Festivalul Castraveţilor 2011 - Momente semnificative despre trecutul şi viitorul comunităţii româneşti din Ungaria

După o perioadă îndelungată, pe 17 septembrie, Biblioteca comunei Micherechi a găzduit un eveniment cu semnificaţii multiple. În cadrul celui de-al IX-lea Festival al Castraveţilor, sâmbătă înainte de masă, intelectualii au fost invitaţi la bibliotecă pentru a dezbate trecutul şi viitorul comunităţii românilor din Ungaria şi pentru a se întâlni cu reprezentanţii Guvernului României, care au onorat cu prezenţa şirul manifestărilor româneşti din această zi.

Oaspeţi de seamă la Micherechi
Delegaţia română a fost întâmpinată cu pâine şi sare la Casa Satului, unde doamna primar Margareta Tat l-a aşteptat pe secretarul de stat, Eugen Tomac, şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României, şi reprezentanţii diplomaţiei române. Intrând în localitate, domnul secretar de stat a ţinut să viziteze locaşurile de cult ale confesiunilor din Micherechi, astfel deplasându-se la biserica baptistă, biserica ortodoxă, adunarea „Oastea Domnului”, bisericile penticostale nr. 1 şi Betel.
După o scurtă vizită la biserici, domnul Eugen Tomac a luat parte la întâlnirea de la bibliotecă, însoţit fiind de doamna Oana Matei, şeful Compartimentului Politici şi Planificare Strategică de la DRP, domnul consul general al României la Jula, Călin Cămărăşan, domnul consul gerant interimar al României la Seghedin, Dan Nicolae Constantin, domnul consul Răzvan Ciolcă de la Consulatul General al României la Seghedin, domnul Lucian Casone, secretar 1 la Ambasada României la Budapesta, domnul Ştefan Imre, consilier însărcinat cu afaceri la Ambasada României la Budapesta, dar a onorat cu prezenţa şi PS Siluan, Episcop al Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria.
Un festival pentru relaxarea localnicilor
Viceprimarul comunei Bertold Netea a explicat organizarea Festivalului Castraveţilor ca o iniţiativă a relaxării după criza legumiculturii: „Ne-am gândit mai întâi că, după evenimentele neplăcute pentru producătorii legumicultori, din această vară, după criza europeană a castraveţilor, un festival poate nu ar fi potrivit, fiindcă mulţi locuitori ai satului nostru au de suferit. Dar cine lucră poate merită şi un pic de relaxare, de distracţie, aşa că am hotărât totuşi, că, deşi mai târziu, să-i invităm pe micherecheni la acest festival de două zile. În cadrul festivalului, am crezut de bine să organizăm aici, la biblioteca aceasta veche, cu care nu tare ne putem mândri, o întâlnire cu oaspeţii noştri, cu acei intelectuali români din Ungaria, fii ai satului nostru, care ne fac cinste şi care lucrează în diferite domenii culturale – educaţie, presă, cercetare ştiinţifică – sau care activează în cadrul cultelor prin care credinţa creştină se exprimă în limba română. Le mulţumim tuturor fiindcă au răspuns invitaţiei noastre, acum când se apropie o ocazie importantă pentru a ne dovedi apartenenţa naţională, de limbă şi religioasă: recensământul populaţiei din Ungaria”, a spus Bertold Netea, exprimându-şi speranţa că prin această întrunire primăria din Micherechi va contribui la întărirea conştiinţei de limbă, cultură şi tradiţii, la motivarea identităţii locale şi româneşti, în general.

Trei momente cu trei protagonişti micherecheni
„Întâlnirea noastră are astăzi trei momente principale cu trei actanţi care lucrează de decenii pentru limba şi cultura românească din Ungaria, toţi trei fiind originari din Micherechi, fii ai satului”, a deschis dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de limba şi literatura română din Seghedin, moderatoarea evenimentului. Cele trei momente au fost: aniversarea a 60 de ani de la înfiinţarea revistei „Foaia românească”, lansarea de carte a Mariei Berényi, „Poveştile caselor. Români în Buda şi în Pesta” şi pregătirile pentru recensământul din octombrie 2011.

