18 mai 2018

O lume fără frontiere la Teatrul Cetăţii din Jula


Cea de-a 55-a stagiune de vară a Teatrului Cetăţii din Jula aşteaptă publicul iubitor de artă şi cultură, în perioada 24 iunie – 11 august, cu peste 70 de spectacole şi patru premiere. La fel ca în anii trecuţi, programele vor cuprinde toate domeniile artei şi se vor desfăşura în locuri variate ale oraşului, iar organizatorii promit că în această stagiune îşi vor găsi spectacole pe plac toate generaţiile. Programul celei de-a 55-a stagiuni a fost prezentat în cadrul unei conferinţe de presă, din 8 mai, la care au participat, alături de noul director al Teatrului Cetăţii, Elek Tibor, primarul Julei, dr. Görgényi Ernő şi Tapasztó Ernő, directorul Companiei de Teatru Aradi Kamaraszínház şi regizorul piesei „Rosencrantz şi Guildenstern sunt morţi” de Tom Stoppard.

Două asociaţii noi afiliate la Uniunea Culturală


În sâmbăta din 12 mai şi-a ţinut şedinţa anuală ordinară Adunarea generală a Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. Doar un sfert din totalul de delegaţi ai asociaţiilor afiliate au luat parte la şedinţa care a cuprins subiectele obligatorii (dări de seamă, rapoarte şi bugete) şi discuţii despre planuri culturale de viitor. Cu toate că numărul participanţilor a fost destul de redus, şedinţa a fost validă, deoarece § 5, art. 8 al Statutului UCRU permite acest lucru. La întâlnire a participat şi domnul Sava Diamandi, secretar I la Ambasada României de la Budapesta.
Şedinţa a fost condusă de preşedintele Marius Maghiaru. Au fost discutate şi votate următoarele puncte: 1) Darea de seamă despre activitatea Uniunii în anul 2017; 2) Dezbaterea şi aprobarea gospodăririi Uniunii în anul 2017; 3) Dezbaterea şi aprobarea gospodăririi din anul 2017 a Editurii NOI; 4) Planul de muncă, proiecte culturale pentru anul 2018; 5) Aprobarea planului bugetar pentru anul 2018; 6) Diverse.

Ziua Europei la Jula


Ziua Europei va fi sărbătorită şi în acest an la Jula, în rândul comunităţii româneşti. Evenimentul cultural va avea loc miercurea viitoare, pe 23 mai, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (str. Dozsa nr. 8). Organizatorii manifestării sunt Consulatul General al Românei la Jula, în colaborare cu Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad şi UCRU. Programul cultural va începe la ora 18.00 şi va cuprinde: imnurile naţionale ale României, Ungariei şi Uniunii Europene, interpretate de Corul „Pro Musica” din Jula; cuvântări legate de valorile europene; momente artistice oferite de către elevii Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula şi Liceului de Artă „Sabin Drăgoi” din Arad. În încheiere vor evolua pe scenă membri ai Ansamblului folcloric „Semenicul” din Reşiţa, jud. Caraş-Severin.

Şedinţă de lucru la AŢRU


Adunarea generală a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU) îşi va ţine următoarea şedinţă pe 24 mai, joia viitoare, de la ora 13.30. Întrunirea va avea loc la sediul AŢRU din Jula, aflat în strada Eminescu nr. 1.

O sărbătoare uitată: Înălţarea Domnului


Nici brazi împodobiţi, nici felicitări, nu înmânăm şi nu primim flori, nici ouă roşii, nici iepuraşi de ciocolată, şi lipseşte şi vreo formulă de salut, asemănător celui „Adevărat a înviat!”. Este doar o zi de joi obişnuită, dotată cu un nume extra: „ziua înălţării”.
Dar nu numai lumea a uitat de această sărbătoare. Se pare că şi comunităţile creştine şi-au pierdut interesul faţă de ziua aceasta. Cele mai multe biserici au hotărât să renunţe la serbarea „Zilei înălţării”, iar acolo unde stăruiesc morţiş la păstrarea tradiţiei, foarte puţini enoriaşi iau parte la slujbă. Aparent nimeni nu este interesat de această sărbătoare, nimănui nu-i pasă de ea.
Deşi contează.
De fapt, contează tot atât cât contează Vinerea Mare, Paştele sau Crăciunul. Merită să fie menţionat. Dacă totuşi există îndoială în inima cuiva, hai să enumerăm şapte cauze, potrivit cărora merită să fie serbată „Ziua înălţării Domnului”.

Naționalitățile în noul Parlament ungar


Reprezentanţii naționalităților în noul Parlament ungar au depus jurământul în ziua de 8 mai, în fața Președintelui Parlamentului, Kövér László. La festivitate au participat şi Semjén Zsolt vice-premier, Jakab István, vicepreședintele Parlamentului, Mátrai Márta, secretarul general al Parlamentului, Soltész Miklós, secretar de stat responsabil şi pentru naționalități, respectiv președinții autoguvernărilor pe țară ale naționalităților pe listele cărora au figurat reprezentanții lor în Parlament (din partea AȚRU fiind delegată Mariana Negreu Vetró), Dr. Szalayné Dr. Sándor Erzsébet, adjunctul ombudsmanului, responsabil pentru naționalități, și numeroși oficiali din organele guvernamentale, reporteri mass-media, informează Cabinetul reprezentantului naționalității române în Parlament.

Despre cercetările lingvistice ungaro-române la un simpozion din Bucureşti


Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” din Bucureşti va organiza în perioada 18–19 mai Simpozionul internaţional de lingvistică, ediţia a VII-a, la care va participa şi cercetătoarea lingvistă româncă din Ungaria, dr. Ana Borbély. Doamna Borbély va conferenţia în secţiunea „Dialectologie, geolingvistică, onomastică, fonetică” şi va susţine lucrarea Cercetări lingvistice interacademice ungaro–române asupra comunităţilor româneşti din Ungaria după un sfert de veac (rezultate şi perspective)”.
După cum ne-a informat doamna Ana Borbély, comunicarea ei îşi propune să prezinte atât rezultatele cercetărilor lingvistice interacademice ungaro–române anterioare asupra comunităţilor româneşti din Ungaria, cât şi obiectivele unui proiect în perspectivă. În Ungaria se definesc două comunităţi româneşti, cea istorică (vezi de ex. Borbély 1990, 2013) şi cea a imigranţilor născuţi în România (nestabiliţi sau stabiliţi definitiv în ţară). În ultima parte a lucrării se va descrie un nou proiect interacademic, care se va desfăşura în următorii trei ani: Dicţionarul graiurilor româneşti din Ungaria, primul dicţionar de o asemenea anvergură dedicat comunităţii româneşti istorice.
E.Ş.

