânt, nişte delegaţi fără drept de vot la şedinţele parlamentare. La alegerile din toamnă nu va mai exista sistemul adunărilor electorale. Vom alege în aceeaşi zi, la acelaşi scrutin, atât deputaţii în autoguvernările locale româneşti, cât şi pe cei în reprezentanţele judeţene şi naţionale (pe ţară). O altă noutate a alegerilor din anul viitor este că numai acei cetăţeni de naţionalitate vor putea alege şi vor putea fi aleşi, inclusiv la alegerile parlamentare, care s-au înregistrat pe listele de naţionalitate. Iar aceste liste, faţă de anii trecuţi, vor fi publice şi nu se vor distruge nici după alegeri. Dar să luăm pe rând…

Părerea cititorului: Înregistrare sau votare?

Conform datelor Oficiului Central de Statistică, la recensământul din anul 2011, dintre cele treisprezece naţionalităţi din Ungaria, cinci sunt sub 4.000, trei naţionalităţi s-au declarat mai puţini decât 8.000, alte trei sunt mai puţini decât 30.000. Cea mai numeroasă naţionalitate, germanii, sunt pe jumătate cât rromi, aceştia din urmă 308.000. Nu am întâlnit niciodată un asemenea caz, ca în Ungaria, când legislatorii prevăd că dintre cele 13 naţionalităţi, maximum trei sau două vor avea şansa să reuşească să aleagă câte un reprezentant în Parlament. Dar se vorbeşte despre noua Lege Electorală din Ungaria de parcă ar fi cea mai mare invenţie din lume!

Cupa de Şah „Foaia românească”, ediţia a V-a Jula, Vineri, 27 decembrie 2013, ora 8,30


Noile publicaţii ale Institutului de Cercetări

După cum ne-am putut obişnui deja de două decenii, şi în 2013, în ultimele zile ale lunii noiembrie, au ieşit de sub tipar noile publicaţii ale Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria: Simpozion, Izvorul şi Lumina. Trei volume care reprezintă rodul activităţii ştiinţifice anuale a colaboratorilor Institutului.

Simpozion
Cel mai recent număr al publicaţiei „Simpozion” cuprinde comunicările celui de-al XXII-lea simpozion al cercetătorilor români şi se deschide cu un cuvânt de introducere semnat de Maria Berényi, directorul Institutului de Cercetări şi totodată redactorul şi editorul responsabil al publicaţiei.

Despre Eminescu în luna decembrie

Cred că cel mai frumos cadou pe care îl putem face de acest Crăciun, este o carte de Mihai Eminescu. 
Ne-am obişnuit să vorbim despre el doar uneori, în ianuarie şi în iunie, adică de fiecare dată când mai trece un an de la naşterea sau de clipa în care a hotărât că-i vremea să devină Luceafăr. Atunci şi numai atunci noi, românii de astăzi, îi recităm poeziile, îi împodobim statuile cu flori sau aruncăm o privire fugară peste viaţa lui copleşitor de fermecătoare sau de tristă.
M-am decis să împărtăşesc cu voi un strop de Eminescu într-o lună în care, alături de brazii ornaţi cu lumini şi beteală strălucitoare, alături de Crăciunul sfânt şi de colindele dezlegătoare de vrăji, stă şi 1 Decembrie, sărbătoarea noastră naţională şi ziua tuturor românilor.

