ISUS SALVATORUL: Începutul unui parteneriat româno-român, la Cenadul Unguresc

Încă în luna februarie, Biserica Baptistă din Micherechi a organizat seri de evanghelizare, iar în una din seri a slujit cu cântări şi predică un grup de la Biserica Baptistă Emanuel din Timişoara. Atunci, din mărturia pastorului Marius Birgean am aflat că biserica din oraşul de pe Bega are un grup de misiune, care se ocupă de comunităţile din zona Novi Sadului (Serbia). Fiindcă Cenadul Unguresc face parte din zona geografică a Banatului s-a propus o întâlnire şi cu această comunitate baptistă.

În data de 25 septembrie, un grup de tineri, împreună cu pastorul Daniel Mariş, responsabil pentru Misiunea din Serbia, a făcut un popas şi la creştinii baptişti din Cenad, după care au continuat drumul spre bisericile din Serbia. Cu pastorul timişorean Dan Mariş am stat de vorbă despre iniţiativa de a vizita biserica din Cenad.
– De când am auzit din colegul nostru, pastorul Marius Birgean, despre credincioşii din Cenadul Unguresc, am vrut cu tot dinadinsul să venim aici. Aşa s-a întâmplat că, în călătoria noastră spre Serbia, ne-am oprit la slujba de dimineaţă din Cenadul Unguresc. A fost pentru noi o experienţă binecuvântată. Ne-am bucurat de oamenii cu care ne-am întâlnit, de atenţia lor, de modul în care au primit Cuvântul lui Dumnezeu, predicarea, cântarea şi tot ceea ce am împărtăşit cu această ocazie. Credem că şi-a atins scopul întâlnirea, a adus slavă lui Dumnezeu şi a fost binecuvântare pentru fraţi. Mi-am exprimat dorinţa că ceea ce facem pentru Serbia, vrem s-o facem şi pentru Ungaria. Adevărul este însă că resursele noastre sunt limitate. Nu ştim încă în ce măsură vom reuşi să realizăm ceea ce am făgăduit fraţilor, să vină un pastor român în mod regulat la Cenad. Mă voi întâlni cu fraţii din Arad, care sunt mult mai aproape de această regiune. Eu, personal, în ultimii trei-patru ani m-am implicat mai mult în evanghelizare şi răspund de Departamentul de Misiune în cadrul Uniunii Baptiste, iar conducerea mi-a dat să supraveghez domeniul de parteneriat al bisericilor din România cu biserici din Serbia sau cu grupuri de credincioşi din Serbia. Este de datoria mea să încurajez aceşti fraţi să se ţină de ceea ce au făgăduit. Pe lângă aceasta, eu mă ocup de organizarea serilor de evanghelizare în diferite biserici, mă ocup de materialul publicitar.
Pastorul timişorean a mai subliniat că se gândesc mult la românii din Ungaria şi se vor strădui să facă tot posibilul să organizeze seri de evanghelizare şi la Cenadul Unguresc.
Domnul Pavel Voin, împreună cu soţia Adriana sunt stabiliţi din 2003 în Seghedin şi frecventează cu regularitate atât comunitatea baptistă din oraş, cât şi cea din Cenadul Unguresc. Despre importanţa vizitei grupului timişorean pentru creştinii baptişti din Cenad aflăm de la Pavel Voin.
– Această întâlnire a fost avut o însemnătate enormă, o prezenţă foarte mult dorită. De obicei, suntem puţini. Parcă Dumnezeu a pregătit locul din timp, pentru că am fost mai mulţi ca niciodată. Pe lângă faptul că au venit cei din Timişoara, şi de la noi au fost încă câţiva care, de obicei, nu vin. Bucuria a fost mare. Dorinţa a fost ca să vină fraţii, noi ne-am bucurat de venirea lor şi ne bucurăm oricând doresc să vină. De data aceasta ne-au vizitat cinci fraţi şi cinci surori, care au cântat şi cu instrumente. Trei surori au fost cu vioara, una a fost cu violoncelul, un frate la orgă. Alt frate s-a ocupat de cântările comune şi ceilalţi de organizare. Programul a început cu cântări, după aceea a urmat citirea textului, predica, au încheiat cu rugăciune şi cu cântări. După ce s-a terminat tot programul, am mai rămas şi i-am rugat să ne cânte. Fraţii au cântat şi ne-am simţit bine împreună.
Comunitatea din Cenad este alcătuită din credincioşi mai în vârstă, iar timişorenii au fost mai tineri. Cum s-au găsit unii pe alţii?
– Da, în afară de fratele păstor, care era un pic mai în vârstă, ceilalţi într-adevăr erau tineri, iar noi cei care eram din Cenadul Unguresc eram mai în vârstă. Eu zic că a fost o colaborare excelentă, o comuniune excelentă. Atunci când aduci închinare, slavă lui Dumnezeu, nu contează vârsta. Contează că te închini lui Dumnezeu şi acesta a fost cel mai important.
– Au fost cântări pe care le-aţi cunoscut mai de demult sau au fost cântări mai noi?
– Ce mi-a plăcut foarte mult la acest grup a fost că au cântat cântări vechi, cântări cunoscute de toată lumea şi nu au venit cu nişte cântări de ultimul tip. Aşadar, cântările comune au fost cântate de toată lumea, pe care la ştim de mici copii. Când însă au cântat instrumentiştii, au cântat cântări de ale lor.
– După cum am înţeles de la păstorul Dan Mariş, se doreşte continuarea acestei colaborări cu timişorenii sau cu o biserică din Arad…
– S-a făcut propunerea unui parteneriat între două biserici, să vină măcar odată pe lună fraţi de la o biserică din Arad sau Timişoara. Noi ne-am bucurat foarte mult de această iniţiativă şi chiar dorim colaborarea. Mai mult decât atât, fratele a venit cu propunerea să facem trei seri de evanghelizare, dar nu la biserică, ci la căminul cultural, pentru că acela este un teren neutru, iar ascultătorii vin mai cu curaj decât la biserică. Împreună cu fratele păstor se plănuieşte să vină şi o fanfară. Urmează să vedem cum se poate organiza.
– Dumneavoastră vizitaţi cel puţin lunar odată Biserica Baptistă din Cenadul Unguresc, dar mergeţi şi la Biserica Baptistă din Seghedin. Unde vă simţiţi mai bine?
– Bineînţeles că la Cenad şi tocmai din acest motiv şi mergem. Lunar o dată vine fratele Ştefan Cioca din Jula şi de obicei ţine serviciul în limba română. Şi la Seghedin ne place, dar ne lipseşte limba română. Iar când sunt evenimente, ne ducem la Cenadul Unguresc pentru limba română.
Anamaria Brad

Comentarii