Excursie imaginară prin istoria şi cultura românilor

Dragi cititori,
Începând din acest număr, vă invităm la o excursie mai puţin obişnuită prin Budapesta, pentru a depista acele urme care dovedesc existenţa culturală a românilor în capitala ungară. Ne va călăuzi istoricul Maria Berényi, care ne va propune, de fiecare dată, un imobil, o casă, care a aparţinut unor români din Budapesta, care au avut merite importante în păstrarea şi sprijinirea limbii şi culturii româneşti. Vă adresăm rugămintea de a încerca să le recunoaşteţi, să vă documentaţi ce reprezintă respectiva imagine şi să ne împărtăşiţi şi nouă la ce concluzie aţi ajuns, scriindu-ne la adresa electronică: foaia@foaia.hu


Clădirea din fotografie a fost ridicată la Pesta, în 1755–1756, în stil baroc. Se află nu departe de malul Dunării, la colţul străzilor Galamb şi Pesti Barnabás. Proprietar al imobilului a fost, de la începutul secolului al XVIII-lea până în 1888, un mare mecenat şi unul dintre conducătorii bisericii greco-macedoromâne din capitala ungară. În această casă a funcţionat un salon literar românesc, frecventat de mari personalităţi ale timpului, ca: Petru Maior, Samuil Micu Clain, Gheorghe Şincai, Dinicu Golescu, Moise Nicoară, Eftimie Murgu, Zaharie Carcalechi, Dimitrie Ţichindeal, Teodor Aaron, Damaschin Bojincă, Emanuil Gojdu. Tot aici a prins contur mişcarea naţională românească din Pesta. În această casă a locuit şi viitorul episcop Andrei Şaguna, nepot al proprietarului, în timpul studiilor sale liceale şi universitare. Din 1931, clădirea a adăpostit pentru o bună perioadă de timp, Restaurantul de 100 de ani.
ÎNTREBARE: Care este numele marelui mecenat macedoromân, 
care a fost proprietar al acestei case?

Comentarii