1 dec. 2013

În loc de editorial - O declaraţie de dragoste către poporul român

În prag de 30 noiembrie, Ziua Românilor de Pretutindeni şi 1 Decembrie, Ziua Naţională a României am căutat să scriu rânduri frumoase, demne atmosferei de sărbătoare, despre istoria, limba, cultura, valorile noastre româneşti. Recitindu-mi însă scrierile din anii anteriori, publicate în prag de 1 Decembrie, mi-am dat seama că am scris deja de mai multe ori de ce e importantă această zi de sărbătoare pentru toţi românii din lume. Inclusiv pentru noi, românii din Ungaria, care trăim în afara graniţelor actuale ale statului român. Această zi este şi trebuie să fie un simbol al unităţii poporului român, oriunde se găseşte el pe acest pământ. 1 Decembrie este o zi din an, când toţi, într-un gând, trebuie să fim mândri de neamul din care facem parte. Nimeni, însă, în toată istoria acestui neam cred că nu a scris mai frumoase rânduri, nu a exprimat mai înălţătoare gânduri la adresa poporului român ca Regina Maria. Ea este cea care a fost încoronată, în 1922, alături de soţul său, Regele Ferdinand Întregitorul, fiind primii regi ai statului numit România, după Marea Unire de la Alba Iulia. Testamentul Reginei Maria este cea mai sinceră declaraţie de dragoste către poporul român care a fost exprimată vreodată. Ne alăturăm acestor gânduri nobile zicând: La mulţi ani, România! La mulţi ani, români! (E.Ş.)

