Zilele trecute am putut asista
la un nou episod dintr-o campanie de reabilitare a extremei drepte, a antisemitismului
şi xenofobiei, a orientărilor de tip fascist în Ungaria. Pentru asta, unii
politicieni maghiari se servesc de reabilitarea unor intelectuali, care au
slujit activ regimuri extremiste, unii fiind chiar condamnaţi pentru crime de
război. „Anumiţi politicieni de la Budapesta contribuie la elogierea unei
personalităţi antisemite şi legate de extrema dreaptă”, a comentat
ziarul Népszabadság intenţia
autorităţilor de la Budapesta de a reînhuma în România, la Odorheiu Secuiesc,
rămăşiţele unui poet maghiar, dovedit cu activităţi fasciste. România interzice
încă din 2002 orice comemorare şi orice omagiu adus eroilor fascismului şi antisemitismului.
Astfel, intenţia reînmormântării poetului Nyírő József a generat noi tensiuni
etnice între România şi Ungaria.
De ani buni, la toate întâlnirile bilaterale româno-maghiare, politicienii
apreciau cu deosebită bucurie tot mai bunele relaţii dintre România şi Ungaria.
În ultimele zile, însă, am putut asista la o tensionare a relaţiilor
româno-ungare, provocată de reînhumarea rămăşiţelor pământeşti ale scriitorului
maghiar Nyírő József la Odorheiu Secuiesc. Până la urmă, înmormântarea nu a mai
avut loc în duminica Rusaliilor catolice, aşa cum era programată. Pe ruta
Bucureşti–Budapesta continuă declaraţiile oficialităţilor române şi ungare
referitoare la evenimentul eşuat, ambele tabere exprimându-şi nemulţumirea, dar
din motive diferite. Punctul de vedere al Guvernului de la Bucureşti rămâne
ferm: scriitorul Nyírő József a colaborat cu regimul fascist din Ungaria între
1941 şi 1945 şi a avut poziţii antiromâneşti şi antisemite.
Cine a fost Nyírő?
Preot catolic, scriitor, ziarist şi filozof, Nyírő
József s-a născut în Transilvania în 1889. A fost supranumit „apostolul
secuilor”, fiind considerat unul dintre cei mai reprezentativi intelectuali
maghiari din Transilvania din prima jumătate a secolului XX. A studiat teologia
la Alba Iulia şi apoi la facultatea de Teologie „Pazmaneum” din Viena,
absolvită în 1912, an în care şi-a început şi activitate de preot, la Sibiu. În
1915, la solicitarea sa, a fost mutat ca preot la Cluj, unde a slujit până în
1919, când a fost exclus din rândul clericilor pentru încălcarea jurământului
castităţii: se căsătorise cu iubita lui din tinereţe, cu care a avut apoi trei
copii. Revenit la viaţa laică, Nyírő József a desfăşurat, timp de două decenii,
o susţinută activitate de scriitor, filosof şi ziarist, fiind totodată, alături
de bunul său prieten Wass Albert – viitorul condamnat pentru crime de război –
un tot mai fervent politician extremist, membru al Partidului Naţional Maghiar
şi, după interzicerea acestuia în 1939, al Partidului Ardelean, înfiinţat la
Budapesta în decembrie 1940, după Dictatul de la Viena. Potrivit unui raport al
consulului ungar la Cluj, dr. Bothmer Károly, Nyírő József a fost căpetenia
unuia din grupurile de „grupele teroriste de elemente declasate, şovine şi
fasciste” care au atacat, devastat, incendiat, terorizat şi ucis români la Cluj
şi în împrejurimi, în zilele premergătoare sosirii trupelor horthiste în oraş,
în 11 septembrie 1940.
Nyírő a fost membru al parlamentului maghiar, între
1941–1945, sub Horthy Miklós. În 1944 a făcut parte din corpul legislativ
fascist al grupării „Crucilor cu Săgeţi”, condusă de Szálasi Ferenc, grupare
pro-nazistă. În 1945, împreună cu Szálasi, Nyírő a dispărut din Ungaria. În
1950, după mai multe tentative eşuate de emigrare în SUA, s-a stabilit
definitiv în Spania lui Franco, unde a înfiinţat mai multe organizaţii ale
maghiarilor din exil, continuându-şi activitatea propagandistică, devenită acum
anticomunistă. A murit la Madrid, în 6 octombrie 1953.
