Excursie imaginară prin istoria şi cultura românilor

Dragi cititori,

Vă invităm la o excursie mai puţin obişnuită prin Budapesta, pentru a depista acele urme care dovedesc existenţa culturală a românilor în capitala ungară. Ne va călăuzi istoricul Maria Berényi, care ne va propune, de fiecare dată, un imobil, o casă, care a aparţinut unor români din Budapesta, care au avut merite importante în păstrarea şi sprijinirea limbii şi culturii româneşti. Vă adresăm rugămintea de a încerca să le recunoaşteţi, să vă documentaţi ce reprezintă respectiva imagine şi să ne împărtăşiţi şi nouă concluzia la care aţi ajuns, scriindu-ne la adresa electronică: foaia@foaia.hu

Clădirea din fotografie, care adăposteşte azi un hotel, se află pe strada Mária, la numărul 10. Medicul român care a locuit în acest imobil s-a născut la Viena, pe 28 iulie 1854. Mama sa, Sofia Holdscheid, provenea dintr-o familie burgheză din Viena, iar tatăl său, bănăţean de origine, a fost fondator al Partidului Naţional Român din Ungaria şi parlamentar în Ungaria timp de treizeci de ani. Unul dintre cei opt copii ai acestei familii, viitorul medic despre care e vorba, şi-a făcut studiile elementare şi medii la Lugoj şi la Viena, a început medicina la Budapesta, pentru a o termina, în 1878, la Viena. Apoi a revenit în capitala ungară, unde şi-a început cariera ca asistent universitar la Facultatea de Medicină din Budapesta.

În 1880, a fost numit profesor privat şi şef al laboratorului de bacteriologie, condus de Korányi Frigyes, iar în 1884, devine profesor public extraordinar de histopatologie şi i s-a încredinţat conducerea secţiei autonome de anatomie patologică de la spitalul Stefánia.

A primit o bursă de stat pentru a-şi continua studiile în Germania şi în Franţa. Atunci i-a cunoscut personal pe Louis Pasteur şi pe Robert Koch. A avut ocazia să studieze metodele cele mai moderne de microbiologie şi de histopatologie. André Victor Cornil, profesorul său de histopatologie de la Paris a fost coautorul acestuia la importantul studiu cu titlul „Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses”, care a constituit, de fapt, primul manual de bacteriologie din lume.

În 1887, medicul este chemat în România. Este numit profesor la catedra de bacteriologie şi histopatologie a facultăţii din Bucureşti. A condus Institutul de Patologie şi Bacteriologie de la Bucureşti timp de patru decenii. A fondat Societatea de anatomie, a publicat o gazetă de medicină, care a câştigat renume şi în străinătate, denumită „Analele Institutului de Patologie şi Bacteriologie din Bucureşti”. A fost mult timp redactorul şef al revistei „România medicală” şi împreună cu alţi savanţi români a participat la publicarea revistei „Archives des scienses médicales” (1896). În 1895 a fost ales membru al Academiei Române.

Întrebare: Care este numele acestui savant român, care a contribuit la revoluţionarea medicinii universale?

Răspunsul la întrebarea din numărul trecut: Imobilul din Piaţa Vörösmarty i-a aparţinut familiei Mocioni, iar iniţialele care se pot vedea şi astăzi pe ornamentul din fier forjat (M.S.) sunt ale lui Alexandru Mocioni (Mocsonyi Sándor).