Ţării mele şi Poporului meu,
Când veţi ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tăcerii veşnice, care rămâne pentru noi o mare taină. Şi totuşi, din marea dragoste ce ţi-am purtat-o, aş dori ca vocea mea să te mai ajungă încă odată, chiar de dincolo de liniştea mormântului.
Abia împlinisem 17 ani, când am venit la tine; eram tânără şi neştiutoare, însă foarte mândră de ţara mea de baştină, şi am îmbrăţişat o nouă naţionalitate m-am străduit să devin o bună Româncă. La început n-a fost uşor. Eram străină, într-o ţară străină, singură între străini. Dar prea puţini sunt aceia cari se reculeg să cugete cât de greu este calea, pe care o Principesă străină trebuie s-o parcurgă ca să devie una cu noua ţară în care a fost chemată. Am devenit a voastră prin bucurie şi prin durere. Privind înapoi e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea? – cred că bucuria a fost mai mare, dar mai lungă a fost durerea.
Nimeni nu e judecat pe drept cât trăieşte: abia după moarte este pomenit sau dat uitării. Poate de mine vă veţi aminti deoarece v-am iubit cu toată puterea inimei mele şi dragostea mea a fost puternică, plină de avânt: mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare.
Mi-a fost dat să trăiesc cu tine, Poporul meu, vremuri de restrişte şi vremuri de mari îndepliniri. Pentru un timp mi-a fost dat să-ţi fiu călăuză, să-ţi fiu inspiratoare, să fiu aceia care a păstrat flacăra vie, aceia care a devenit centrul de îndârjire în zilele cele mai negre.
Aceasta ţi-o pot spune astăzi căci nu mai sunt în viaţă. În acele zile mi-ai dat un nume ce mi-a fost drag; m-ai numit “Mama tuturor” şi aş vrea să rămân în amintirea ta aceia care putea totdeauna să fie găsită în clipele de durere sau pericol. A venit mai târziu o vreme când m-aţi negat, dar aceasta este soarta mamelor, am primit aceasta, şi v-am iubit mai departe, cu toate că nu vă puteam ajuta aşa de mult ca în zilele când credeaţi în mine. Dar aceasta e uitată.
Atât timp am fost în mijlocul tău, încât mi se pare, abia cu putinţă că trebuie să te părăsesc; totuşi, orice om ajunge la capătul drumului său.
Eu am ajuns la capătul drumului meu. Dar înainte de a tăcea pentru veşnicie vreau să-mi ridic, pentru ultima dată, mâinile pentru o binecuvântare.
Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută.
Am credinţa că v-am priceput: n-am judecat, am iubit…
Niciodată nu mi-au plăcut formele şi formulele, nu prea luam uneori seamă la cuvintele ce le rosteam. Am iubit adevărul şi am visat să trăiesc în lumina soarelui, însă fiecare trăieşte cum poate nu cum ar dori. Dar când îţi vei aminti de mine, Poporul meu, gândeşte-te ca la una care a îndrăgit viaţa şi frumuseţea, care a fost prea cinstită ca să fie cu băgare de seamă, prea miloasă să fie învingătoare, prea iubitoare ca să judece.
N-am nici o avuţie să vă las, ceea ce cu atâta mărinimie mi-aţi dăruit am cheltuit între voi: am înfrumuseţat acele locuri unde mi-a fost dat să trăiesc. Dacă toate cele frumoase îţi vor aminti de mine atunci voi fi în deplin răsplătită de dragostea ce ţi-am dăruit-o, fiindcă frumosul mi-a fost un crez.
Am redeşteptat la o viaţă nouă micul castel părăsit de la Bran, dar Tenha-Juva (Balcicul) a fost locul cel înfăptuit, acolo mi-a fost dat să fac din vis adevăr, şi fiindcă aceasta a însemnat pentru mine mai mult decât aşi putea tălmăci vreodată, am cerut fiului meu Regele Carol II ca inima mea să fie adusă şi aşezată la Stella Maris, biserica ce am clădit-o la marginea mării.
Cu trupul voi odihni la Curtea de Argeş lângă iubitul meu soţ Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea să fie aşezată sub lespezile bisericii ce am clădit-o. În decursul unei lungi vieţi atâţia au venit la inima mea încât moartă chiar, aşi dori să mai poată veni la ea de-a lungul potecii cu crini ce mi-a fost mândria şi bucuria. Vreau să odihnesc acolo în mijlocul frumuseţilor făurite de mine, în mijlocul florilor ce le-am sădit. Şi cum acolo se găseşte inima mea eu nu vreau să fie un loc de jale ci dimpotrivă de pace şi de farmec cum a fost când eram în viaţă. Încredinţez copiii mei, inimei Poporului meu, fiind muritori pot greşi, dar inimile lor calde aşa cum a fost a mea: iubiţii şi fiţi folositori unul altuia căci aşa trebuie să fie.
Şi acum vă zic rămas bun pe veci: de acum înainte nu vă voi putea trimite nici un semn: dar mai presus de toate aminteşte-ţi, Poporul meu, că te-am iubit şi că te binecuvântez cu ultima mea suflare.
Necunoscând vremea ce-mi este hărăzită pe pământ hotărăsc prin acest testament ultimele mele voinţe. Binecuvântez Ţara, pe copiii şi nepoţii mei. Rog pe copii mei să nu uite niciodată că încrederea în Dumnezeu este o călăuză în fericire şi mângâiere în suferinţă. Îi rog să fie uniţi, să susţie Ţara şi să se susţie între ei. Îi mai rog să se supuie fără discordii ultimelor mele voinţe.
Iubirea mea de Mamă pentru ei este aceiaşi şi dacă dispun de partea disponibilă numai în favoarea unuia din ei, este numai pentru că este mai lipsit de nevoile vieţii.(…)
Aş fi vrut să pot lăsa mai multe iubitei mele Ţări în semn de dragoste necurmată ce i-am purtat şi pe care o las izvor nesecat moştenitorilor mei.
Dorinţa mea fierbinte ar fi fost să înalţ o biserică mică pe fostul front de la Oneşti şi să înfiinţez un cămin cu numele meu pentru studentele de la Universitatea din Iaşi, ca amintire a zilelor grele petrecute acolo în timpul marelui război pentru întregirea neamului.
Resimt o vie întristare că modesta mea avere, datorată generozităţii iubitului meu soţ Regele Ferdinand, şi redusă încă prin greutăţile din ultimul timp nu-mi îngăduie să fac binele ce aş dori.
Iert pe cei cari m-au făcut să sufăr. Rog pe cei cărora involuntar le-aş fi greşit să mă ierte căci nu am voit să fac rău nimănui. (…)
Acest testament a fost făcut scris, datat şi semnat cu mâna mea la Tenka – Juvah, Balcic, astăzi Joi 29 iunie 1933.

MARIA, REGINA ROMÂNIEI

Bust şi părticele din moaştele Sf. Ierarh Andrei Şaguna, în Ungaria

Sâmbătă, 23 noiembrie, în Parohia ortodoxă română din Apateu a avut loc un eveniment cultural-religios în cinstea Sfântului Ierarh Andrei Şaguna. La eveniment a participat, alături de patru ierarhi ai Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, şi Înaltpreasfinţia Sa Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului. La festivitate au luat parte mulţi români din Oradea, Zalău şi Carei, însă foarte puţini români din Ungaria. În curtea parohiei din Apateu, a fost dezvelit şi binecuvântat bustul mitropolitului Andrei Şaguna, ca semn de aleasă preţuire şi cinstire pentru tot ceea ce a făcut pentru românii din Ungaria şi Transilvania.

