30 mai 2012

Tensiuni româno-maghiare - Când cenuşa trecutului se revarsă peste prezent

Zilele trecute am putut asista la un nou episod dintr-o campanie de reabilitare a extremei drepte, a antisemitismului şi xenofobiei, a orientărilor de tip fascist în Ungaria. Pentru asta, unii politicieni maghiari se servesc de reabilitarea unor intelectuali, care au slujit activ regimuri extremiste, unii fiind chiar condamnaţi pentru crime de război. „Anumiţi politicieni de la Budapesta contribuie la elogierea unei personalităţi antisemite şi legate de extrema dreaptă”, a comentat ziarul Népszabadság intenţia autorităţilor de la Budapesta de a reînhuma în România, la Odorheiu Secuiesc, rămăşiţele unui poet maghiar, dovedit cu activităţi fasciste. România interzice încă din 2002 orice comemorare şi orice omagiu adus eroilor fascismului şi antisemitismului. Astfel, intenţia reînmormântării poetului Nyírő József a generat noi tensiuni etnice între România şi Ungaria.

De ani buni, la toate întâlnirile bilaterale româno-maghiare, politicienii apreciau cu deosebită bucurie tot mai bunele relaţii dintre România şi Ungaria. În ultimele zile, însă, am putut asista la o tensionare a relaţiilor româno-ungare, provocată de reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale scriitorului maghiar Nyírő József la Odorheiu Secuiesc. Până la urmă, înmormântarea nu a mai avut loc în duminica Rusaliilor catolice, aşa cum era programată. Pe ruta Bucureşti–Budapesta continuă declaraţiile oficialităţilor române şi ungare referitoare la evenimentul eşuat, ambele tabere exprimându-şi nemulţumirea, dar din motive diferite. Punctul de vedere al Guvernului de la Bucureşti rămâne ferm: scriitorul Nyírő József a colaborat cu regimul fascist din Ungaria între 1941 şi 1945 şi a avut poziţii antiromâneşti şi antisemite.

Cine a fost Nyírő?
Preot catolic, scriitor, ziarist şi filozof, Nyírő József s-a născut în Transilvania în 1889. A fost supranumit „apostolul secuilor”, fiind considerat unul dintre cei mai reprezentativi intelectuali maghiari din Transilvania din prima jumătate a secolului XX. A studiat teologia la Alba Iulia şi apoi la facultatea de Teologie „Pazmaneum” din Viena, absolvită în 1912, an în care şi-a început şi activitate de preot, la Sibiu. În 1915, la solicitarea sa, a fost mutat ca preot la Cluj, unde a slujit până în 1919, când a fost exclus din rândul clericilor pentru încălcarea jurământului castităţii: se căsătorise cu iubita lui din tinereţe, cu care a avut apoi trei copii. Revenit la viaţa laică, Nyírő József a desfăşurat, timp de două decenii, o susţinută activitate de scriitor, filosof şi ziarist, fiind totodată, alături de bunul său prieten Wass Albert – viitorul condamnat pentru crime de război – un tot mai fervent politician extremist, membru al Partidului Naţional Maghiar şi, după interzicerea acestuia în 1939, al Partidului Ardelean, înfiinţat la Budapesta în decembrie 1940, după Dictatul de la Viena. Potrivit unui raport al consulului ungar la Cluj, dr. Bothmer Károly, Nyírő József a fost căpetenia unuia din grupurile de „grupele teroriste de elemente declasate, şovine şi fasciste” care au atacat, devastat, incendiat, terorizat şi ucis români la Cluj şi în împrejurimi, în zilele premergătoare sosirii trupelor horthiste în oraş, în 11 septembrie 1940.
Nyírő a fost membru al parlamentului maghiar, între 1941–1945, sub Horthy Miklós. În 1944 a făcut parte din corpul legislativ fascist al grupării „Crucilor cu Săgeţi”, condusă de Szálasi Ferenc, grupare pro-nazistă. În 1945, împreună cu Szálasi, Nyírő a dispărut din Ungaria. În 1950, după mai multe tentative eşuate de emigrare în SUA, s-a stabilit definitiv în Spania lui Franco, unde a înfiinţat mai multe organizaţii ale maghiarilor din exil, continuându-şi activitatea propagandistică, devenită acum anticomunistă. A murit la Madrid, în 6 octombrie 1953.

