7 feb. 2013

Editorial – Ce n-ar da Şaguna să vadă asta!

De mult nu mai surprinde pe nimeni să audă vorbă românească pe holurile Parlamentului de la Budapesta. Şi nu pentru că ar fi ajuns românii din Ungaria să aibă reprezentant în Parlament! După 1990, tot mai mulţi ardeleni mutaţi în Ungaria au reuşit să ajungă parlamentari sau secretari de stat sau consilieri politici la Budapesta. Uneori, la tratativele româno-maghiare nici măcar nu mai este nevoie de traducători, ori pentru că atât partea „română” cât şi partea maghiară are ca limbă maternă maghiara (sic!), ori pentru că şi partea „maghiară” vorbeşte la perfecţie limba română, având ca loc de origine Ardealul sau Parţiumul.
Vorbă românească se aude însă mai nou nu numai în Parlament sau în vreun minister din Capitala ungară, ci şi pe coridoarele primăriei din… Mişcolţ. (Ce n-ar da Şaguna să vadă asta în oraşul lui natal!) Un ziar maghiar semnala zilele trecute faptul că actualul primar al oraşului Mişcolţ, care este născut în Oradea, de când a câştigat alegerile din 2010, aproape în toate funcţiile importante ale instituţiilor oraşului şi-a pus neamurile, prietenii, cunoscuţii originari din… Ardeal sau Parţium. (Am citat din ziar şi pentru asta nu am scris România.) Şi asta îi deranjează foc pe „get-begeţi”. O persoană anonimă (care nu avea curajul să-şi dezvăluie numele, fiind angajat al primăriei) a declarat la ziar că a auzit cu propriile urechi când doi angajaţi ai primăriei au discutat între ei pe româneşte, numai ca ungurii din jurul lor să nu-i înţeleagă. Primarul (membru Fidesz) zice că este atacat de către socialişti pe nedrept, deoarece toţi aceşti oameni originari din Ardeal şi Parţium, numiţi după venirea lui la cârma oraşului, sunt conducători apreciaţi, directori cu succese, specialişti cu bună pregătire. Iar cei care îl critică pentru acest lucru îi jigneşte pe ungurii din Ardeal, făcându-i pe aceştia “români”.
Fenomenul dezvăluit acum la Mişcolţ probabil nu este singular în Ungaria. Bate la ochi numai pentru că apare mai concentrat. De ungurii din Ardeal şi Parţium nu se tem numai ungurii din Ungaria, ci şi românii din Ungaria. Ei sunt un fel de baubau (cum ar zice micherechenii: boşoloacă) şi pentru şcolile româneşti. De când s-a zvonit pentru prima dată că toate şcolile, în afară de cele care sunt administrate de autoguvernările pe ţară ale naţionalităţilor, vor fi preluate de stat, şi până la începutul acestui an, când acest lucru chiar s-a înfăptuit, printre profesorii de la şcolile noastre româneşti s-a băgat spaima că vor putea fi înlocuiţi oricând cu dascăli unguri, veniţi de dincolo. (Unii profesori sunt convinşi că de acest lucru numai AŢRU îi poate feri. Oare?) Zilele acestea a început pregătirea la nivel central a inspectorilor şcolari, care din toamnă vor cutreiera şcolile ţării şi vor controla munca profesorilor. Cine va inspecta activităţile de la şcolile româneşti? – se întreabă profesorii noştri. Răspunsul, rostit cu o oarecare frică, vine tot de la ei: cu siguranţă ceva unguri originari din Ardeal, care ştiu şi româneşte. Deocamdată nimeni nu ştie cum va fi, doar un lucru este sigur: inspecţia de specialitate se va face în toate şcolile din ţară. Fără excepţie.
Eva Şimon

P.S.: Niciun pic nu ne-ar surprinde dacă peste câteva luni, la alegerile minoritare din 2014 s-ar înfiinţa şi la Mişcolţ o autoguvernare românească. Dar, Doamne fereşte, să le dăm noi idei! (La recensământul din 2001, la Mişcolţ, 45 de persoane s-au declarat de naţionalitate română şi 66 de persoane au spus că „se leagă” de cultura şi tradiţiile româneşti. Câţi au fost în 2011, vom şti doar peste câteva săptămâni.)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...