ISUS SALVATORUL: Omul de care se foloseşte Dumnezeu

„Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani.” (Psalmul 90:10).

Aceste cuvinte şi vocea blândă, dar hotărâtă şi clară a fratelui pastor Dumitru Rus probabil că sună şi azi în urechile multor ascultători în timp ce dânsul predica evanghelia la înmormântări. Acum iată că a sosit momentul în care Dumnezeu l-a chemat acasă. La vârsta de aproape 93 de ani, socotit mai tare decât cei mai tari, a plecat la Domnul. Da, acestea sunt cuvintele potrivite cu care putem descrie plecarea lui din mijlocul nostru, „a plecat la Domnul”, Căruia i-a fost un slujitor credincios din tinereţea sa. 

Sărbătoarea hramului Catedralei Episcopale din Jula

Manifestările prilejuite de hramul Catedralei Episcopale din Jula, închinată Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei şi Făcătorul de Minuni, se vor desfăşura în perioada 5–6 decembrie la Jula. Programul manifestărilor va cuprinde, în data de 5 decembrie, un Concert de colinde, oferit elevilor şi tuturor participanţilor de Corul „Koinonia”, în sala festivă a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, cu începere de la ora 12.00, urmat de împărţirea cadourilor de Sfântul Nicolae pentru toţi copiii şi elevii de la Grădiniţa, Şcoala Generală şi Liceul Românesc din Jula şi de slujba Vecerniei săvârşită de cei doi Ierarhi şi un sobor de Preoţi şi Diaconi la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Jula Mică, la ora 18.00.
În Ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Nicolae, pe 6 decembrie, va fi săvârşită Sfânta Liturghie Arhierească în Biserica din Jula Mică, cu începere de la ora 9.30, urmată de tradiţionala serbare închinată Sfântului Ocrotitor al Catedralei Episcopale din Jula şi oferită de copii de la grădiniţă şi şcoala generală din Jula.
Manifestările prilejuite de Sărbătoarea Hramului Catedralei Episcopale din Jula, din acest an, se înscriu şi în cadrul Proiectului European Transfrontalier legat de crearea condiţiilor pentru dezvoltarea turismului religios în zona judeţelor Bichiş din Ungaria şi Arad din România şi înaintat în comun de Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, Arhiepiscopia Aradului şi Fundaţia publică pentru dezvoltarea localităţii Otlaca-Pustă.



Expoziţia „Icoana din fereastră”

Miercuri, 4 decembrie, cu începere de la ora 18.00, Institutul Cultural Român din Budapesta organizează în sălile de expoziţie din str. Izsó nr. 5 vernisajul expoziţiei „Icoana din fereastră”, realizată de Grupul de Artă Religioasă „Deisis” din Târgu-Mureş.
Plecând de la sugestiile de simbolistică teologică, „icoana – fereastră între cer şi pământ”, Grupul de Artă Religioasă „Deisis” a valorificat în sens real ferestrele caselor, pentru a configura în compoziţii tematice coerente icoane.

Săptămâna limbii române la şcoala generală din Micherechi

Ediţia din acest an a Săptămânii limbii române a avut un scop principal: de a-i aduce pe copii cât mai aproape de limba moştenită de la părinţi şi bunici. Încântaţi şi motivaţi, elevii şcolii generale din Micherechi au încercat să demonstreze pe parcursul întregii săptămâni importanţa păstrării tradiţiilor şi obiceiurilor. 