„Nu poate fiecare să-şi facă de cap pe teritoriul României”
Autorităţile maghiare au încercat să-i readucă rămăşiţele şi să le reînhumeze în duminica Rusaliilor catolice, în Ţinutul Secuiesc. Activitatea politică de orientare fascistă a lui Nyírő a determinat însă autorităţile române să blocheze, deocamdată, această acţiune. Autorizată de primarul din Odorheiu Secuiesc, anulată apoi de prefectul judeţului Harghita, ceremonia de reînhumare a rămăşiţelor poetului maghiar s-a transformat într-una de comemorare. La blocarea reînhumării a pus umărul şi Guvernul României, care a interzis introducerea în ţară a rămăşiţelor poetului, iar prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, dar şi prin vocea premierului Victor Ponta a anunţat că se opune acestei ceremonii, deoarece Nyírő a fost un colaborator al regimului fascist şi un notoriu extremist antisemit şi antiromân, motiv pentru care tentativa autorităţilor maghiare a fost contestată şi de organizaţii internaţionale evreieşti. De aici până la declanşarea, deocamdată doar la nivel de declaraţii, a unui conflict diplomatic n-a mai fost decât un pas.
Prezent la Odorheiu Secuiesc, preşedintele Parlamentului Ungariei, Kövér László, a lansat un atac extrem de dur la adresa guvernului român. „A fost foarte surprinzător comportamentul neprietenos, necivilizat şi barbar al noului guvern român de a-i refuza lui Nyírő posibilitatea de a se odihni în pământul natal (…) Putem să observăm o serie de reacţii isterice, paranoice şi comice din partea noului guvern român", a spus Kövér. Ideea de reînhumare a fost o iniţiativă a Parlamentului şi a Ministerului Afacerilor Externe ale Ungariei, în colaborare cu Partidul Civic Maghiar (PCM) din România.
Premierul Victor Ponta a precizat, luni, că declaraţiile făcute de preşedintele Parlamentului ungar sunt inacceptabile şi că astfel de opinii ar putea fi susţinute la Budapesta, nu în România. „Autorităţile române au acţionat cu calm, cu prudenţă, dar şi cu fermitate. Nu poate fiecare totuşi să-şi facă de cap pe teritoriul României şi să aducă onoruri unei persoane recunoscute în mod oficial ca având atitudini şi acţiuni antiromâneşti, antisemite, profasciste.”
Ponta a mai precizat că va avea la sfârşitul acestei săptămâni, la Bucureşti, o întrevedere cu premierul maghiar Orbán Viktor şi a subliniat că acest tip de provocări extremiste făcute în campania electorală pentru a ajuta o forţă politică extremistă sunt împotriva legii, a ordinii şi a bunelor relaţii între două ţări europene.

Cenuşa a fost în geantă?
Jurnalistul Dan Tănasă scria marţi seara pe blogul său (dantanasa.ro), citând portalul maghiar Index.hu, că cenuşa lui Nyírő József s-a aflat duminică la Odorheiu Secuiesc. „Presa de la Budapesta, dar şi reţelele de socializare vorbesc despre faptul că cenuşa scriitorului antisemit Nyírő József s-a aflat la Odorheiu Secuiesc duminică, 27 mai a.c., în ciuda faptului că atât autorităţile maghiare cât şi conducerea Partidului Civic Maghiar, prin vocea preşedintelui Szász Jenő, susţineau că cenuşa se află de fapt la Budapesta, în aşteptarea formalităţilor legale de reînhumare în România. Jurnalistul Lukács Csaba, confirmă pe Facebook faptul că cenuşa lui Nyírő József s-a aflat duminică în România, într-o geantă a secretarului de stat Szőcs Géza (născut şi el în România!). În timpul comemorării, secretarul de stat Szőcs Géza a purtat cu el tot timpul o geantă, pe care a aşezat-o pe catafalc în momentul în care şi-a rostit discursul. Întrebat de presa de la Budapesta dacă a avut sau nu cenuşa lui Nyírő cu el în geantă, Szőcs nici nu a confirmat nici nu a infirmat.”
E. Şimon

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...