„Nu poate
fiecare să-şi facă de cap pe teritoriul României”
Autorităţile maghiare au încercat să-i readucă
rămăşiţele şi să le reînhumeze în duminica Rusaliilor catolice, în Ţinutul
Secuiesc. Activitatea politică de orientare fascistă a lui Nyírő a determinat însă
autorităţile române să blocheze, deocamdată, această acţiune. Autorizată de
primarul din Odorheiu Secuiesc, anulată apoi de prefectul judeţului Harghita,
ceremonia de reînhumare a rămăşiţelor poetului maghiar s-a transformat într-una
de comemorare. La blocarea reînhumării a pus umărul şi Guvernul României, care
a interzis introducerea în ţară a rămăşiţelor poetului, iar prin intermediul
Ministerului Afacerilor Externe, dar şi prin vocea premierului Victor Ponta a anunţat că se opune
acestei ceremonii, deoarece Nyírő a fost un colaborator al regimului fascist şi
un notoriu extremist antisemit şi antiromân, motiv pentru care tentativa
autorităţilor maghiare a fost contestată şi de organizaţii internaţionale
evreieşti. De aici până la declanşarea, deocamdată doar la nivel de declaraţii,
a unui conflict diplomatic n-a mai fost decât un pas.
Prezent la Odorheiu Secuiesc, preşedintele
Parlamentului Ungariei, Kövér László,
a lansat un atac extrem de dur la adresa guvernului român. „A fost foarte
surprinzător comportamentul neprietenos, necivilizat şi barbar al noului guvern
român de a-i refuza lui Nyírő posibilitatea de a se odihni în pământul natal (…)
Putem să observăm o serie de reacţii isterice, paranoice şi comice din partea
noului guvern român", a spus Kövér. Ideea de reînhumare a fost o
iniţiativă a Parlamentului şi a Ministerului Afacerilor Externe ale Ungariei,
în colaborare cu Partidul Civic Maghiar (PCM) din România.
Premierul Victor Ponta a precizat, luni, că
declaraţiile făcute de preşedintele Parlamentului ungar sunt inacceptabile şi
că astfel de opinii ar putea fi susţinute la Budapesta, nu în România. „Autorităţile
române au acţionat cu calm, cu prudenţă, dar şi cu fermitate. Nu poate fiecare
totuşi să-şi facă de cap pe teritoriul României şi să aducă onoruri unei
persoane recunoscute în mod oficial ca având atitudini şi acţiuni
antiromâneşti, antisemite, profasciste.”
Ponta a mai precizat că va avea la sfârşitul
acestei săptămâni, la Bucureşti, o întrevedere cu premierul maghiar Orbán Viktor şi a subliniat că acest tip
de provocări extremiste făcute în campania electorală pentru a ajuta o forţă
politică extremistă sunt împotriva legii, a ordinii şi a bunelor relaţii între
două ţări europene.
Cenuşa a fost în geantă?
Jurnalistul Dan Tănasă scria marţi seara pe blogul său (dantanasa.ro), citând
portalul maghiar Index.hu, că cenuşa lui Nyírő József s-a aflat duminică la
Odorheiu Secuiesc. „Presa de la Budapesta, dar şi reţelele de socializare
vorbesc despre faptul că cenuşa scriitorului antisemit Nyírő József s-a aflat
la Odorheiu Secuiesc duminică, 27 mai a.c., în ciuda faptului că atât autorităţile
maghiare cât şi conducerea Partidului Civic Maghiar, prin vocea preşedintelui Szász Jenő, susţineau că cenuşa se află
de fapt la Budapesta, în aşteptarea formalităţilor legale de reînhumare în
România. Jurnalistul Lukács Csaba,
confirmă pe Facebook faptul că cenuşa lui Nyírő József s-a aflat duminică în
România, într-o geantă a secretarului de stat Szőcs Géza (născut şi el în România!). În timpul comemorării,
secretarul de stat Szőcs Géza a purtat cu el tot timpul o geantă, pe care a aşezat-o
pe catafalc în momentul în care şi-a rostit discursul. Întrebat de presa de la
Budapesta dacă a avut sau nu cenuşa lui Nyírő cu el în geantă, Szőcs nici nu a
confirmat nici nu a infirmat.”
E. Şimon
Comentarii
Trimiteți un comentariu