Ziua porţilor deschise la Liceul „N. Bălcescu”

În ziua de joi, 21 noiembrie, la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula a avut loc Ziua porţilor deschise. Au fost aşteptaţi atât elevii de clasa a VIII-a, cât şi părinţii lor curioşi şi interesaţi de această instituţie. Oaspeţii au fost întâmpinaţi chiar de conducătorul instituţiei, de doamna prof. Maria Gurzău Czeglédi, directorul liceului şi şcolii generale julane, iar programul întâlnirii a început cu o amplă prezentare a instituţiei, un tur al liceului şi căminului de elevi. Profesoara care i-a condus prin instituţie a răspuns la orice întrebare sau curiozitate a elevilor, iar pe lângă informaţiile oferite, în fiecare sală de clasă unde au intrat li s-a explicat elevilor cum decurg orele de studiu. La întâlnire au fost prezenţi peste cinzeci de elevi de clasa a opta, de la şcoli din Micherechi, Chitighaz, Bătania, dar şi elevi ai mai multor şcoli din Jula. 
A.B.

Tradiţii vechi readuse în memoria comunităţii de azi

Institutul de Muzicologie care funcţionează pe lângă Academia Maghiară de Ştiinţe a organizat în zilele de 14–15 noiembrie o conferinţă pe tema „Cultura tradiţională a naţionalităţilor din Ungaria”. Iniţiativa a aparţinut doamnei Erdélyi Zsuzsanna, conducătoarea secţiei de Etnografie şi Artă Populară a Academiei Maghiare de Artă. În deschiderea conferinţei, Richter Pál, directorul institutului gazdă, a arătat că lucrările susţinute în cadrul conferinţei prezintă muzica folclorică a naţionalităţilor din Ungaria, iar aceste cercetări aduc nuanţe şi dimensiuni noi cercetărilor din domeniul istoriei culturii şi etnografiei din Ungaria.

Simpozionul naţional „Cartea, poartă de acces la cunoaştere”

În calitate de profesor de limba română la Grădiniţa din Micherechi, am participat în data de 15 noiembrie la Simpozionul Naţional „Cartea, poartă de acces la cunoaştere”, desfăşurat la Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” din Oradea, judeţul Bihor, România. Printre invitaţii de onoare s-a aflat şi Excelenţa Sa, Domnul Victor Micula, Ambasador al României în Ungaria, care a venit să mă sprijine în prezentarea lucrării şi să ofere informaţii despre satul Micherechi şi locuitorii lui.
Lucrarea prezentată în faţa auditoriului s-a numit „Aspecte ale diversităţii culturale în activitatea cu copiii din grădiniţă”, concepută împreună cu prof. Ligia Benea de la Grădiniţa cu program prelungit „Toldi”, din Salonta, Bihor, România.
Ca o sinteză a acestei lucrări este faptul că, asupra tinerelor generaţii trebuie acţionat încă de foarte devreme, de la vârsta de trei-patru ani, pentru a le face să înţeleagă că există limbi diferite, şi prin acestea însuşi ideea de diversitate. Şi pentru că semiologia se ocupă de toate sistemele culturale (şi nu numai de limbi), ea ar putea să contribuie la a-i învăţa pe copii că există şi alte moduri de a se îmbrăca, de a se hrăni, pe scurt, comportamente ritualice diferite, în diferite societăţi. Acesta ar fi o abordare potrivită pentru a-i învăţa să fie toleranţi şi înţelegători.
Prof. Simina Gherţan



Simpozion ştiinţific la Jula - Limba este memoria noastră…

„Mereu ne dăm seama că trăim în plină definire politică şi culturală a Europei. Asemenea, şi minorităţile îşi caută locul şi rostul lor în aceste vremuri deloc obişnuite”, a spus dr. Maria Berényi, preşedinta Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria în deschiderea simpozionului ştiinţific de la sfârşitul săptămânii trecute. Accentuând importanţa acestor vremuri în viaţa minorităţii noastre, ea a spus: „Fiecare naţiune, naţionalitate încearcă să se menţină, să-şi păstreze identitatea şi limba. Pentru un minoritar, limba maternă nu este doar un instrument, ea îi determină structura lăuntrică, îl plasează într-un spaţiu, este felul lui de a gândi şi a simţi, este casa, tradiţia. Limba este memoria.” 