Premii pentru cei mai talentaţi copii de naţionalitate


Centrul Pedagogic pentru Naţionalităţi din cadrul Oficiului pentru Învăţământ din Budapesta a organizat, în ziua de 9 mai, la Oficiul Ombudsmanului gala de premiere pentru elevii de naţionalitate, care au participat la Concursul online din limba maternă şi la Concursul de desene pentru naţionalităţile din Ungaria. În cadrul festivităţii a avut loc şi un vernisaj de expoziţie din cele mai reuşite lucrări ale copiilor.

Ziua Mamelor la Bedeu


„Cine vă iubeşte, Cine vă-ndrăgeşte/ Zi de zi munceşte/ Pentru a vă creşte/ Vă daţi seama, este mama…”
Elevii şcolii generale bilingve şi copiii de la grădiniţa din Bedeu au sărbătorit pe 4 mai Ziua Mamelor, participând la un program cultural în cinstea mamelor, întocmit de către profesoarele Nagy Gáborné şi Kakócz Zsoltné. La eveniment au fost recitate poezii şi cântate cântece în limbile română şi maghiară. Copiii zâmbitori şi fericiţi au înmânat mamelor şi bunicelor lor flori şi câte-un mic cadou pregătit de mânuţele lor. Dragostea din inimile copiilor au înfrumuseţat ziua tuturor mamelor, care au participat la eveniment.
Maria Jurca, profesoară, Bedeu

„Orice traducere ia viaţa cărţii de la capăt într-o lume cu totul nouă” - De vorbă cu Dan Lungu despre traducere ca o reîncarnare a cărților într-o nouă cultură și nu numai


– Stimate domnule Dan Lungu, suntem la Festivalul de carte de la Budapesta. Dumneavoastră în ultimii ani aţi fost o prezenţă foarte vie, astfel încât publicul şi cititorii din Ungaria nu numai că vă cunosc, dar vă şi apreciază. Cu ce sentimente aţi venit în anul acesta la Budapesta?
– Este o mare bucurie şi a devenit aşa o obişnuință să vin la târg, dacă nu pot să vin nu mă simt bine. Mă bucur foarte mult că a apărut Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu, în limba maghiară, în traducerea aceleiaşi Gabriela Koszta, care a mai tradus şi Sunt o babă comunistă şi nu numai. Am văzut deja în sală persoane care vin an de an la mesele rotunde sau la lansările de carte pe care le fac.

Ziua Românilor din Chitighaz - 26 mai 2018


Subiectele bacalaureatului la română în anul 2018: Cântăreaţa Maria Ciobanu, relaţia dintre copii şi tabletă, „Moara cu noroc” sau analiza a două pasteluri despre iarnă


Examenele de bacalaureat pentru elevii liceelor de naţionalitate din Ungaria au început mai devreme decât pentru colegii lor de la liceele maghiare. Vinerea trecută, pe 4 mai, elevii de la şcolile medii de naţionalitate şi-au susţinut examenul în scris de bacalaureat, la limba maternă. Singura instituţie din ţară unde s-a putut da examen la limba şi literatura română este Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula, unde au dat examen în scris 48 de absolvenţi, cu toţii la nivel mediu. Deci, la fel ca în anii trecuţi, nici acum nu a fost nimeni dintre elevii români care să fi solicitat examen de nivel superior.



Biserica Baptistă din Chitighaz, la 100 de ani în sunet de fanfară


Evenimentul festiv a fost deschis sâmbătă, 5 mai, cu un concert aniversar de fanfară marcându-se 100 de ani de activitate misionară a fanfarei, iar sărbătoarea dedicată centenarului a continuat şi duminică, în cadrul serviciului divin al Bisericii Baptiste din Chitighaz. Au cântat pentru slava lui Dumnezeu în aceste două zile majoritatea instrumentiştilor care au crescut în această biserică şi au participat la acest eveniment festiv al comunităţii creştine baptiste, în marea lor majoritate tineri şi mulţi fraţi din adunare.

4 mai 2018

Promoţia 2014–2018 a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula


În ziua de 5 mai, de la ora 10.00, la Centrul Cultural Românesc va avea loc serbarea de absolvire a elevilor de clasa a 12-a. Absolvenţii promoţiei 2014–2018, ai căror diriginţi sunt Vera Gurzău Cser (clasa a 12-a A) şi Silvia Cefan (clasa a 12-a B), îşi vor lua rămas bun de la instituţia de învăţământ şi de la cadrele didactice, iar după serbarea de adio vor începe examenele în scris de bacalaureat.




Un fotograf pasionat de peisajele Bihorului şi de frumuseţea femeilor: Ovi D. Pop din Oradea


Femei tinere şi bătrâne, frumoase şi trecute de vârsta frumuseţii, femei europene sau asiatice, femei blonde, şatene sau negre, zâmbitoare sau misterioase – cam aşa s-ar putea descrie pe scurt şi sec zecile de chipuri de femei, care au fost expuse în ziua de 7 martie, la Jula, cu ocazia evenimentului intitulat „Mărţişor cultural românesc”, organizat de Consulatul General al României la Jula şi Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria. Expoziţia de fotografii s-a datorat artistului fotograf Ovi D. Pop, din Oradea, cel care nu este la prima expoziţie în Ungaria şi oriunde îşi expune creaţiile trădează dragostea sa faţă de peisajele naturale şi arhitecturale ale Bihorului. Ovi D. Pop s-a bucurat să răspundă întrebărilor „Foii româneşti” şi să povestească cititorilor români din Ungaria despre pasiunea sa faţă de arta fotografică, care i-a adus multe satisfacţii şi numeroase premii internaţionale.


