Cadre didactice şi reprezentanţi ai
naţionalităţilor română, germană şi slovacă, au participat pe 18 aprilie la cea
de-a 7-a ediţie a conferinţei pedagogilor de naţionalitate, organizată la
Facultatea Pedagogică „Gál Ferenc” din Szarvas.
Anul acesta întâlnirea a avut loc sub
genericul „Trăind în credinţă – Copilul viitorul naţionalităţilor” („Hittel élni
– A gyermek a nemzetiségek jövője”). Din comunitatea românească au participat un număr mare de educatoare şi
învăţători, unii dintre ei absolvenţi ai acestei catedre de română, dar şi alţi
profesori de la şcolile româneşti din Ungaria, precum şi Florin Vasiloni,
consul general al Românei la Jula, Tiberiu Juhász, preşedintele
Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi Maria Gurzău Czeglédi,
directorul Liceului „Nicoale
Bălcescu” din Jula.
Prima parte a conferinţei s-a desfăşurat
în şedinţă plenară, urmată de lucrări pe secţiuni ale celor trei naţionalităţi.
Şedinţa în plen pentru toate naţionalităţile a fost moderată de către dr. Lipcsei Imre Phd, decanul
facultăţii din Szarvas. S-a pus accent pe importanţa predării în şcolile de
naţionalitate, s-a vorbit despre cât de important este rolul şi locul
naţionalităţilor din Ungaria, despre religie şi importanţa învăţării limbii şi
promovării culturii şi tradiţiilor la şcolile de naţionalitate. La şedinţa
plenară au luat cuvântul distinşi invitaţi, printre care dr. Kiss-Rigó
László, episcopul romano-catolic
de Szeged-Csanád, Dankó Béla, deputatul parlamentar din Szarvas, Babák
Mihály, primarul oraşului Szarvas, Igor Furdik, consul general al
Slovaciei la Bichişciaba, Florin Vasiloni, consul general al Românei la
Jula, Ritter Imre, deputatul nemţilor din Ungaria în Parlamentul de la
Budapesta, Tiberiu Juhász, preşedintele AŢRU, au mai adresat cuvinte de
salut şi alţi reprezentanţi ai celor trei naţionalităţi, consilieri locali şi
judeţeni.
Parlamentarul Ritter Imre a vorbit despre
importanţa faptului că germanii au un reprezentant cu drepturi depline în
Parlament, fiind singurul deputat de naţionaliate cu drept de vot în urma
alegerilor parlamentare de la 8 aprilie 2018. A mai subliniat faptul că din
această poziţie pe care o are o să-i susţină şi pe ceilalţi purtători de cuvânt
ai celorlalte 12 naţionalităţi în toate problemele pe care le au aceştia.
Ritter Imre a susţinut şi o prelegere despre învăţământul de naţionalitate şi
concepţia de predare în şcolile de naţionalitate, vorbind despre poziţia limbii
materne în şcolile de naţionalitate germană şi a prezentat şi o statistică
privitoare la instituţiile de învăţământ germane din Ungaria, în care predau
1044 de educatoare la grădiniţele de naţionalitate şi 1890 de cadre didactice,
învăţători şi profesori. Nu s-a sfiit să vorbească nici despre situaţia precară
în care se află poziţia limbii materne în şcolile de naţionalitate şi a
menţionat faptul că este foarte important ca pedagogul să vorbească cu plăcere
limba maternă pe care o predă elevului său.
La întâlnirea de la Szarvas, fiecare
naţionalitate a venit şi cu un scurt program cultural, elevii de la Şcoala
generală şi Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula au prezentat publicului un
program de dansuri populare româneşti, un grup de copii de la Şcoala generală
germană din Gyomaendrőd a adus un dans vesel german, iar din partea naţionalităţii slovace un grup de fete
a deschis programul evenimentului cu cântece slovăceşti, acompaniate la ţiteră.
După şedinţa plenară oaspeţii au fost
împărţiţi pe secţiuni, fiecare naţionalitate separat, iar la secţiunea română,
condusă de prof. univ. dr. Florea Olteanu, şeful Catedrei de limba
română din Szarvas, au fost prezentate lucrări didactice de specialitate de
către Maria Gurzău Czeglédi, Mihaela Birescu şi pr. Petru
Puşcaş. A luat cuvântul şi Tiberiu Juhász, preşedintele AŢRU, care a vorbit
despre buna colaborare şi funcţionare a şcolilor aflate în administrarea
autoguvernării pe ţară, familie din care le pare rău că este absentă şcoala din
Micherechi.
Consulul general român Florin Vasiloni a
susţinut şi la secţiunea română un discurs în care diplomatul român a vorbit
despre ofertele statului român de burse de studiu în România, burse la care
s-au prezentat deja pentru anul viitor şase tineri din comunitate, precum şi despre
taberele pentru copii etnici români din Ungaria. Anul acesta, Ungaria a primit
din partea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni 150 de locuri la taberele
ARC.
A.B.
Comentarii
Trimiteți un comentariu