Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, desfăşurat sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a hotărât, joi, 21 iulie, canonizarea mitropoliţilor Transilvaniei Andrei Şaguna (cu zi de pomenire la 30 noiembrie) şi Simion Ştefan (cu zi de pomenire la 24 aprilie), ca urmare a propunerilor sinoadelor mitropolitane ale Mitropoliei Ardealului şi Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, informează Patriarhia Română. Cei doi ierarhi, prin nobila lor misiune pe pământ, prin tipărirea de cărţi în limba română, prin îndemnul către preoţi de a fi aproape de poporul lor, au contribuit la păstrarea identităţii poporului român, dar mai ales la păstrarea neştirbită a credinţei strămoşeşti.
 |
| Mitropolitul Andrei Şaguna |
Mitropolitul Andrei Şaguna s-a născut la Mişcolţ, pe 20 decembrie 1808, într-o familie de negustori aromâni. Om al timpului şi al vremurilor, Andrei Şaguna şi-a câştigat dreptul de a fi canonizat ca un mare ierarh deschizător de orizonturi noi şi luminoase pentru Transilvania. Deşi a trăit mai înainte cu aproape un secol înainte de providenţiala unire a poporului român, desfăşurată la Alba Iulia, el a contribuit în mod substanţial la actul unirii tuturor românilor, pentru că sufleteşte a pregătit poporul român din Ardeal.
 |
| Mitropolitul Simion Ştefan |
Simion Ştefan a fost numit în 1643 arhiepiscop şi mitropolit al „scaunului Bălgradului” (Alba-Iulia), Vadului, Maramureşului şi a toată Ţara Ardealului. În această calitate s-a remarcat prin abilitatea cu care a reuşit să nu îndeplinească cerinţele de calvinizare a românilor, acceptând numai folosirea exclusivă a limbii române în biserică. Simion Stefan a intrat în istoria literaturii prin cea dintâi traducere integrală a Noului Testament. Acţiunea temerară de traducere din greacă, latină şi slavonă în limba romană a Noului Testament şi apoi tipărirea lui, la Alba-Iulia, în 1648, a scos în evidenţă dimensiunea teologică a ierarhului.
A.B.
Comentarii
Trimiteți un comentariu