Reprezentanţii naționalităților
în noul Parlament ungar au depus jurământul în ziua de 8 mai, în fața Președintelui
Parlamentului, Kövér László. La
festivitate au participat şi Semjén Zsolt
vice-premier, Jakab István, vicepreședintele
Parlamentului, Mátrai Márta,
secretarul general al Parlamentului, Soltész
Miklós, secretar de stat responsabil şi pentru naționalități, respectiv președinții
autoguvernărilor pe țară ale naționalităților pe listele cărora au figurat
reprezentanții lor în Parlament (din partea AȚRU fiind delegată Mariana Negreu Vetró), Dr. Szalayné Dr. Sándor Erzsébet,
adjunctul ombudsmanului, responsabil pentru naționalități, și numeroși oficiali
din organele guvernamentale, reporteri mass-media, informează Cabinetul
reprezentantului naționalității române în Parlament.
Jurământul a fost
depus de către 11 reprezentanți ai naționalităților, printre care și Traian Kreszta, reprezentantul naționalității
române, la festivitate participând și Ritter
Imre, care a fost ales deputat cu drept de vot al naționalității germane în
Parlament.
*
În ziua de
marţi, 15 mai, vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt a fost
audiat de Comisia Parlamentară a Naţionalităţilor, condusă de noul preşedinte, germanul Ritter Imre. „Resursele financiare
destinate subvenţionării minorităţilor au sporit în mod considerabil în ultima
perioadă, iar guvernul ungar nu va avea nici în viitor intenţia de a se zgârci”,
a spus Semjén. Politicianul este
propus pentru funcţia de ministru fără
portofoliu. El a mai adăugat: toate naţiunile constituie valori unice şi
irepetabile, reprezintă o bogăţie de valori ce poate fi oferită doar de
naţiunea respectivă sau partea respectivă a naţiunii, iar această constatare
este şi mai adevărată în cazul minorităţilor. Zsolt Semjén a accentuat: el depune
strădanii pentru apărarea acestor valori, relatează Agenţia MTI, preluat de
hirado.hu.
Minorităţile care au o ţară-mamă, au şi o anumită misiune, cea de a fi o
punte de legătură între statul respectiv şi Ungaria. a spus Semjén. Iar dacă există divergenţe
între noi şi statul respectiv, chiar şi o controversă, situaţia dată nu va
dezavantaja în nici un fel minoritatea de aici din Ungaria. Semjén a mulţumit în mod expres
activitatea depusă în comisiile mixte, numind-o exemplară pe cea depusă de
minorităţi.
Politicianul a explicat că guvernul maghiar respectă şi apreciază toate
culturile şi grupurile etnice, precum şi toate persoanele care aparţin
minorităţilor naţionale, dar nu va accepta niciodată ca un grup etnic, care a
venit doar de câţiva ani în Ungaria să beneficieze de drepturi similare cu cele
ale minorităţilor autohtone, care fac parte din naţiunea maghiară şi sunt părţi
constitutive ale statului ungar.
El a vorbit şi despre legea minorităţilor, care în opinia sa a trecut
testul timpului şi a cărei adoptare a fost o faptă istorică. Zsolt Semjén a
semnalat: dacă din anumite considerente amendarea legii ar fi importantă şi
necesară din punctul de vedere al minorităţilor, iar comisia şi-ar da girul,
guvernul va fi deschis să o modifice.
Numărul instituţiilor minorităţilor naţionale a crescut de la 12 la 82 în
perioada recentă, a informat politicianul, adăugând că el este adeptul convins
al preluării (şi finanţării) acestora, fie vorba de instituţii ale cultelor sau
ale minorităţilor. Aceste instituţii posedă întotdeauna un anume plus, care le
face mai bogate, a afirmat el. Zsolt Semjén a specificat că sumele alocate
acestui domeniu au crescut de trei ori şi se cifrează actualmente la 10,5
miliarde de forinţi. El a promis că în cazul unor propuneri raţionale, guvernul
ungar nu se va zgârci nici în viitor.
Soltész Miklós, care va superviza acest domeniu şi în viitor în calitate de
secretar de stat, a afirmat: rezultatele se datorează muncii depuse în comun.
Au fost făcuţi paşi imenşi, subvenţiile acordate au atins un nivel mult mai
ridicat, iar posibilităţile au sporit chiar şi în direcţia ţărilor-mamă.
Traian Kreszta, reprezentantul fără drept de vot al minorităţii române a
relevat că instituţiile comunităţii funcţionează fără impedimente. Totuşi el a
considerat că stagnarea activităţii comisiei mixte interguvernamentale româno-maghiare
este ca un nod gordian, care reprezintă o dificultate în relaţiile
româno-maghiare.
Semjén Zsolt a răspuns că el nu consideră semnarea protocolului comisiei
mixte româno-maghiare o posibilitate reală. Guvernul maghiar nu poate proceda în
acest sens, dacă UDMR consideră că protocolul nu poate fi semnat, a afirmat el,
spunând că în ipoteza existenţei unor iniţiative raţionale, guvernul maghiar le
va promova pe acestea, indiferent dacă figurează în protocol sau nu.
În ceea ce priveşte întrebările şi propunerile legate de amendamentele
legislative, el a comunicat că guvernul maghiar va fi partener în cazul
oricăror precizări, dar nu ar dori ca guvernul sau administraţia de stat să
specifice cine este român sau sârb.
Reprezentanţii fără drept de vot ai minorităţilor naţionale au fost în
unanimitate de acord cu numirea lui Semjén Zsolt. Viceprim-ministrul va fi
responsabil pentru politicile naţionale, problemele cultelor şi minorităţilor,
informează hirado.hu.
Comentarii
Trimiteți un comentariu