Şedinţa anuală a Uniunii Culturale, la Jula


Prezidiul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria convoacă şedinţa anuală a Adunării generale a UCRU pe data de 12 mai, cu începere de la ora 10.30. Pe ordinea de zi vor figura: darea de seamă despre activitatea din anul 2017; dezbaterea şi aprobarea gospodăririi din anul 2017; dezbaterea şi aprobarea gospodăririi din anul 2017 a Editurii NOI (săptămânalul „Foaia românească”); planul de lucru şi proiecte culturale pe anul 2018; aprobarea planului bugetar pentru anul 2018.
E.Ş.

Aniversarea a 100 de ani de la înfiinţarea fanfarei baptiste din Chitighaz


În urmă cu un secol, în semn de laudă pentru Creatorul şi Mântuitorul Cristos a fost înălţată prima cântare interpretată de fanfara Bisericii Baptiste din Chitighaz.
La ceas aniversar, la împlinirea a 100 de ani de fanfară, Biserica Baptistă din Chitighaz organizează o serbare în zilele 5 şi 6 mai. Sâmbătă, 5 mai, serbarea va avea loc la ora 17.00, iar duminică, 6 mai, ora de rugăciune va începe la ora 9.00, şi va continua cu serviciul divin de la ora 10.00, iar seara serviciul divin va începe la ora 17.00.
A.B.

Recital de chitară, la ICR Seghedin


În continuarea celei de-a 19-a ediții a Festivalului Internațional de Chitară de la Seghedin, și a recentelor concerte susținute pe plan local de chitariștii Costin Soare și István Ferenc Beke, Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român Budapesta organizează, la sediul său, un recital de chitară cu participarea unor studenți, secția „Chitară”, din cadrul Universității de Științe din Seghedin, premiați în cadrul festivalurilor internaționale de gen.
Vor participa: Marcell Nickman, Beatrix Kovács, Csenge Emese Krizsány, Krisztina Tukacs și Trio „I Graziosi”, sub conducerea prof. dr. Andrea Bozóki.
Vineri, 4 mai 2018, recitalul susținut de studenții Universității de Științe din Seghedin, secția „Chitară”, se va desfășura la sediul Filialei Seghedin a ICR Budapesta (Seghedin, Piața Dugonics, nr. 2), cu începere de la ora 18.00. Intrarea este gratuită.

O interesantă întâlnire personală cu artistul Ioan Nyisztor


„Material de schiţă în verde”, cu acest titlu s-a deschis recent o nouă expoziţie din lucrările colegului nostru grafician şi webdesigner, Ioan Nyisztor, tehnoredactorul revistei noastre „Foaia românească”, în aula Liceului „Madách Imre” din Salgótarján. Vernisajul artistului român, originar din Micherechi, a fost prilejuit de împlinirea a 95 de ani de la înfiinţarea liceului.

Organizatoarea evenimentului, Shah Gabriella, directoarea Muzeului Dornyay Béla” din Salgótarján, a explicat într-un mod surprinzător motivul pentru care această expoziţie s-a deschis în acest oraş din nordul Ungariei, aflat la sute de kilometri de localitatea Jula, unde trăieşte şi activează artistul: între Muzeul „Dornyay” şi graficianul Ioan Nyisztor există o legătură de colaborare de mai mulţi ani, graficianul tehnoredactând mai multe publicaţii, albume şi afişe ale instituţiei pe care o conduce, dar toate aceste colaborări s-au realizat doar la distanţă, pe cale electronică, şi niciodată până acum nu s-au întâlnit personal. Această întâlnire faţă-n faţă a adus de la sine şi naşterea ideii de a deschide o expoziţie din lucrările lui Nyisztor.



Aşa cum s-a explicat şi în cuvântul de deschidere al expoziţiei, titlul neobişnuit al lucrărilor expuse derivă din atracţia artistului faţă de mediul înconjurător, faţă de natură. La final, Ioan Nyisztor le-a vorbit tinerilor şi profesorilor de la liceul maghiar din Salgótarján despre metodele lui tehnice de creare a compoziţiilor şi despre modul cum le realizează la calculator.
E.Ş.

„Parcă ne-am ţine oglinda unul altuia” - Dialog între scriitori români şi maghiari, la Festivalul Internaţional de Carte din Budapesta


Ca în fiecare an, la sfârşitul lunii aprilie, şi în primăvara acestui an, în perioada 19–22 aprilie, Budapesta a fost gazda Festivalului Internaţional de Carte. Evenimentul a ajuns în 2018 la cea de-a XXV-a ediţie şi a fost organizat tot în Complexul Millenaris. Acest festival internaţional găzduieşte anual aproximativ 100 de autori din 25 de ţări, peste 400 de autori maghiari, oameni de ştiinţă, oferind publicului cititor ocazia întâlnirii cu autorii preferaţi, lansări şi prezentări de carte, mese rotunde şi dezbateri.

Conferinţă de specialitate la Szarvas pentru pedagogii de naţionalitate din Ungaria


Cadre didactice şi reprezentanţi ai naţionalităţilor română, germană şi slovacă, au participat pe 18 aprilie la cea de-a 7-a ediţie a conferinţei pedagogilor de naţionalitate, organizată la Facultatea Pedagogică „Gál Ferenc” din Szarvas.
Anul acesta întâlnirea a avut loc sub genericul „Trăind în credinţă – Copilul viitorul naţionalităţilor” („Hittel élni – A gyermek a nemzetiségek jövője”). Din comunitatea românească au participat un număr mare de educatoare şi învăţători, unii dintre ei absolvenţi ai acestei catedre de română, dar şi alţi profesori de la şcolile româneşti din Ungaria, precum şi Florin Vasiloni, consul general al Românei la Jula, Tiberiu Juhász, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi Maria Gurzău Czeglédi, directorul Liceului „Nicoale Bălcescu” din Jula.

