ISUS SALVATORUL: „E nevoie de o unire puternică a mişcării româneşti din Ungaria” - De vorbă cu secretarul general al Uniunii Baptiste din România

În ziua de 4 septembrie, Biserica Baptistă din Micherechi a primit un grup de 40 de credincioşi ai Bisericii Baptiste „Harul” din Lugoj, însoţit de pastorul Ionel Tuţac, dar au onorat cu prezenţa şi consulul general al României la Jula, Călin Cămărăşan, consulul României la Seghedin, Răzvan Ciolcă şi profesorul dr. Gheorghe Petruşan din Seghedin.
În cadrul serviciului divin s-au închinat lui Dumnezeu prin cântări Fanfara Harul Brass, grupurile de închinare „Harmonix” şi „Ghedeon”, iar Cuvântul lui Dumnezeu a fost vestit de pastorul lugojean. Ionel Tuţac este şi secretarul general al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România. Am stat de vorbă cu dânsul în cadrul unui interviu despre relaţiile comunităţilor baptiste române din România cu cele din Ungaria şi locul creştinilor baptişti în societate.


– Aşa acum am făcut mai mulţi ani, am dorit şi anul acesta să putem să le oferim tinerilor care slujesc în biserica din Lugoj posibilitatea de a merge şi de a vizita anumite zone din ţară sau din străinătate. Anul acesta am optat pentru un weekend prelungit la Jula, pentru că majoritatea celor care sunt în fanfară sunt fie tineri, care sunt la şcoală sau la facultate, fie tineri care muncesc. Am hotărât să venim să ne relaxăm pentru câteva zile la băile termale din Jula. Apoi am luat legătura cu Biserica Baptistă din Micherechi, cu dorinţa de a revedea fraţii şi de a putea în felul acesta să-L slujim pe Dumnezeu, dar în acelaşi timp să întâlnim fraţii noştri de credinţă şi neam din Ungaria. Relaţiile noastre cu această biserică sunt vechi. Îmi aduc aminte că imediat după ce am venit eu păstor la Lugoj, în anul 1993, am făcut o primă deplasare la Micherechi, împreună cu un grup de tineri cântăreţi, am participat la două servicii în casa lui Dumnezeu. Apoi cei din Micherechi au venit împreună cu grupul de tineri şi cu fanfara la Lugoj, după aceea am venit eu din nou cu un alt grup aici. În decursul anilor au mai fost şi alţi pastori sau colegi de-ai mei din Lugoj, din România, care au venit aici cu diferite grupuri. Dar trebuie să recunosc faptul că în ultimii ani n-am mai vizitat Micherechiul şi anul acesta am reînnodat într-un fel legăturile cu cei de aici. M-am bucurat foarte mult de ospitalitatea lor, de felul în care ne-au primit cu atât de multă bucurie, şi în acelaşi timp de musafirii speciali pe care cei din Micherechi i-au avut în această zi la închinare.
– Ca secretar general al Uniunii Baptiste din România ştiţi că Biserica Baptistă din Micherechi este una de limba română. Care este locul creştinilor baptişti români din Ungaria în comunitatea bisericilor baptiste din România, din Europa?
– Înainte de a vorbi despre lucrul acesta, vreau să fac o prezentare mai largă a mişcării baptiste pentru cei care nu au suficiente detalii. Mişcarea baptistă a luat fiinţă în anul 1609. În anul 2009 am împlinit 400 de ani de existenţă. La ora actuală, în întreaga lume există 175 de milioane de credincioşi baptişti, peste 220 de uniuni baptiste. Una din uniunile baptiste puternice din Europa este Uniunea Baptistă din România, o uniune ce însumează 130 de mii de credincioşi şi aparţinători. Uniunea Baptistă din România îşi are sediul în Bucureşti, este formată din cele 15 comunităţi regionale, iar printre cele 15 comunităţi este şi Convenţia Baptistă Maghiară. Comitetul executiv al Uniunii Baptiste este format din şapte membri: preşedinte, secretar general, patru vicepreşedinţi şi secretar general adjunct. Eu sunt secretar general din anul 2007, am fost reales anul acesta pentru încă patru ani. Ca uniune baptistă am fost foarte preocupaţi de soarta bisericilor baptiste române din diaspora europeană, în mod special. Cele din America şi Canada sunt organizaţi de 100 de ani. Ne-am dorit să ne implicăm un pic în ceea ce priveşte organizarea bisericilor baptiste româneşti din Europa. Anul trecut, în luna octombrie am organizat în Austria o primă întâlnire a liderilor bisericilor baptiste din Europa. Există ţări, cum este Spania, Italia, unde la ora actuală sunt un număr mai mare de biserici baptiste române şi aceste biserici s-au organizat în asociaţii baptiste române. Desigur că în Ungaria au fost câteva comunităţi baptiste româneşti, probabil că Micherechiul este una dintre cele mai prospere biserici baptiste române din Ungaria şi ştiu că ani de zile biserica a avut pastori din România. Ceea ce mă bucură este faptul că în această biserică s-a păstrat limba şi modul de organizare a bisericilor baptiste din România. De asemenea, aş vrea să spun şi faptul că, prin intermediul fraţilor din Convenţia Baptistă Maghiară, am încercat şi o apropiere de baptiştii din Ungaria şi deşi preşedintele Cultului Baptist din Ungaria n-a putut să vină anul acesta la congresul Uniunii avem speranţa că el va fi anul viitor împreună cu noi la conferinţa naţională. Ne dorim, însă, în acelaşi timp, să identificăm comunităţile de români şi să le sprijinim, mai ales din punct de vedere spiritual.
– În Ungaria, în luna octombrie va avea loc recensământul populaţiei. Dumneavoastră sunteţi astăzi aici la Micherechi un fel de reprezentant al României. Care este îndemnul Dvs. cu privire la declararea identităţii naţionale pentru românii din Ungaria, pentru credincioşii români baptişti din Ungaria?
– Cred că la ora actuală România este un model în Europa în ceea ce priveşte libertatea religioasă şi, în acelaşi timp, libertatea de exprimare a românilor, indiferent de etnie. Etniile în România au obţinut foarte multe drepturi, e adevărat că au şi luptat pentru drepturile lor, dar cred că statul român a oferit celor de altă etnie care trăiesc în România multe drepturi. Aşa cum este normal să se întâmple oriunde. Ştiind că se apropie recensământul, încurajarea mea pentru românii din Ungaria este ca ei să declare că sunt români, să declare că sunt credincioşi baptişti, pentru că şi pe baza procentajului etnic se pot obţine anumite drepturi. Consider că e nevoie de o coagulare, unire puternică a mişcării româneşti din Ungaria, în ideea că ar trebui să se gândească la dorinţa de a-şi păstra limba, la dorinţa de a-şi păstra crezul şi la dorinţa de a avea şi ei o voce în viaţa socială, politică, culturală a Ungariei, în aşa fel, încât drepturile lor să poată fi respectate şi să poată să beneficieze de aceleaşi drepturi de care beneficiază orice cetăţean al acestei patrii. Consider că nu trebuie să cerem mai mult ca minoritari, fie că suntem religioşi, fie că suntem etnici, decât au ceilalţi, dar trebuie să avem aceleaşi drepturi, pe care le au şi ceilalţi.
Rita Pătcaş


Comentarii