22 nov. 2013

Editorial - Afaceri de suflet

Pe la mijlocul anilor 1990, firma petrolieră Petrom din România, când şi-a deschis prima benzinărie în Ungaria, cea de la Bichişciaba, a angajat în mare majoritate tineri din comunitatea românească din Ungaria. Nu era suficientă doar originea, aceşti angajaţi trebuiau să ştie şi să vorbească limba română. Aşa au ajuns să aibă loc de muncă mulţi tineri din Micherechi sau Jula. Tot pe la mijlocul anilor 1990, o firmă de export-import din Cluj şi-a deschis o filială în oraşul Bichişciaba, angajând exclusiv români din comunitatea istorică din Ungaria. Deoarece firma clujeană era condusă de români, cerinţa de bază faţă de noii angajaţi a fost să vorbească limba română. Iată două exemple care se demonstrează că e util să ştii româna în Ungaria. 
Din păcate, de atunci nu mai există nici Petrom Hungary, nici filiala din Ciaba a firmei clujene, ele s-au desfiinţat şi s-au retras în ţara de origine. Probabil au mai fost şi în alte părţi ale Ungariei, eventual mai spre nordul ţării, pe lângă graniţa cu România, câteva astfel de cazuri, dar din păcate acestea sunt doar sporadice şi pe termen scurt. 

Polemici şi dileme ale recensământului din 2011

Marţi, 12 noiembrie, Institutul de Cercetări pentru Minorităţi care funcţionează pe lângă Academia Maghiară de Ştiinţe a organizat, la sediul său din Cetatea Budei, o expunere pe tema: „Schimbările parametrilor demografici ai naţionalităţilor din Ungaria. Cauzele acestor schimbări între 2001–2011”.
Tóth Ágnes a arătat că în timp ce populaţia Ungariei, în ansamblu, a scăzut cu 261 de mii de locuitori, numărul populaţiei de naţionalitate a crescut de la 440 de mii la 640 de mii. Din cele 13 naţionalităţi recunoscute oficial în Ungaria, cea mai numeroasă este cea a romilor cu 315 mii faţă de 206 mii cât s-au declarat în anul 2001. Germanii ocupă locul doi ca număr cu 186 de mii, cifră ce a crescut cu 54%, după care urmează românii cu 36.641 de persoane. O scădere se observă doar în cazul grecilor, slovacilor şi slovenilor.

Premiu APTR pentru o anchetă pe problema moştenirii Gojdu

La Gala Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România din 11 noiembrie şi transmisă luni seara, 18 noiembrie, de postul TVR1, un jurnalist de la Antena 3 a fost premiat la categoria reportaj-anchetă pentru „Ancheta şocantă despre Fundaţia Gojdu”. Autorul anchetei a fost Ionuţ Cristache, premiat, pentru al doilea an consecutiv, la categoria reportaj-ancheta.
Reportajul a fost prezentat de postul de televiziune Antena 3 în ziua de 6 decembrie 2012, în cadrul emisiunii Sinteza Zilei condusă de Mihai Gâdea. Antena 3 a prezentat cazul averii Gojdu în următorul fel: „Marea majoritate dintre noi ne aducem aminte de scandalul provocat de cedarea averii lui Emanuil Gojdu. Un ardelean, ajuns la Budapesta cu o avere impresionantă de bani, construieşte în centrul capitalei Ungariei un complex, deţine o proprietate uriaşă, dă burse unor tineri ce devin mari personalităţi ale societăţii româneşti şi vrea, prin testamentul făcut cu 3 luni înainte de a muri, ca toate proprietăţile sale să fie folosite de către statul român şi în mod special de Biserica Ortodoxă Română. Complexul acestui om este evaluat la peste un miliard de dolari. În momentul în care domnul Mihai Răzvan Ungureanu a ajuns Ministru al Afacerilor Externe a fost însărcinat să poarte discuţii cu Guvernul maghiar în vederea cedării acestei averi. Acesta a semnat un acord prin care ceda averea Gojdu în favoarea Ungariei, care a naţionalizat această avere în anul 1952. Prin acest acord pretenţiile din partea României asupra acestei averi urmau să fie închise.”
În concursul APTR au intrat 20 de televiziuni, 10 case de producţie şi au fost jurizate 210 programe.
E.Ş.