Excursie în România cu ocazia Centenarului Marii Uniri


Cu ocazia Anului Centenar, un grup de români din comunitatea istorică din Ungaria a participat, în perioada 20–22 aprilie, la o excursie în ţara-mamă, România. Această excursie de trei zile în judeţele Hunedoara şi Alba este parte a proiectului Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, „Descoperă şi cunoaşte România”, ediţia a doua. În cadrul acestui proiect, grupul de români din Ungaria a avut întrevederi cu reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale şi au vizitat cele mai importante şi minunate obiective din cele două judeţe, locuri pline de istorie şi cultură românească. Proiectul „Descoperă şi cunoaşte România” cuprinde mai multe etape prin care în perioada martie–decembrie 2018, MRP va aduce în ţară 500 de români care trăiesc în comunităţile istorice din jurul graniţei în vederea realizării unui schimb de experienţe şi pentru a-i încuraja să păstreze şi să promoveze identitatea românească.

Serată dedicată Zilei Francofoniei, la Jula


Românii din Jula, alături de mulţi oaspeţi de la Arad şi Oradea, au participat pe 17 aprilie, la sediul Uniuni Culturale a Românilor din Ungaria din Jula, la manifestarea culturală dedicată Zilei Francofoniei şi intitulată „Randez-vous francophone”. Evenimentul a fost organizat de către Consulatul General al României la Jula, în colaborare cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.

20 apr. 2018

Participare românească la cea de-a XXV-a ediţie a Festivalului Internaţional de Carte de la Budapesta


În perioada 19–22 aprilie, Institutul Cultural Român Budapesta se alătură Ministerului Culturii și Identității Naționale din România, organizatorul Standului oficial al României la cea de-a XXV-a ediție a Festivalului Internațional de Carte de la Budapesta (Complexul Millenáris, Kis Rókus u. 16–20), printr-o serie de manifestări culturale dedicate literaturii române contemporane. Invitații de onoare ai ediției din acest an sunt Serbia şi scriitorul Daniel Kehlmann.
Festivalul Internațional de Carte de la Budapesta găzduiește anual aproximativ 100 autori din 25 de țări, peste 400 autori maghiari, oameni de știință, artiști și oferă publicului o gamă largă de programe culturale, precum întâlniri cu autorii, sesiuni de autografe, lansări şi prezentări de carte, mese rotunde, concerte, spectacole de teatru, expoziții şi filme.

19 apr. 2018

ANUNŢ! - Concurs video pentru elevii români din Ungaria


Se pot face propuneri pentru premiul „Pro Cultura Minoritatum Hungariae” 2018


Secretariatul de Stat pentru Naţionalităţi şi Culte din cadrul Ministerului Resurselor Umane a publicat zilele trecute anunţul conform căruia se pot face propuneri pentru distincţia „Pro Cultura Minoritatum Hungariae” 2018.
Sunt aşteptate propuneri prin care se recunoaşte activitatea, eforturile merituoase ale persoanelor particulare, ale organizaţiilor şi autoguvernărilor minoritare, depuse în folosul comunităţii de naţionalitate din Ungaria, în domeniul vieţii publice, învăţământului, culturii, bisericii, ştiinţei, mass-media. Începând din anul trecut, distincţia „Pro Cultura Minoritatum” este înmânată în luna mai, de Ziua Mondială a Diversităţii Culturale pentru Dialog şi Dezvoltare (sărbătorită la 21 mai), și nu în luna decembrie, așa cum s-a întâmplat ani de-a rândul, de Ziua Minorităților.
Propunerile pot fi trimise prin poştă, la adresa Secretariatului de Stat pentru Naţionalităţi şi Culte din cadrul Ministerului Resurselor Umane (1884 Budapesta, Căsuța poştală 1.) şi prin e-mail la adresa titkarsag.nf@emmi.gov.hu. Termenul de depunere a propunerilor este: 23 aprilie 2018.
Alte detalii şi formularul se poate descărca de pe site-ul www.kormany.hu, la pagina Secretariatului de Stat pentru Naţionalităţi şi Culte din cadrul Ministerului Resurselor Umane.

Romanul „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu” se poate citi şi în limba maghiară


Zilele acestea a apărut traducerea în limba maghiară a romanului „Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu” („A kislány, aki Istent játszott”) de Dan Lungu, în traducerea Gabriellei Koszta. Volumul a apărut în îngrijirea Editurii Kossuth şi poate fi cumpărat pe www.lira.hu.
Cartea lui Dan Lungu abordează un subiect actual şi care influenţează viaţa milioanelor de români.
„Pentru a-și scoate familia din impas financiar, Letiția hotărăște să plece la muncă în străinătate pentru câteva luni. Prin intermediul unei cunoștințe ajunge la Roma, în Italia, unde face menaj și îngrijește de bătrână familiei Bosse, Nona. Acasă, au rămas cele două fetițe: Rădița – sensibilă, introvertită – în grija bunicilor și Mălina în cea a soțului Letiției. Aflată la început de școală și puternic atașată de mama sa, Rădița suferă în urma despărțirii așa cum numai copiii pot să o facă, cu tot corpul și toată imaginația. Cele câteva luni preconizate se tot lungesc, planurile de viitor suferă mereu schimbări, iar efectele secundare ale plecării se dovedesc imprevizibile. Ne aflăm în fața unui roman tulburător, în care sunt îmbinate subtil o varietate de teme: copilăria, inocența, înstrăinarea, confruntarea mentalităților, relațiile de cuplu sau reconfigurarea identității. Totul într-o construcție plină de tensiune și cu un limbaj proaspăt, efervescent”, se arată în recomandarea cărţii, apărută la Polirom, în anul 2014.
Dan Lungu (n. 1969), director al Muzeului Literaturii Române din Iaşi, este unul dintre cei mai apreciaţi şi mai traduşi scriitori români, membru al Uniunii Scriitorilor din România. La Polirom a publicat romanele „Raiul găinilor (fals roman de zvonuri şi mistere)”, „Sunt o babă comunistă!”, ecranizat în regia lui Stere Gulea. Acest volum a inspirat piesa de teatru „Egy komcsi nyanya vagyok”, jucat în premieră maghiară în anul 2013, la Teatrul „Katona József” din Budapesta, şi care este în repertoriul teatrului şi în ziua de azi.
Alte volume: „Cum să uiţi o femeie”şi „În iad toate becurile sînt arse”, volumele de proză scurtă „Băieţi de gaşcă” şi „Proză cu amănuntul” și altele.
Cărţi ale lui Dan Lungu au fost traduse în franceză, germană, italiană, spaniolă, poloneză, slovenă, maghiară, bulgară, greacă, norvegiană şi turcă.

