Peste 200 de reprezentanţi ai societăţii civile şi ai asociaţiilor românilor din afara graniţelor ţării au participat, în zilele de 30 septembrie–1 octombrie, la Forumul Românilor de Pretutindeni, organizat la Palatul Parlamentului de la Bucureşti. Evenimentul a fost organizat de Camera Deputaţilor şi Guvernul României, prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Invitaţii au sosit din Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Canada, Franţa, Elveţia ş.a., dar şi din rândul comunităţilor istorice – Serbia, Ucraina, Ungaria, Albania, Macedonia, Bulgaria, Grecia şi Republica Moldova. Din Ungaria au participat 9 români din Micherechi, Jula, Chitighaz, Seghedin şi Budapesta.
În cadrul festivităţii de deschidere, după intonarea imnului naţional, Premierul României, Emil Boc, a enunţat câteva obiective majore ale autorităţilor române în raporturile cu românii din afara graniţelor. Printre acestea a evidenţiat: „Un proiect important susţinut de guvern şi derulat prin Ministerul Educaţiei şi prin Institutul Limbii Române, respectiv predarea cursurilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească pentru copiii românilor care muncesc în afara graniţelor. Acest program se adresează, deocamdată, românilor din marile comunităţi stabilite în ţări europene şi ştiu că acest program se bucură de succes. Este un proiect la care ţin, întrucât pune accent asupra valorificării şi păstrării limbii şi civilizaţiei române în comunităţile româneşti din afara graniţelor”, a spus Emil Boc, care a mai subliniat faptul că Guvernul României a aprobat acordarea unui sprijin financiar pentru Societatea Română de Radiodifuziune din România, de a înfiinţa în Republica Moldova postul „Radio Chişinău”, astfel încât românii din statul vecin, să aibă încă un canal de radio, care transmite în limba română şi să beneficieze de informaţie corectă din ţară.
Referitor la drepturile românilor din afara României, premierul Emil Boc a declarat: „Etnicii români din vecinătatea graniţelor nu se bucură de toate drepturile de care se bucură minorităţile din România. Am spus-o şi o repet, românii, oriunde s-ar afla, au dreptul la redobândirea sau dobândirea cetăţeniei române, au dreptul la educaţie în limba română în ţara de reşedinţă, au dreptul să aibă acces la mass-media românească şi au dreptul să-şi păstreze credinţa străbună, au dreptul de a fi reprezentaţi politic şi, mai presus de toate, au dreptul la recunoaştere deplină peste tot unde cer acest lucru şi unde poartă numele de român sau interpretări istorice şi lingvistice ale acestuia, moldoveni, aromâni, istroromâni, meglenoromâni sau vlahi. Am pledat cu fermitate în relaţia cu omologii mei din statele vecine pentru obţinerea şi recunoaşterea acestor drepturi. Demersurile noastre nu au fost întotdeauna urmate de acţiuni la nivelul autorităţilor din aceste state, dar câştigul nostru este altul. Am reuşit să redăm etnicilor români mândria de a aparţine unui popor care şi-a creat un stat modern, european, al cărui proiect de integrare a avut succes şi care, acum, poate extinde aceste beneficii şi asupra lor.”
Activităţile Forumului Românilor de Pretutindeni s-au desfăşurat pe parcursul a două zile, în cinci sesiuni de lucru interactive, în cadrul cărora au avut loc prezentări, discuţii şi dezbateri. Prin acest eveniment dedicat mediului asociativ, organizatorii şi-au propus să consolideze relaţiile dintre statul român şi etnicii români de peste hotare şi, totodată, să supună dezbaterii o serie de teme importante pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor, astfel încât programele pe care le derulează statul român să constituie răspunsul adecvat la aşteptările acestora.
În prima zi, vineri, au avut loc două sesiuni de lucru în cadrul cărora au fost discutate următoarele teme: „Programe şi proiecte ale statului român pentru românii de pretutindeni” şi „Identitatea românească în context european şi internaţional”. De asemenea, a fost discutat rolul mass-media în conturarea imaginii românilor în străinătate.
Cea de a doua zi a Forumului a debutat cu o dezbatere referitoare la „Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români care trăiesc în afara graniţelor ţării” şi a continuat cu discuţii referitoare la „Imaginea românilor în străinătate” şi „Modelarea strategiilor privind comunităţile româneşti din afara graniţelor”.
La Forum au luat cuvântul primul-ministru Emil Boc, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac.
De asemenea au participat preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din cadrul Senatului, Viorel Badea, Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Senatului, Teodor Meleşcanu, preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor, William Brînză şi deputatul Mircea Lubanovici, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor.
Au rostit alocuţiuni şi au intrat, de asemenea, în dialog cu participanţii Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Sulfina Barbu, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Valerian Vreme, Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu, vicepreşedintele Academiei Române, Marius Sala, Ioan Dascălu, Secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Nicoleta Eucarie, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Andras Istvan Demeter, preşedintele Institutului Cultural Român, Horia Roman Patapievici, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române, Ion Caramitru, directorul TVR Internaţional, Beatrice Comănescu şi Mihai Ovidiu Enea, director în cadrul TVR.
(Despre experienţele românilor din Ungaria la Forumul Românilor de Pretutindeni şi în capitala României vom scrie în numărul următor.)
Comentarii
Trimiteți un comentariu