Simpozion ştiinţific la Jula

Pagina Institutului aici
Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria organizează cea de-a XXIII-a ediţie a Simpozionului ştiinţific în zilele de 23–24 noiembrie 2013, ora 10.30, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (Jula, str. Gh. Doja nr. 8).
Pe parcursul celor două zile, publicul va putea asculta următoarele prelegeri: Cornel Sigmirean (Tîrgu-Mureş): Naţiune şi naţionalitate în Austro-Ungaria; Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu (Cluj): Interferenţe româno-germane în zona regimentului grăniceresc năsăudean în epoca modernă; Iulia Mărgărit (Bucureşti): Evoluţii semantice speciale în lexicul românilor din Ungaria; Maria Marin (Bucureşti): Trăsături ale toponimiei satelor româneşti din Ungaria; Vasile Dobrescu, Adrian Onofreiu (Tîrgu-Mureş): Bursierii fondurilor grănicereşti de la Năsăud la Universitatea din Budapesta; Viorel Dorel Cherciu (Giroc): Concubinajul în Banat – Nulificarea Căsătoriei;

Uniunea şi-a modificat din nou Statutul

În cinci puncte a fost nevoită Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria să-şi modifice din nou Statutul în cadrul unei şedinţe extraordinare, ţinută sâmbăta trecută, la sediul UCRU din Jula, şi condusă de preşedintele Marius Maghiaru.
La şedinţa ordinară din 18 mai a.c., Adunarea generală a UCRU a făcut numeroase schimbări în statutul organizaţiei, care au fost necesare din cauza noi Legi Civile (cu nr. CLXXV) din Ungaria, precum şi din cauza unor elemente depăşite de timp. Tribunalul din Jula, la care a fost înaintat spre aprobare Statutul modificat, a semnalat cinci puncte problematice, care au fost mai mult nepunctualităţi şi nu probleme serioase, de conţinut.

Întrevederea noului consul general cu primarul Julei

Miercurea trecută, 13 noiembrie, noul consul general al României la Jula s-a întrevăzut cu primarul oraşului Jula, dr. Görgényi Ernő. Domnul Florin Vasiloni ne-a informat că în cadrul întâlnirii au fost abordate subiecte relevante atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere social, în ceea ce priveşte prezenţa cetăţenilor români în Jula, respectiv comunitatea istorică a românilor din oraş.
După o scurtă prezentare a istoriei oraşului, primarul a accentuat faptul că istoria comună a românilor, germanilor şi maghiarilor din acest oraş au dus la atmosfera actuală paşnică, tolerantă şi prietenoasă dintre cele trei naţionalităţi conlocuitoare. Primarul Görgényi a menţionat şi cifrele ultimului recensământ al populaţiei, din 2011, arătând faptul că în oraşul Jula s-au declarat români 974 de persoane, reprezentând 3% din populaţia oraşului. Consulul general Florin Vasiloni şi-a exprimat deschiderea şi interesul unei viitoare colaborări instituţionale reciproc benefice, respectiv disponibilitatea acordării de sprijin pe probleme comune, în limitele şi competenţele impuse prin mandatul său.

Ziua Naţională a României, sărbătorită în Ungaria

Ziua de 1 Decembrie adoptată ca Zi Naţională a României în 1990, simbolizează unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional, zi în care toţi românii sărbătorim Marea Unire de la Alba Iulia. Cu prilejul acestei sărbători, Ambasada României la Budapesta organizează în ziua de 27 noiembrie, de la ora 19.00, un concert de jazz şi o recepţie în sala festivă a Hotelului Gellért din Budapesta (Piaţa Szent Gellért, nr. 1).
Consulatul General al României de la Seghedin sărbătoreşte acest eveniment cu o recepţie la Hotelul Tisza din Seghedin. Evenimentul are loc joi, 28 noiembrie, cu începere de la ora 18.00.
Consulatul General al României la Jula aşteaptă invitaţii la Ziua Naţională a Românei, vineri, 29 noiembrie. Recepţia va avea loc în sala festivă a Hotelului Erkel din Jula, la ora 14.30.
A.B.

