Un cuib de spiritualitate românească la Micherechi

Prima ediţie a cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească de la Micherechi, deschise pe 4 martie, vinerea trecută au ajuns la sfârşit. La cursurile desfăşurate din două în două săptămâni, au participat lucrători ai primăriei, ai şcolii, pedagogi activi şi pensionari, studenţi, dar şi persoane particulare din Micherechi. Întâlnirile au fost organizate pe baza Acordului de colaborare dintre Primăria şi Autoguvernarea Românească din Micherechi cu Autoconducerea Română şi Catedra de Limba şi Literatura Română din Seghedin, expunerile fiind susţinute în mod voluntar de profesorii dr. Gheorghe Petruşan, preşedintele Autoconducerii Româneşti din Seghedin şi dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi Literatura română a Universităţii din Seghedin, dar şi de Răzvan Ciolcă, viceconsul al României la Seghedin, redactorul şef al emisiunii „Ecranul nostru” Tiberiu Boca şi redactorul şef al „Foii româneşti” Eva Iova.

Directoarea şcolii generale Maria Pătca Petruşan a subliniat încă la începutul cursurilor importanţa învăţământului românesc: „Vrem să refacem prestigiul, demnitatea, rolul indispensabil al şcolii noastre. Din păcate, în ultimul timp, predarea limbii române este tot mai grea de realizat, deoarece în familii limba română pierde tot mai mult teren, la fel şi în viaţa socială a satului. Sarcina de perpetuare a limbii şi identităţii îi revine tot mai mult şcolii şi grădiniţei. Pentru o localitate aşa de mică cum e noastră, şcoala este acea instituţie fără de care viaţa românească a comunităţii nu poate fi concepută. De aceea, dorim să ne salvăm şcoala, dorim ca elevii să rămână şi să studieze în satul lor natal.”

Cursurile s-au desfăşurat la şcoală, fiind şi prin acest fapt mereu în atenţia participanţilor rolul acesteia de formare a identităţii româneşti.

Cu toate că majoritatea subiectelor dezbătute la cursuri au fost cunoscute de participanţii interesaţi, aceştia au vizitat cu mare bucurie şi însufleţire orele speciale de română, fiind atraşi de spiritualitatea românească pe care o acordau iniţiatorii.

Situaţia limbii române în Europa, diferenţa dintre naţiune şi stat, minoritate şi majoritate, enigmele originilor, probleme de identitate, simboluri identitare şi calcuri lingvistice la românii din Ungaria, rezistenţa anticomunistă şi bucătăria românească au stimulat micherechenii să ajungă mai aproape de tot ce-i românesc.

Atmosfera prietenoasă şi utilitatea cursurilor de română redau cel mai bine impresiile participanţilor, care susţin că aspectul cel mai avantajos al cursurilor a fost spiritualitatea românească.

„Multe informaţii auzite la aceste cursuri le-am învăţat în tinereţe şi mi-a făcut mare plăcere să le recapitulez. Cel mai mult mi-a plăcut gramatica. Iar subiectele legate de cultura şi civilizaţia română au fost de folos pentru noi şi le vom putea transmite şi noi şcolarilor. Tot aşa de util este şi să auzi intelectuali vorbind româneşte, limba literară, cizelată. Dar ne-am dori să aflăm mai multe şi despre artişti, oameni ai culturii contemporani”, a spus una dintre învăţătoare, la care alta a adăugat că şi subiectele legate de identitate sau locul minoritarului printre cetăţenii majoritari le-au dat de gândit.

Profesoara pensionară Ana Dulău Cozma şi-a exprimat şi ea bucuria de a participa împreună cu foştii colegi la aceste cursuri: „Mi-a făcut o deosebită plăcere să aflu noi informaţii despre poporul român şi cultura acestuia. Toate subiectele au fost cunoscute pentru noi separat, însă a fost foarte bine să le auzim la un loc, într-un cadru modern. Trebuie să vorbim despre problemele cu care ne confruntăm azi în viaţa publică a românilor din Ungaria, dar trebuie să fim conştienţi şi de importanţa legăturilor cu ţara-mamă. M-am bucurat şi de faptul că s-au implicat prin prezentarea unor teme interesante şi intelectuali tineri, care sunt viitorul comunităţii noastre. Pentru mine a sunat dulce vorba bună românească.”

Gheorghe Ruja a luat parte la cursuri pentru a avea o tangenţă directă cu limba română. „A fost o surpriză pentru mine când am auzit despre această iniţiativă a catedrei şi mi-a propus şi eu să particip la aceste cursuri. Eu chiar le-am considerat utile pentru mine, pentru că dacă nu am o tangenţă directă cu limba română, atunci pentru mine este binevenită o astfel de iniţiativă. Dar cred că toţi cursanţii au auzit lucruri interesante, fiecare dintre ei a putut să afle noutăţi. Pentru mine au fost foarte interesante lucrurile legate de limba română vorbită corect, să aflu reguli ale unor noţiuni. Dar ar trebui să dezbatem şi ultimul subiect, care s-a propus pentru încheierea primei ediţii, care până la urmă s-a amânat, Monografia Micherechiului. Cred că acesta ar fi cel mai important subiect pentru noi, micherechenii, ştiind despre cazul când micherechenii au cerut ca Micherechiul să fie anexat României în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Însă cred că nu mulţi cunosc prea multe detalii despre trecutul mai îndepărtat al Micherechiului, de aceea ar fi fost bineprimit şi o astfel de prezentare. Sperăm să o dezbatem în septembrie.”

Iată că iniţiativa profesorilor universitari din Seghedin a avut mare succes la Micherechi, care trebuie să continue şi în următorul an şcolar. Avem speranţa că la a doua ediţie a cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească vor participa cu mult mai multe persoane responsabile pentru viitorul românilor din Ungaria.

R.P.