„Port cu mândrie costumul, cântecul şi vorba de acasă…” - Interviu cu Stela Botez, „fata cu cobza” din Basarabia



„Fata cu cobza”, pe numele ei real, Stela Botez a cântat în ziua de Bunavestire, pe 25 martie, pentru românii din Ungaria. Stela este o fiinţă foarte activă, plină de energie şi talent, iar la evenimentul de la Jula nu doar a cântat, dar a şi povestit, despre ea, despre Moldova, despre portul popular pe care îl poartă cu atâta mândrie şi despre multe altele. Cei care nu au putut participa la concert o vor putea cunoaşte dintr-un interviu realizat de Iulia Kaupert pentru emisiunea „O voce românească”, care va putea fi ascultat în a doua zi de Paşti, pe 9 aprilie, în programul difuzat între orele 16 şi 18. Un fragment al acestei discuţii puteţi citi mai jos. Despre Stela Botez trebuie ştiut că este foarte activă şi în mediul online, având atât site-uri de internet (stelabotez.com, fiipopular.com) cât şi un video blog, prin care putem afla multe despre ea: unde cântă, care-i sunt preferinţele, ce crede ea despre lume, despre folclor, etc.

21 mar. 2018

Concert STELA BOTEZ la Jula




Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, cu sprijinul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Arad, Centrului Municipal de Cultură Arad, Bibliotecii Judeţene „A.D.Xenopol” Arad şi Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, Filiala Arad vă invită cu mult drag la evenimentul

„Ești floare de dor, Basarabie”
(Centenarul Unirii Basarabiei cu România)

În program:
-       Prelegeri despre momentul istoric de la 27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România
-       Concert STELA BOTEZ, „fata cu cobza” din Basarabia

Data: duminică, 25 martie, ora 17.00
Locul: sediul Uniunii Culturale (Jula, str. Gh. Doja nr. 8)

Intrarea este liberă!


STELA BOTEZ, „fata cu cobza”, cum o cunoaşte toată lumea, s-a născut pe 11 septembrie 1989, în inima Codrilor Tigheciului din satul Pleșeni, Republica Moldova. Acolo a copilărit și a cântat pentru prima oară pe scăunelul de la grădinița din sat, așa susținea primele concerte în fața copiilor și a educatoarelor. A fost o elevă sârguincioasă la școală și a combinat cu succes orele de muzică de la Școala de Arte pentru copii cu temele de la română și concertele din cadrul sărbătorilor locale. A urmat studii de pedagogie muzicală la Colegiul din Cahul, iar atunci când a venit momentul să își ia zborul din cuibul părintesc, Stela Botez s-a înscris la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.
Stela Botez, „fata cu cobza” este unică datorită acestui instrument. Proiectul ei înseamnă cântece vechi arhaice, ,,folclor virgin”, cum le mai spune Stela, interpretate doar voce – cobză. Este o interpretă cu multă inspirație. Îi place să scrie texte și melodii și se simte împlinită atunci când își cântă propriile trăiri sufletești.



Aici puteţi asculta melodii de Stela Botez:





„Portrete din Jula” văzute prin ochii Adelei Kiss


Galeria Centrului Cultural „Erkel Ferenc” din Jula găzduieşte în aceste zile o nouă expoziţie a tinerei artiste Adela Kiss, care a adus în faţa publicului portrete ale unor personalităţi binecunoscute în oraş, cum sunt pictorii Gheorghe Cohan şi Rozalia Koszta, compozitorul Erkel Ferenc, etnomuzicologul Halmos Béla, poetul Simonyi Imre şi, poate cel mai drag sufletului românilor din Jula, dascălul Teodor Oltean. La vernisajul din 9 martie a expoziţiei „Portrete din Jula” s-au adunat mulţi admiratori ai activităţii graficienei Adela Kiss, absolventă a Liceului „N. Bălcescu” din Jula şi a Academiei de Artă „Ion Andreescu” din Cluj. Expoziţia poate fi văzută până pe 6 aprilie.




Concurs de religie online pentru elevi români din Ungaria


Cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, un grup de 6 elevi de la Școala Generală Românească din Micherechi și Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula, pregătiți sub îndrumarea Părintelui Protosinghel Visarion Tuderici, Secretar Eparhial și profesorul lor de religie și alți 10 elevi de la Școala Generală Românească „Lucian Magdu” din Bătania, pregătiți de Părintele Paroh Marius Vidican, au participat sâmbătă, 10 martie, la concursul de religie online intitulat „Alături de Hristos în Europa secolului XXI” și organizat de Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” și Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca, împreună cu Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Campanie AŢRU pentru alegerile parlamentare minoritare din Ungaria


