Recensământ 2011 - Convinge-i şi pe ceilalţi să se declare români! (3)

În perioada 1–31 octombrie 2011 va avea loc cel de-al 15-lea recensământ din Ungaria. Recensământul din această toamnă este foarte important pentru toate instituţiile româneşti care funcţionează în această ţară, şcoală, biserică, mass-media, etc., deoarece este foarte posibil ca în viitorul apropiat existenţa acestor instituţii şi susţinerea funcţionării lor de către statul maghiar să fie strâns legată de numărul celor care o compun. La recensământul din 2001, răspunsul la întrebările referitoare la apartenenţa etnică şi religioasă nu a fost obligatoriu şi totuşi, la întrebarea referitoare la apartenenţa etnică au răspuns circa 95% din populaţie. În timp ce în anul 1990 s-au considerat români 10.740 persoane, în 2001 acest număr a scăzut la 7.995.
Întrebările despre apartenenţa etnică şi religioasă, precum şi despre limba vorbită, sunt şi acum facultative, însă românii din Ungaria trebuie să fie conştienţi de faptul că este un drept al lor pe care trebuie să îl folosească, răspunzând şi la aceste întrebări. Referitor la recensământ am făcut un sondaj cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria, care ne-au vorbit despre importanţa acestuia.

dr. Gheorghe Ruja, avocat, Jula
– Aşteptăm cu toţii recensământul, iar eu îi încurajez pe toţi românii din Ungaria, mai ales pe cei din Jula, ca să se declare români, să nu le fie ruşine că suntem în minoritate în această ţară. La Jula o să avem patru recenzori români, care vor lua parte la recensământ în cartierul românesc din Jula, unde trăiesc un număr mai mare de români şi sperăm să avem rezultate bune. Este important să fim cât mai mulţi pentru a dovedi că în Ungaria mai trăiesc încă români care ţin la identitatea, limba, cultura românească şi la biserica lor, iar numărul românilor va fi într-un fel şi rodul muncii de păstrare a identităţii noastre, mă refer aici la asociaţiile civile şi autoguvernările româneşti din Ungaria. În localităţile autohtone sperăm să crească numărul românilor, însă surpriza cea mai mare ar fi dacă în satele noastre româneşti scade numărul românilor, iar în localităţi unde se ştie bine că nu sunt români să apară pe listă români. Atunci ne putem pune întrebarea: ce înţeles a avut această statistică.

Anamaria Brad, reporter, Seghedin
– Pe de o parte, îmi este tare teamă că acei români din Ungaria (români autohtoni) care ar trebui să se declare români nu vor face acest lucru. Pe de altă parte, ar putea fi şi o surpriză în ceea ce priveşte numărul românilor, din cauza „dublei identităţi” şi să ne trezim cu un număr prea mare de români. Este o melodie populară cu titlul „a fi om îi lucru mare”. Eu i-aş invita pe români la omenie. Să fie toată lumea ceea ce este, deci să nu-şi nege naţionalitatea, strămoşii, credinţa şi religia, pentru că şi în context european acestea sunt adevăratele valori. Acum este pus în joc viitorul comunităţii româneşti din Ungaria. Practic, de acest recensământ va depinde existenţa instituţiilor noastre (şcoli la orice nivel, biserici, mass-media, autoguvernări etc.). Eu m-aş bucura foarte mult dacă am atinge măcar acel număr pe care l-am avut cu 10 ani în urmă.

Alexandru Drăgui, funcţionar, Primărie Apateu
– Aştept cu nerăbdare recensământul, deoarece consider foarte important să avem o imagine reală despre noi românii şi despre celelalte minorităţi, care trăiesc în Ungaria. Nu cred că ar fi sarcina mea să îi conving pe ceilalţi să-şi declare apartenenţa la naţionalitate, însă vreau să cred că cei care până acum s-au considerat români o vor face şi de data aceasta. Nu este ruşine să fii român în Ungaria. Privind datele recensământului din 2001, când s-au declarat aproape 8000 de români, eu cred că vom fi mai puţini la recensământul de anul acesta, deoarece se nasc foarte puţini copii.

Gheorghe Mihuţ, Bătania
– Aşteptăm cu mari emoţii recensământul, fiindcă acum vrem să ştim concret câţi români sunt Ungaria şi, mai ales, la noi în Bătania, unde mulţi tineri s-au mutat din sat, au rămas doar bătrânii, însă foarte mulţi români din România şi-au cumpărat case şi trăiesc deja aici. Am dori să ştim câţi români sunt, pentru a-i căuta şi a-i invita la diferite evenimente pe care le organizează Autoguvernarea Românească din Bătania. Românii care au venit din România sunt foarte amabili, încearcă să ia legătura cu noi, pentru că e mai uşor şi pentru ei să-şi rezolve problemele la administraţia din Ungaria dacă au cunoştinţe aici, astfel cer ajutorul nostru. Aceştia sigur se vor declara de naţionalitate română. Vârstnicii băştinaşi din Bătania se bucură că cineva se interesează de satul lor, că vor avea urmaşi, astfel nu le vor dispărea cimitirele, biserica, limba şi tradiţiile româneşti. Sunt convins că la noi nu va fi nici o problemă şi că la Bătania vom fi mai mulţi români decât în urmă cu zece ani.

Maria Condoros Petruşan, învăţătoare, Micherechi
– Pentru noi românii din Micherechi e foarte important să ne declarăm la recensământ că suntem români. Nu trebuie să uităm cine suntem, iar pe tinerii noştri să-i încurajăm să nu le fie ruşine că sunt români, pentru că azi e la modă printre tineri să se declare unguri, mai ales pe site-urile de socializare. Eu sunt o româncă adevărată şi le transmit tuturor românilor să nu le fie ruşine să-şi declare apartenenţa la neamul, limba, cultura şi religia românească.
A. Butar

Comentarii