Recensământ 2011 - Convinge-i şi pe ceilalţi să se declare români! (2)

În perioada 1–31 octombrie 2011 va avea loc cel de-al 15-lea recensământ din Ungaria. Recensământul din această toamnă este foarte important pentru toate instituţiile româneşti care funcţionează în această ţară, şcoală, biserică, mass-media, etc., deoarece este foarte posibil ca în viitorul apropiat existenţa acestor instituţii şi susţinerea funcţionării lor de către statul maghiar să fie strâns legată de numărul celor care o compun. La recensământul din 2001, răspunsul la întrebările referitoare la apartenenţa etnică şi religioasă nu a fost obligatoriu şi totuşi, la întrebarea referitoare la apartenenţa etnică au răspuns circa 95% din populaţie. În timp ce în anul 1990 s-au considerat români 10.740 persoane, în 2001 acest număr a scăzut la 7.995.
Întrebările despre apartenenţa etnică şi religioasă, precum şi despre limba vorbită, sunt şi acum facultative, însă românii din Ungaria trebuie să fie conştienţi de faptul că este un drept al lor pe care trebuie să îl folosească, răspunzând şi la aceste întrebări. Referitor la recensământ am făcut un sondaj cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria, care ne-au vorbit despre importanţa acestuia.

Dr. Ioan Ciotea, Jula
– Am avut recent o şedinţă a Autoguvernării Româneşti din Jula, la care am discutat despre pregătirile pentru recensământul din luna octombrie. Am dezbătut cum am putea să-i înştiinţăm pe românii din Jula să ştie care este miza, cum trebuie să răspundă întrebărilor de la recensământ, dacă vor să răspundă, cum trebuie să se exprime, iar dacă recenzorul nu întreabă de ce naţionalitate sunt, să insiste să li se pună şi această întrebare. În oraşul Jula avem patru recenzori români, care vor acoperi cele mai importante zone ale oraşului unde trăiesc români, dar Autoguvernarea Românească din Jula doreşte să facă cunoscut fiecărui locuitor român din oraş de ce este important să ne declarăm identitatea şi limba maternă. În urmă cu zece ani a fost o surpriză neplăcută că suntem doar 8 mii de români în Ungaria. Sperăm că acum o să fim mult mai mulţi. Autoguvernarea locală şi Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria vor face toate demersurile ce se pot face în acest context. În urmă cu zece ani am fost doar 500 de români în Jula, dar eu sunt convins că suntem de zece ori mai mulţi.

Dr. Maria Berényi, Budapesta
– Recensământul de anul acesta are o mare importanţă, dat fiind faptul că nu este indiferent cât de mare este comunitatea românească din Ungaria şi câţi se declară români. O comunitate se poate instituţionaliza prin instituţiile ei, ca şcoala, biserica, presa, institut de cercetări, etc., acuma depinde de recensământ şi finanţarea instituţiilor noastre. Este foarte important ca în fiecare localitate românii din Ungaria să se declare români pentru că de acesta va depinde şi viitorul generaţiilor următoare, deoarece numai aşa ne vom putea întreţine instituţiile. Eu zic că acum am ajuns la o cotitură istorică şi în istoria recensământului, şi în istoria comunităţii româneşti din Ungaria. În Budapesta trăiesc mulţi români din comunitatea autohtonă, dar sunt şi foarte mulţi români din România, care s-au stabilit în ultimii ani în capitala ungară. Noi, la Budapesta, împreună cu Ambasada Românei, cu Asociaţia Femeilor Ortodoxe şi cu Societatea Culturală a Românilor din Budapesta, o să organizăm o întrunire la ambasadă sau la capela ortodoxă, unde va fi prezentat demersul recensământului şi vom încerca să focalizăm acele întrebări, care se referă la naţionalitate, limbă, religie, pentru a fi cât mai clar pentru toată lumea. Eu am toată speranţa că anul acesta numărul românilor din Ungaria va trece de 8 mii. Pűnő la recensământul din 2001, comunitatea românească a scăzut cu 25%, ceea ce a însemnat pentru noi o traumă psihică, traumă ce sper să nu o mai trăim încă odată.

Gavril Krizsán, Leta Mare
– Recensământul este o statistică importantă pentru a şti câţi trăim în această ţară, în localităţile noastre şi de ce naţionalitate şi religie aparţinem. În zona unde eu locuiesc nu mai vorbim limba română, asimilarea şi-a pus mai tare amprenta pe localităţile din Bihorul unguresc, iar predarea limbii române în şcolile noastre de mult nu mai există. Am ajuns să nu mai vorbim limba română, doar foarte puţine persoane mai în vârstă ştiu româneşte, tineretul din păcate nu. Însă Leta Mare şi-a păstrat identitatea prin păstrarea culturii şi a tradiţiilor strămoşeşti. Avem în localitate autoguvernare românească şi o asociaţie culturală românească, care funcţionează bine şi prin acestea încercăm să ne păstrăm identitatea, cultura, să ne amintim de strămoşii noştri, iar asociaţia are ca membri şi câţiva tineri. O să încercăm să facem o propagandă ca cei care se trag din familii de români să-şi declare identitatea.

Dorin Gavra, Micherechi
– La recensământul de anul acesta aş vrea să mă implic foarte mult. Sunt român şi voi rămâne român întotdeauna. Dar nu e destul să fiu român doar pentru mine, ci aş dori să fiu român şi pentru alţii, pentru cei care sunt români şi probabil au uitat, sau au luat prea uşor acest har, dacă se poate numi şi aşa, să fie român. Anul trecut, la alegerile minoritare la care am luat parte şi în urma cărora am ajuns să fiu şi eu consilier, mi-am dat seama de problema majoră pe care o are localitatea Micherechi, când foarte puţini s-au declarat români. Am rămas şocat şi mi-am dat seama că trebuie să promit ceva. Iar acum am posibilitatea să mă lupt pentru ca mult mai mulţi oameni să se hotărască din nou, nu să fie români, căci au rămas ei români, dar au uitat să se declare. Nu avem de ce să ne fie frică, dimpotrivă. Pe lângă faptul că ar trebui să fim mândri că suntem români, avem şansa să fim şi susţinuţi, şi acest lucru contează foarte mult. Cred că este posibilitatea noastră acum, nu numai să spunem cine suntem, ci şi să punem mâna pe ceva ce este al nostru.
A.B.

Comentarii