Ştiri pe scurt...

Micherechi
Sâmbătă, 23 noiembrie, în aula şcolii generale din Micherechi va avea loc o manifestare dedicată olăritului şi picturii pe sticlă cu participarea unui grup de elevi ai şcolii generale din Micherechi şi din Arad. Activitatea educativ-culturală face parte din proiectul european transfrontalier dedicat dezvoltării turismului religios în zona judeţelor Arad şi Bichiş. 

Seghedin
Ca o primă colaborare cu Fundaţia „Pentru Musica” din Jula, ICR Budapesta – Filiala Seghedin organizează în data de 6 decembrie, ora 18.00, la sediul ICR din Seghedin, un concert de colinde româneşti susţinut de Corul „Pro Musica” din Jula, condus de tânărul dirijor arădean Adrian Bughi. Amplul repertoriu al corului este alcătuit din colinde româneşti, precum şi din lucrări de muzică bisericească ortodoxă. 

Bichişciaba
Membrii Autoguvernării Româneşti din Bichişciaba au hotărât la ultima şedinţă din luna noiembrie despre persoana care va primi în acest an distincţia „Pentru românii din Bichişciaba”. Conform informaţiilor obţinute de la preşedintele Gheorghe Gros, anul aceasta va fi distins cu premiul mai sus amintit, Adrian Domocoş, primarul oraşului Beiuş. Premiile vor fi înmânate în cadrul serbării festive a Zilei Minorităţilor din Bichişciaba, care va avea loc pe 11 decembrie, în sala festivă a primăriei, cu începere de la ora 17.00. 

Micherechi
Tinerii ortodocşi din Micherechi, motivaţi de reuşita acţiunilor anterioare, doresc să continue tradiţionala colectare a donaţiilor de Crăciun, pentru familiile nevoiaşe, pentru copii şi bătrâni din România. Donaţiile (haine, alimente, jucării pentru copii etc.) se adună la şcoala generală din Micherechi până pe 20 decembrie, iar pachetele vor fi împărţite la 22 decembrie. Pentru mai multe informaţii poate fi contactat Robert Ruja, la telefon: 06-70/420-0250.

Postul ne ajută să sporim pe calea virtuţii şi să ne apropiem de Dumnezeu

A început Postul Crăciunului, o vreme de uitare a durerilor din noi, o vreme de curăţire interioară, o vreme de deszăpezire a gândurilor şi a năzuinţelor albe din inimile noastre. Ţinem post, ca să vedem în lume binele din noi şi binele din ceilalţi, ca să uităm de rele, să ne uimim privirea cu lucruri ne-nţelese, fascinante, extraordinare. Să fim mai buni, mai sinceri, să mai lăsăm deoparte ura, răutatea, caracterul inchizitor, prostia, abuzul în orice, în primul rând în mâncare. Despre cum să postim şi ce trebuie să facem pentru a întâmpina cum se cuvine Naşterea Domnului am stat de vorbă cu ieromonahul Visarion Tuderici, secretar eparhial la Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria. 

Comuniune frăţească inter-ortodoxă în biserica lui Şaguna de la Mişcolţ

Relatare video aici
Duminică, 17 noiembrie, cu puţin timp înainte de ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei (la 30 noiembrie), în biserica ortodoxă maghiară din Mişcolţ a avut loc o slujire arhierească inter-ortodoxă, la care au coliturghisit clerici ortodocşi români, maghiari şi ucrainieni.
Slujirea comună s-a desfăşurat cu binecuvântarea ÎPS Părinte Arhiepiscop Marc de Jegorevsk, Întâistătătorul Eparhiei Ortodoxe Maghiare din Ungaria şi la invitaţia părintelui Kirill Tatárka, secretarul eparhial al acestei episcopii şi parohul bisericii din Mişcolţ.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...