Conducerea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria a organizat prima întâlnire de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 8 aprilie a.c. în ziua de joi, 8 martie, în sala mare a Centrului Cultural Românesc din Jula. În faţa unui public numeric destul de redus, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlament în perioada 2014–2018, Traian Kreszta, a făcut un fel de dare de seamă despre activitatea pe care a depus-o în anii trecuţi, punând cel mai mare accent pe asigurarea fondurilor pentru funcţionarea în condiţii cât mai bune a şcolilor şi grădiniţelor româneşti (de la Jula, Bătania, Aletea, Chitighaz, Săcal-Bedeu) preluate de AŢRU şi vorbind despre un plan important din viitorul apropiat, şi anume, construirea unor noi săli de sport pentru şcolile din Bătania şi Chitighaz. În discursul său, ţinut la început în limba română, continuat apoi în limba maghiară, Traian Kreszta, care a fost preşedintele Autoguvernării pe Ţară timp de 16 ani, în perioada 1998–2014, şi care conduce şi acum lista cu şapte candidaţi a AŢRU pentru alegerile parlamentare din Ungaria, a spus că într-un fel este mai bine că naţionalităţile din Ungaria au fiecare doar câte un purtător de cuvânt (fără drept de vot) în Parlament, şi nu un deputat cu drepturi depline, pentru că în acest fel cei 13 reprezentanţi ai naţionalităţilor nu pot fi manipulaţi de partidele politice maghiare. 
Kreszta mai este de părere că limba şi identitatea românească numai în acele instituţii de învăţământ pot fi păstrate şi întărite, care aparţin AŢRU, referindu-se aici concret la cazul şcolii din Micherechi, care nu aparţine „marii familii” a AŢRU. În programul electoral al listei AŢRU s-a pus un accent mai mare pe investiţii în clădiri (construcţii noi la şcoli şi grăniniţe, renovări la casa-muzeu de la Chitighaz), decât în subiecte legate de viitorul identitar al comunităţii istorice româneşti din Ungaria, aspecte legate de păstrarea limbii materne româneşti sau păstrarea valorilor culturale româneşti din Ungaria.
Preşedintele AŢRU, Tiberiu Juhász, cel care ocupă locul 2 pe lista AŢRU, a spus la forum că se poate lăuda cu o colaborare foarte bună între AŢRU şi actualul purtător de cuvânt Traian Kreszta, şi a vorbit despre importanţa mersului la vot în ziua de 8 aprilie, „ca să demonstrăm că suntem o comunitate viabilă în Ungaria”. Vorbitorii au încercat să-i convingă pe toţi cei circa 25 de participanţi la forum (dintre care şase au fost candidaţii de pe listă, ceilalţi fiind angajaţi ai instituţiilor AŢRU sau membri ai Clubului Pensionarilor Români din Jula) să se înscrie în registrul electoral românesc şi pe 8 aprilie să nu voteze partidele politice maghiare ci lista românească a AŢRU.
Înscrierile se pot face până vineri, 23 martie. Până la încheierea ediţiei noastre, au fost înregistrate 843 de persoane pentru a putea vota lista AŢRU.
Forumul electoral de la Jula s-a încheiat cu împărţirea unor obiecte de propagandă (pixuri, căni, umbrele şi tricouri cu sigla AŢRU şi în culorile roşu, galben sau albastru) şi cu o recepţie.
E.Ş.

Gânduri de la tineri despre limbă, credinţă, identitate


Andrei Sebastian Csiplo, absolvent al Liceului „N. Bălcescu” din Jula şi-a provocat două fost colege, pe Bettina Puiu şi pe Estera Gherman din Micherechi (ei toţi trei fiind acum studenţi în România) să-şi scrie părerile despre importanţa limbii române în viaţa lor, despre relaţiile lor cu România, cu cultura românească, despre credinţă şi despre probleme identitare. Iată părerile fetelor…

Bettina Puiu:
Limba română este o oglindă, care reflectă întreaga istorie a neamului din care facem parte cu toate bucuriile, biruinţele, înfrângerile, victoriile trăite cu toate visele realizate şi speranţele spulberate. România este locul unde mă simt ca acasă, iar limba română este limba mea maternă, chiar dacă locuiesc în Ungaria cu familia mea. Sunt recunoscătoare părinţilor mei pentru faptul că încă de mic copil au vorbit cu mine româneşte şi, totodată, datorită parţial şi lor sunt la facultate în România, alegând specializarea română-engleză. Datorită acestui fapt doresc să fiu pentru generaţiile viitoare ce au fost şi profesorii şi părinţii mei pentru mine. Deşi în zilele noastre tot mai puţini copii moştenesc limba, din păcate… De ce? Bună întrebare. Tinerii în prezent pun alte lucruri pe primul plan, ei consideră că nu este prea important să vorbească şi să studieze limba, şi din această cauză limba română îşi pierde valoarea iniţială. În opinia mea, cel mai bine ar fi să începem a vorbi româneşte încă de mici copii, pentru că cu timpul să ne familiarizăm cât mai bine cu limba. Eu încerc să vorbesc cât mai mult cu fraţii mei limba română şi este un sentiment cu adevărat minunat când îi aud vorbindu-se între ei româneşte, uneori şi micherecheneşte. Nimeni nu se naşte învăţat. Dar cu răbdare, multă dăruire şi cu puţin efort poţi să ajungi la un nivel înalt. E important să nu uităm faptul că rădăcinile noastre sunt româneşti, nu ne putem dezice românismul nostru de pe o zi pe alta. Aş dori ca în viitor să vorbim cât mai mult româneşte, să ne păstrăm tradiţiile şi să fim capabili de a ne exprima liber şi corect în limba maternă daruită şi transmisă cu mari eforturi de către strămoşii noştri din vremuri apuse până în prezent. Citatul care pe mine mă caracterizează este din Nichita Stănescu: „Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine viaţa se trăieşte.”

Estera Gherman:
În viața fiecărui om există decizii mai mari şi mai mici, însă fiecare are o consecință și aduce o schimbare. Este important ca înainte de a decide despre ceva să fim bine informați despre lucrurile care ne stau în față. De obicei, când luăm o decizie mai mare în viața noastră întrebăm mulți oameni. Nu-i așa? Vrem să știm părerea lor, ei ce ar face în locul nostru, cum ar proceda și în final cum ar alege. Toate aceste opinii ne pune pe gânduri, oare așa să fac sau nu…? Şi în ceva măsură ne influențează alegerea noastră decisivă.
Pe oamenii cei mai apropiați îi întrebăm, dar îl întreabăm pe Cel ce știe toate lucrurile? Prin rugăciune putem sta de vorbă cu Domnul Nostru, care ne-a creat și ne cunoaște cel mai bine. El știe de ce lucruri avem nevoie. Răspunsurile le vom primi în diferite forme și vom întelege care este voia Lui. Este ajutorul nostru și avem nevoie ca El să ne lumineze în a decide ce este mai bine pentru noi. Deciziile noastre să le alegem în așa fel ca să nu regretăm ceea ce am ales. Domnul Dumnezeu așteaptă să vorbești cu El, tu ești gata de a sta de vorbă cu El?

