Bucharest Warriors este o echipă de fotbal american din România, înfiinţată în 2007 şi este actuala şi prima campioană a României la fotbal american. Împreună cu Constanţa Sharks, este prima echipă care a adus un nou sport în România, împreună au disputat primul meci de fotbal american din România. Pe 26 iunie, Bucharest Warriors a jucat un meci amical în Ungaria, contra formaţiei Szeged BATS. Echipa românească a câştigat cu 14-12. După meci am stat de vorbă cu Florin Gabriel Petian, care ne-a introdus în tainele acestui sport.
– Astăzi am asistat la un eveniment sportiv de care eu, personal, nu am avut parte live până acum, fiind vorba despre fotbalul american, care este un sport nou şi în România. Daţi-ne, vă rog, câteva date despre fotbalul american!
– La noi fotbalul american a fost înfiinţat în urmă cu trei ani, iar anul trecut am avut primul campionat care s-a ţinut între Bucharest Warriors – Bucharest Predators – Aliens Timişoara şi Cluj Crusaders şi, spre fericirea noastră, am câştigat. Uşor, uşor, acest sport minunat începe să se dezvolte şi la noi. A început lumea să se intereseze mai mult. Anul acesta vom avea cel de-al doilea campionat şi sperăm să fie frumos şi cu cât mai multe echipe.
– Aţi venit până la Seghedin să jucaţi un meci amical, care privit pe dinafară nu pare prea amical, pentru că vă luptaţi pe teren cu adevărat, nu glumă…
– Într-adevăr, este un sport de contact ca şi rugby, şi un sport care te uneşte. Eu am jucat şi la Roma. Acest sport te ajută foarte mult să te descarci de răutate, de nervi, de probleme. Este şi un joc foarte inteligent, nu poate să-l joace toată lumea, fiindcă are tot felul de strategii, de scheme, pe care trebuie să le execuţi. Este un sport plăcut, care uneşte foarte mult şi te ajută atât în teren cât şi în afara lui.
– Tot ce am înţeles azi din acest meci este că aţi câştigat cu 14–12. Sunt multe reguli în acest joc?
– Sunt foarte multe reguli şi, cum am mai amintit, este şi un fel de joc de strategie şi din această cauză există şi multe faulturi. O echipă de mai mulţi oameni are posesia mingii. Aceasta se numeşte offense (atac) şi încearcă să avanseze cu mingea în lungul terenului, fie fugind cu ea, fie pasând-o, şi să marcheze puncte trecând linia de scor şi ajungând cu ea în zona ce poartă numele de endzone (zona de scor). Cealaltă echipă se numeşte defense (apărare). Aceasta încearcă să oprească echipa în ofensivă şi să o facă să piardă posesia mingii. Dacă echipa în ofensivă reuşeşte să marcheze, va ceda posesia echipei adverse şi rolurile se schimbă (echipa în ofensivă se va apăra şi echipa defensivă va ataca). Aceste schimbări de posesie se vor produce până în momentul în care cele patru sferturi ale meciului se vor termina.
– Câţi sunteţi într-o echipă?
– Depinde şi de posibilităţi. Noi am putut juca azi doar cu 20 de jucători, dar într-o echipă normală sunt între 20 şi 50 de persoane, pentru că nu poţi să rezişti, te oboseşti foarte repede. Dacă te prind doi oameni de 150 de kg unul, e foarte greu să te ridici şi să joci mai departe, de aceea există multe schimbări.
– Aveţi multe vânătăi după un astfel de meci?
– Avem vânătăi, dar plăcute. Pentru că, dacă ai o vânătaie sau o zgârâitură de pe teren, înseamnă că ai dat ceva, te-ai sacrificat pentru colegii tăi şi asta e o plăcere.
– Fotbalului american s-a născut din rugby-ul american de la sfârşitul secolului al 19-lea. Din câte ştiu, aveţi antrenori americani?
– Avem doi antrenori americani, unul pe atac şi unul pe apărare, dar, din păcate, nu au reuşit să vină să fie azi alături de noi. Ei vin tot timpul cu tehnică nouă, cu scheme şi idei noi, iar pentru noi este foarte important să avansăm.
– Acest echipament câte kilograme are?
– În total, cu tot cu cască şi armătură, are 10 kilograme în plus. E greu, dar ne-am obişnuit, iar fără acestea nu am putea juca. De aceea poţi juca fără frică, mulţumită acestui echipament, cu toate că se pot întâmpla uneori şi mici accidente.
– Sunt supărări pe teren?
– Supărări nu, mai mult nervi, acolo eşti în tensiune tot timpul, mai şi greşeşti, dar la sfârşit batem palma cu adversarul şi e totul ok.
– Cum au fost adversarii de azi de la Seghedin?
– La început ne-a fost puţin frică, pentru că am luat două goluri şi au într-adevăr o echipă bună şi un teren frumos. Păcat că noi nu avem un asemenea teren, ceea ce înseamnă că ei se pot antrena mai bine. Am înţeles că o să mai jucăm cu cei din Szeged şi bineînţeles că o să-i invităm şi noi la Bucureşti. Acolo e galeria noastră şi, totuşi, e mai frumos acasă.
– Am înţeles că faceţi acest sport din pasiune. Toţi aveţi o meserie?
– Sigur, fiecare mai face şi altceva pe lângă acest sport şi ne autofinanţăm pentru că nu avem nici un sponsor. De aceea am spus că e plăcut, pentru că suntem un grup, care ne înţelegem bine şi totul facem din plăcere.
Iulia Kaupert
Comentarii
Trimiteți un comentariu