Eva Iova, director al Editurii NOI, redactorul şef al săptămânalului „Foaia românească” a prezentat un moment important în viaţa presei româneşti din Ungaria. „Nu vreau să fiu foarte patetică, cu toate că trebuie să vorbesc despre o revistă de 60 de ani, care bineînţeles nu este doar meritul meu sau al celor care astăzi o scriem, ci este meritul tuturor acelor persoane, care timp de şase decenii au scris, au ţinut vie slova românească pe aceste meleaguri. Dar în ultima perioadă cred că am trăit cele mai grele timpuri şi aşa cum ştim cu toţii, fără bani, fără sprijin nu se poate face nimic. Acum trăim vremuri când trebuie să demonstrăm că suntem o revistă viabilă, o revistă care merită finanţată şi care trebuie să existe.” Eva Iova a descris apoi etapele de apariţie ale revistei, prezentând şi imagini vechi, nostalgice din arhivă.
Dr. Maria Berényi, preşedintele Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, a venit să lanseze la Micherechi ultima ei carte, cea de-a 11-a, „Poveştile caselor. Români în Buda şi în Pesta”, care însă, în acelaşi timp, este şi prima carte lansată în satul său natal. „Gândindu-mă ce să spun eu la Micherechi, am decis să prezint cartea mea, să cunoaşteţi şi Dvs. clădirile şi personalităţile româneşti din Budapesta. Albumul intitulat „Poveştile caselor. Români în Buda şi în Pesta” vă invită la o excursie mai puţin obişnuită în Budapesta, pentru a depista acele urme care dovedesc existenţa culturală a românilor din capitala ungară. Ideea editării unui album bilingv a venit din partea doamnei Ireny Comaroschi, fostul ambasador al României la Budapesta.” Doamna Berényi a mai subliniat că nenumărate clădiri budapestane păstrează şi astăzi amintirea unei înfloritoare existenţe româneşti, purtată cu demnitate şi mândrie de iluştri oameni, care odinioară le-au vizitat, le-au locuit, exprimându-şi în acelaşi timp speranţa că acest album trilingv va trece peste vremuri şi acest album va fi mereu deschis pentru a povesti şi a reaminti de acei oameni şi acele clădiri româneşti.
Se apropie recensământul populaţiei în Ungaria, un moment foarte important şi în viaţa comunităţii româneşti de aici. Despre recensământul din luna octombrie, despre rezultatele ultimelor recensăminte, despre desfăşurarea recensămintelor din Ungaria de până acum a vorbit Tiberiu Boca, redactor al emisiunii de televiziune „Ecranul nostru”. „Pentru a ne forma a imagine, o evoluţie a recensământului şi a românilor din Ungaria, vă prezint nişte date, cifre din anul 1920, până la ultimul recensământ din 2001.” După o prezentare amplă a datelor, cifrelor, legate de românii din Ungaria care arată o scădere tragică în ultimele decenii, Tiberiu Boca a fost de părerea că „tradiţionalele comunităţi româneşti vor reuşi să se întărească numai dacă cei care contribuie la acest recensământ îşi vor lua în serios datoria.”

Guvernul Român, alături de românii din Ungaria
Cunoscând şi recunoscând greutăţile cu care se confruntă românii din Ungaria, Eugen Tomac, şeful DRP s-a adresat publicului cu cuvinte de îmbărbătare: „Pentru mine este o deosebită onoare să revin din nou anul acesta printre Dumneavoastră, cu atât mai mult cu cât ne aflăm astăzi în miezul a două evenimente importante. Sunt 60 de ani de când apare „Foaia românească” sau „Foaia noastră” sau oricum se numea pe timpuri, care astăzi reprezintă vocea, o voce credibilă a comunităţii româneşti din Ungaria. Confirm că oriunde te duci, indiferent că ne referim la românii din Chişinău sau din Statele Unite, când vorbesc despre românii din Ungaria, în mod obligatoriu amintesc şi de „Foaia românească”. Vă asigur că Guvernul Român va fi alături de Dumneavoastră şi vom face tot posibilul ca şi partea maghiară să-şi respecte angajamentele şi noi să vă fim alături ori de câte ori va fi necesar. Festivalul Castraveţilor iată a ajuns deja la a 9-a ediţie. Mă bucur nespus de mult că am reuşit şi noi, într-o mică măsură, să ne respectăm angajamentul de a fi partenerii acestui eveniment tradiţional. Oamenii merită să serbeze cât mai plăcut după o vară plină de încercări. Mă bucur enorm de mult că am cunoscut-o pe doamna Berényi, este unul dintre intelectualii români, care pot fi exemplu în orice comunitate din întreaga lume. Sperăm ca în perioada următoare să putem prezenta lucrările ei şi pentru cei din ţară, pentru că vă spun cu regret, am constatat că există oameni extraordinari ca Dumneavoastră care, din păcate, sunt puţin cunoscuţi în ţară. Aici este şi rolul nostru, să dinamizăm mai mult acest dialog româno-român. În scurt timp vor dispărea frontierele dintre românii din oricare ţară din Europa. Dar această frontieră, care din păcate mai există în minţile noastre, va dura ceva timp până când va dispărea complet. Efortul nostru este constant în această direcţie, pentru a ne cunoaşte mai bine unii pe alţii.”

„A-ţi asuma identitatea şi tradiţia înaintaşilor nu este altceva decât să ne respectăm pe noi înşine”
În ceea ce priveşte recensământul, secretarul de stat român a subliniat că „este foarte important să transmitem românilor că a-ţi asuma şi a-ţi respecta identitatea şi tradiţia înaintaşilor nu este altceva decât să ne respectăm în primul rând noi pe noi înşine.” Şeful DRP a spus: „N-o facem nici de dragul Ungariei, nici de dragul României. O facem în primul rând respectându-ne pe noi. Prezenţa mea în mijlocul Dumneavoastră astăzi nu face decât să confirme deschiderea pe care o manifestă statul român faţă de toţi românii. Vă urez un sincer »La mulţi ani!« şi să ne revedem cât de curând!”
Cu acest prilej, Guvernul României a acordat diplome de merit pentru membri ai comunităţii româneşti din Ungaria, în semn de respect şi preţuire pentru ceea ce aceştia fac pentru comunitatea românească, pe care domnul Eugen Tomac le-a oferit pentru Maria Berényi, PS Siluan, Eva Iova şi echipa de la „Foaia românească”, primăriţa Margareta Tat şi viceprimarul Bertold Netea.
Încheindu-se programul de la bibliotecă, secretarul de stat român s-a adresat şi localnicilor în cortul Festivalului Castraveţilor, exprimându-şi bucuria de a contribui din partea DRP la programul festivalului cu un aspect românesc, prin oferirea concertelor formaţiilor Hi-Q şi Autentic.
Rita Pătcaş

Comentarii