La un an după operaţie, Miruna, fetiţa care a „botezat” o asociaţie, este sănătoasă


Asociaţia „Miruna”, înfiinţată anul trecut la Micherechi, are un destin aparte, pe care îl croieşte cu migală, pas cu pas, cu jertfă şi iubire de semeni. Membrii asociaţiei, împreună cu mulţi oameni din Micherechi şi din alte sate şi oraşe din Ungaria, care se alătură în activităţile de caritate, încearcă an de an să se implice în tot mai multe acţiuni, să ajungă la cât mai multe familii sărace. Acţiunile de caritate au început în urmă cu zece ani, iar acum, din luna octombrie a anului trecut se lucreză sub forma organizată a Asociaţiei „Miruna”. Despre cele mai importante activităţi ale acesteia am stat de vorbă cu preşedintele Robert Ruja.

Mărţişor cultural românesc la Jula, cu muzică bună, teatru şi artă fotografică


Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria a întâmpinat luna martie cu un program cultural artistic, care a purtat genericul „Mărţişor cultural românesc la  Jula” şi a fost organizat în colaborare cu Consulatul General al României la Jula şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor. Evenimentul a avut loc pe 7 martie, şi s-a dovedit a fi o serată reuşită, ce a inclus teatru, muzică, artă, surprize, toate acestea dedicate domnişoarelor şi doamnelor prezente la eveniment, dar şi tuturor celor care iubesc cultura, arta şi tradiţiile româneşti.

Balul Mărţişorului de la Jula a adus primăvara


Sub genericul „Balul Mărţişorului”, Şcoala generală şi Liceul bilingv „Nicolae Bălcescu” din Jula au organizat sâmbătă, 10 martie, la Centrul Cultural Românesc din oraş, un bal de caritate, un eveniment cultural dedicat sosirii primăverii.
Cuvântul de deschidere i-a aparţinut doamnei Maria Gurzău Czeglédi, care a salutat invitaţii şi a vorbit despre semnificaţiile primăverii şi a simbolurilor care o însoţesc, urând totodată un gând bun şi o primăvară frumoasă tuturor celor prezenţi la ediţia de anul acesta a „Balului Mărțișorului”.

Şedinţă ordinară la AŢRU în prag de alegeri parlamentare


Întrunirea de la sediul AŢRU din ziua de 1 martie a început, cum se putea altfel decűt cu o mică introducere legată de Mărţişor, sărbătoarea primăverii la români. Preşedintele Tiberiu Juhász şi alţi bărbaţi de la Oficiul AŢRU au împărţit tuturor doamnelor mărţişoare şi trandafiri în semn de preţuire.
La şedinţă au luat parte 8 din cei 13 deputaţi AŢRU. Principalele puncte de pe ordinea de zi s-au referit la probleme bugetare, astfel deputaţii au aprobat în unanimitate planul bugetar pe anul 2018 al AŢRU şi al instituţiilor subordonate. Astfel, din totalul de 1.789.700.800 forinţi, cea mai mare parte a acestei sume este sprijinul de finanţare acordat de Statul Maghiar pentru şcolile şi grădiniţele româneşti administrate de AŢRU. 
Oficiul AŢRU va gospodări din 58,3 milioane ft, Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU din 48 milioane ft, iar între cele două reviste „Foaia românească” şi „Cronica” se vor împărţi, la fel care din 2009 încoace, în mod egal, cele 36,7 milioane forinţi, doar că pentru „Cronica”, AŢRU în calitate de proprietar va mai acorda în plus din surse proprii 3 milioane ft. Astfel, „Cronica” va funcţiona din 21,359 milioane ft, iar „Foaia românească” din 18,359 milioane ft. AŢRU a mai hotărât că va acorda sprijin financiar (500 mii ft) pentru Clubul Pensionarilor Români din Jula.
La şedinţă s-a votat şi delegatul AŢRU în Comisia Naţională Electorală, în persoana domnului Halász János Pál. Deputaţii AŢRU au luat apoi la cunoştinţă că domnul Tiberiu Rocsin, cel care trebuia să ocupe locul vacant în urma demisionării lui dr. Gheorghe Ruja, nu a acceptat numirea în această funcţie.
E.Ş.

Conferinţă despre învăţământul de naţionalitate la Jula


Sala mare a Centrului Cultural Românesc din Jula a găzduit, pe 28 februarie, o conferinţă despre învăţământul de naţionalitate românesc din Ungaria. Organizatorul a fost Grupul de lucru pedagogic din cadrul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Pe lângă directori şi profesori de la şcolile şi grădiniţele româneşti, administrate de AŢRU, la conferinţă au participat Tircsi Richárd, şeful Departamentului pentru Naţionalităţi din cadrul Ministerului Resurselor Umane, de la Budapesta, Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlament, Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula, şi o delegaţie sosită din Arad, condusă de viceprimarul Bognar Levente
Oaspeţii din Arad au fost consilieri locali, specialişti în domeniul educaţiei, reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean Arad, care au dorit să cunoască situaţia învăţământului românesc din Ungaria şi, totodată, să-şi exprime disponibilitatea de a oferi orice ajutor de care au nevoie şcolile şi grădiniţele noastre. În cadrul conferinţei, Ana Oros Şimon, consultant de specialitate al AŢRU, a ţinut o prelegere despre sarcinile autoguvernării pe ţară în învăţământul românesc de naţionalitate.

