Naționalitățile în noul Parlament ungar


Reprezentanţii naționalităților în noul Parlament ungar au depus jurământul în ziua de 8 mai, în fața Președintelui Parlamentului, Kövér László. La festivitate au participat şi Semjén Zsolt vice-premier, Jakab István, vicepreședintele Parlamentului, Mátrai Márta, secretarul general al Parlamentului, Soltész Miklós, secretar de stat responsabil şi pentru naționalități, respectiv președinții autoguvernărilor pe țară ale naționalităților pe listele cărora au figurat reprezentanții lor în Parlament (din partea AȚRU fiind delegată Mariana Negreu Vetró), Dr. Szalayné Dr. Sándor Erzsébet, adjunctul ombudsmanului, responsabil pentru naționalități, și numeroși oficiali din organele guvernamentale, reporteri mass-media, informează Cabinetul reprezentantului naționalității române în Parlament.

Jurământul a fost depus de către 11 reprezentanți ai naționalităților, printre care și Traian Kreszta, reprezentantul naționalității române, la festivitate participând și Ritter Imre, care a fost ales deputat cu drept de vot al naționalității germane în Parlament.


*
În ziua de marţi, 15 mai, vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt a fost audiat de Comisia Parlamentară a Naţionalităţilor, condusă de noul preşedinte, germanul Ritter Imre. „Resursele financiare destinate subvenţionării minorităţilor au sporit în mod considerabil în ultima perioadă, iar guvernul ungar nu va avea nici în viitor intenţia de a se zgârci”, a spus Semjén. Politicianul este propus pentru funcţia de ministru fără portofoliu. El a mai adăugat: toate naţiunile constituie valori unice şi irepetabile, reprezintă o bogăţie de valori ce poate fi oferită doar de naţiunea respectivă sau partea respectivă a naţiunii, iar această constatare este şi mai adevărată în cazul minorităţilor. Zsolt Semjén a accentuat: el depune strădanii pentru apărarea acestor valori, relatează Agenţia MTI, preluat de hirado.hu.
Minorităţile care au o ţară-mamă, au şi o anumită misiune, cea de a fi o punte de legătură între statul respectiv şi Ungaria. a spus Semjén. Iar dacă există divergenţe între noi şi statul respectiv, chiar şi o controversă, situaţia dată nu va dezavantaja în nici un fel minoritatea de aici din Ungaria. Semjén a mulţumit în mod expres activitatea depusă în comisiile mixte, numind-o exemplară pe cea depusă de minorităţi.


Politicianul a explicat că guvernul maghiar respectă şi apreciază toate culturile şi grupurile etnice, precum şi toate persoanele care aparţin minorităţilor naţionale, dar nu va accepta niciodată ca un grup etnic, care a venit doar de câţiva ani în Ungaria să beneficieze de drepturi similare cu cele ale minorităţilor autohtone, care fac parte din naţiunea maghiară şi sunt părţi constitutive ale statului ungar.
El a vorbit şi despre legea minorităţilor, care în opinia sa a trecut testul timpului şi a cărei adoptare a fost o faptă istorică. Zsolt Semjén a semnalat: dacă din anumite considerente amendarea legii ar fi importantă şi necesară din punctul de vedere al minorităţilor, iar comisia şi-ar da girul, guvernul va fi deschis să o modifice.
Numărul instituţiilor minorităţilor naţionale a crescut de la 12 la 82 în perioada recentă, a informat politicianul, adăugând că el este adeptul convins al preluării (şi finanţării) acestora, fie vorba de instituţii ale cultelor sau ale minorităţilor. Aceste instituţii posedă întotdeauna un anume plus, care le face mai bogate, a afirmat el. Zsolt Semjén a specificat că sumele alocate acestui domeniu au crescut de trei ori şi se cifrează actualmente la 10,5 miliarde de forinţi. El a promis că în cazul unor propuneri raţionale, guvernul ungar nu se va zgârci nici în viitor.
Soltész Miklós, care va superviza acest domeniu şi în viitor în calitate de secretar de stat, a afirmat: rezultatele se datorează muncii depuse în comun. Au fost făcuţi paşi imenşi, subvenţiile acordate au atins un nivel mult mai ridicat, iar posibilităţile au sporit chiar şi în direcţia ţărilor-mamă.
Traian Kreszta, reprezentantul fără drept de vot al minorităţii române a relevat că instituţiile comunităţii funcţionează fără impedimente. Totuşi el a considerat că stagnarea activităţii comisiei mixte interguvernamentale româno-maghiare este ca un nod gordian, care reprezintă o dificultate în relaţiile româno-maghiare.
Semjén Zsolt a răspuns că el nu consideră semnarea protocolului comisiei mixte româno-maghiare o posibilitate reală. Guvernul maghiar nu poate proceda în acest sens, dacă UDMR consideră că protocolul nu poate fi semnat, a afirmat el, spunând că în ipoteza existenţei unor iniţiative raţionale, guvernul maghiar le va promova pe acestea, indiferent dacă figurează în protocol sau nu.
În ceea ce priveşte întrebările şi propunerile legate de amendamentele legislative, el a comunicat că guvernul maghiar va fi partener în cazul oricăror precizări, dar nu ar dori ca guvernul sau administraţia de stat să specifice cine este român sau sârb.
Reprezentanţii fără drept de vot ai minorităţilor naţionale au fost în unanimitate de acord cu numirea lui Semjén Zsolt. Viceprim-ministrul va fi responsabil pentru politicile naţionale, problemele cultelor şi minorităţilor, informează hirado.hu.

Comentarii