Dezvoltări importante la Grădiniţa românească din Jula


Conducerea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria a organizat miercuri, 28 februarie, o conferinţă de presă la Grădiniţa românească din Jula, unde a fost anunţată în mod oficial o mare investiţie care se va face în perioada următoare. Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta a hotărât recent acordarea a 50 milioane de forinţi petru construirea unei noi săli de grup, iar prin Programul Operativ de Dezvoltare Teritorială se vor acorda alte 50 milioane de forinţi pentru construcţia unei săli de sport pentru grădiniţă. Anunţul a fost făcut de către Traian Kreszta, purtător de cuvânt în Parlament, Tiberiu Juhász, preşedinte AŢRU. La conferinţa de presă a luat parte şi Tircsi Richárd, şeful Departamentului pentru Naţionalităţi din cadrul Ministerului Resurselor Umane, care a arătat că aceste dezvoltări sunt necesare şi justificate din motivul numărului crescător al copiilor care vor să frecventeze această grădiniţă. 
La eveniment a participat şi Kovács József, deputat parlamentar al oraşului Jula, care a vorbit despre importanţa asigurării condiţiilor cât mai bune ale instituţiilor în care învaţă copiii de azi. Directoarea grădiniţei, Ana Ciotea a arătat că această clădire demult şi-a depăşit limitele, în ultimii ani numărul copiilor a crescut de la 70 la peste 100. În cadrul lucrărilor de dezvoltare vor mai fi construite băi, vestiare şi depozite noi. Lucrările vor începe, conform planurilor, în cursul lunii iunii şi se vor încheia în luna septembrie. În acest timp, copiii grădiniţei vor fi găzduiţi de căminul de elevi de pe lângă şcoala românească din Jula.
E.Ş.

Ceasul de 200 de ani al bisericii din Cenadul Unguresc a fost reparat


La iniţiativa credincioşilor ortodocşi români din Cenadul Unguresc, în cursul lunii februarie anul curent a fost reparat ceasul bisericii ortodoxe române din Cenadul Unguresc, Protopopiatul Seghedin. Acest ceas, care are o istorie îndelungată, fiind cumpărat de către comunitatea ortodoxă română şi sârbă din localitate şi instalat după 1808, când a fost construită biserica, a funcţionat neîntrerupt în turnul bisericii de 32 de metri, până în urmă cu câţiva ani. În ultima perioadă, ceasul a fost întreţinut de către Túri András, fost crâsnic al bisericii, unul dintre meseriaşii din sat, însă, în ultimii ani, motorul şi alte piese vechi şi scumpe au fost obstacole care au oprit total funcţionarea acestuia. 


Deoarece oferta primită pentru cumpărarea unui nou ceas a fost de un milion de forinţi, la începutul lunii februarie au început să se adune donaţii pentru repararea acestuia. Înainte de lăsarea Postului Mare, la Cenad a fost organizat şi un bal de binefacere pentru acest scop. Fondurile obţinute în urma balului şi de la sponsorii din Cenadul Unguresc, Macău şi Jula, au făcut posibilă cumpărarea pieselor necesare, iar ceasul a fost reparat, precum şi iluminatul ceasului, pentru a se vedea ora exactă şi noaptea. De aceste intervenţii s-a ocupat Popovics Krisztián, şeful secţiei economice a primăriei din Cenad.
A.B.

Un actor în devenire: Lior Itai Cazac, elev al şcolii româneşti din Bătania, în rol principal la Teatrul „Jókai” din Bichişciaba


Nici zăpada, nici gerul şi nici drumurile acoperite cu gheaţă nu au stat în calea celor 80 de copii şi profesorii lor de la Şcoala generală „Lucian Magdu” din Bătania, care – după multe greutăţi organizatorice – în sfârşit, în sâmbăta din 3 martie au ajuns la Teatrul „Jókai” din Bichişciaba, la spectacolul „Micimackó”, de A.A.Milne (Ursuleţul Winnie the Pooh), în care rolul lui Christopher Robin este jucat de colegul lor din clasa a 6-a: Lior Itai Cazac, un actor în devenire, un copil care şi-a demonstrat talentul până acum la nenumărate concursuri de poveşti româneşti dar şi în cercul de teatru în limba maghiară din Bătania.
Totuşi, cum a ajuns Lior Cazac să joace rolul principal într-o piesă de teatru, pe o scenă adevărată? În primul rând, aceasta se datorează talentului său înnăscut. Dar pe lângă asta, Dumnezeu i-a mai dat ceva: profesori atenţi şi părinţi buni.

2 mar. 2018

70 de ani în paşi de dans - Sărbătoarea dansului şi muzicii populare din Micherechi


Nimeni nu mai ştie de când cer micherechenii o casă de cultură mai mare. Cu siguranţă de vreo două decenii. Cei care s-au înghesuit sâmbăta trecută, 24 februarie, în Casa de Cultură „Gh. Dulău” să vadă serata folclorică dedicată aniversării a 70 de ani de la înfiinţarea primei echipe de dansuri populare din sat ştiu cu siguranţă despre ce vorbesc. Această clădire iarăşi s-a dovedit a fi mult prea mică pentru cei vreo cinci sute de oameni, dacă nu mai mulţi, care au venit să sărbătorească împreună dansul şi cântecul popular românesc din Micherechi. A fost o seară caldă, de suflet, cu multe emoţii şi multe-multe aplauze, care aproape că nu mai vroiau să se termine…

Sprijin suplimentar pentru Grădiniţa românească din Micherechi


Foto: Bajtai László
Şcolile şi grădiniţele naţionalităţilor din Ungaria vor primi o suplimentare de 330 milioane de forinţi pentru anul 2018, a anunţat pe 21 februarie, la Budapesta, secretarul de stat din cadrul Ministerului Resurselor Umane responsabil pentru relaţiile cu bisericile, naţionalităţile şi societatea civilă. Soltész Miklós a anunţat că se vor împărţi 305 milioane de forinţi la 54 de autoguvernări ale naţionalităţilor din Ungaria, iar în acest an, pentru prima dată, 25 de milioane de forinţi vor fi direcţionaţi către 6 instituţii de cultură ale minorităţilor. Autoguvernările naţionalităţilor naţionale pot folosi aceşti bani pentru investiţii şi pentru funcţionarea instituţiilor proprii, a adăugat oficialul ungar la un eveniment festiv din Parlament, unde au fost invitaţi reprezentanţii naţionalităţilor.
Din partea comunităţii româneşti, vor primi sprijin suplimentar pe anul 2018 Grădiniţa românească (1,5 milioane Ft) şi Autoguvernarea din Micherechi (800 mii Ft). La festivitatea din Parlament au luat parte şi primăriţa Margareta Tat şi directoarea grădiniţei, Tünde Ruja Nyári, de la Micherechi.
E.Ş.


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...