21 mar. 2013

Editorial - În Ungaria există două limbi române

Deja de peste 10 ani, în Ungaria se poate obţine atestat de stat din două limbi române: din limba română standard şi din limba băiaşă. Este vorba despre aceeaşi limbă cu puţine diferenţe gramaticale. Prima mai modernă, ultima mai arhaică. Cam aşa cum este graiul din Micherechi, Chitighaz sau Cenadul Unguresc. Actualitatea subiectului o dă recenta apariţie a programei-cadru pentru şcolile de naţionalitate, printre care şi pentru limba băiaşă (sau beiaşă, cum se spune în Ungaria). Diferenţa între programele-cadru pentru români şi pentru băieşi este că elevii români învaţă limba română standard şi creaţiile literaturii române (din România şi foarte puţine creaţii ale scriitorilor români din Ungaria), iar elevii băieşi învaţă numai să vorbească băieşeşte, să scrie băieşeşte (vorbe româneşti scrise cu literele abecedarului unguresc, păstrând totuşi literele „ă” şi „î”) şi să cunoască operele scriitorilor, poeţilor băieşi din Ungaria. Până în anul 1990, limba băieşilor din Ungaria nu avea o variantă scrisă, ea era doar vorbită în satele de băieşi, standardizarea ei a început după schimbarea de sistem, când Guvernul de la Budapesta a acordat bani şi a creat instituţii speciale pentru „facerea” acestei limbi noi.
Ungurii susţin: „băieşii nu înţeleg limba română standard”. Nu ştim dacă politicienii sau lingviştii din Ungaria au cerut înainte de standardizarea limbii băiaşe şi părerea Academiei Române sau a lingviştilor din România. Avem o presimţire. Că nu. Că nici prin cap nu le-a trecut. Acum câţiva ani, am avut ocazia să-i iau un interviu unei colege, tot jurnalistă, de origine băiaşă. Ne-am înţeles perfect. Un singur cuvânt m-a pus pe gânduri, dar din context repede mi-am dat seama despre ce este vorba. Vorba şi la băieşi este tot vorbă, dar ei la vorbire zic „szfăt(ij)estyé”, adică sfătuieşte. Ca româncă născută în Ungaria, la Micherechi, când am ajuns prima dată în Moldova sau în Banat, cu nimic nu am înţeles mai bine graiul vorbit acolo decât cum m-am înţeles cu colega mea băiaşă. Poate chiar mai greu.
Dar cine sunt băieşii şi de ce este limba vorbită de ei româna? Băieşii sunt un grup de ţigani care trăiesc, în primul rând, în sudul Transdanubiei (Dincolo de Dunăre), şi care, se presupune că s-au stabilit în acele zone pe la sfârşitul secolului al 19-lea, venind din România. Limba băiaşă este o română arhaică, păstrată într-o formă originală dinainte de reforma limbii române. Băieşii nu se declară, nu se simt români, ci îşi spun ţigani.
Am văzut odată un filmuleţ, realizat la o grădiniţă unde majoritatea copiilor veneau din familii băieşe. Se vorbea mai bine româneşte (educatoarea zicea că ea vorbeşte băieşeşte) decât în grădiniţele noastre, ale românilor din Ungaria. (Nu dau nume de localităţi, pentru că oricum şi fără asta o să vrea unii să mă ardă pe rug.) La „ovoda” copiilor băieşi eu, cu româna mea, am înţeles perfect ce se vorbeşte acolo.
Vă rog să verificaţi şi dumneavoastră dacă înţelegeţi limba băiaşă, prin primul vers al Imnului băieşilor, aşa cum este el transcris în manualul de limbă băiaşă: „Pădure vergyé, pădure vergyé,/ Nuroku vinyé, nuroku merzsjé,/ Gîndu bátyé bubujestyé,/ Lume, cárá misjunyestyé” (sau mai pe româneşte: „Pădurè vèrde, pădurè vèrde,/ Nurocu vine, nurocu mèrge,/ Gându bate, bubuièşte,/ Lumè, ţara minşunèşte”).
Vă puteţi convinge singuri că între cele două limbi cât de minime sunt diferenţele. Cam la fel ca între limba română standard şi româna vorbită de românii (vlahii) din Valea Timocului sau românii din Maramureş sau românii din Bucovina. Dacă toţi lingviştii din ţările Europei, în care trăiesc oameni vorbitori de limbă română, s-ar apuca să facă gramatici şi să creeze limbi noi, după bunul lor plac, câte limbi române ar exista în lume? Bună dimineaţa, Academie Română! Până nu va deveni şi vlaha sau bucovineana o limbă separată, standardizată, cu acte în regulă. Că limba moldovenească şi limba băiaşă există deja.
Eva Şimon

2 comentarii:

  1. Interesant articolul. Nu stiam de existenta unei astfel de limbi. Ca Ungaria doreste sa se creda ca cei din satele de langa granita cu Romania nu vorbesc limba romana, este de inteles. Exista o singura limba romana vorbita in multe dialecte. Parerea mea...

    RăspundețiȘtergere
  2. Este şi vina voastră, a intelectualilor români din Ungaria, că i-aţi neglijat pe băiaşi. N-am văzut argumente serioase pentru considerarea lor drept ţigani, ba chiar am citit că ei nu se considerau ţigani (nici nu vorbesc ţigăneşte), dar dacă o să li se repete des că sînt ţigani poate o să creadă.
    "Foaia românească" ar trebui să încerce să-i apropie pe băiaşi de cultura română. Luaţi legătura cu intelectualitatea în formare a băieşilor, convingeţi-i să devină corespondenţi ai voştri, publicaţi-le articole sau poezii şi convingeţi-i să ceară învăţarea limbii române literare în şcolile din localităţile lor. Înzestraţi grădiniţele băieşe cu literatură pentru copii românească (cărţile de poveşti au avantajul că sînt într-o limbă mai arhaică, deci mai lesne de înţeles pentru ei). Pe termen lung, "Foaia românească" poate cîştiga un public suplimentar, ceea ce ar ajuta şi la supravieţuirea financiară a publicaţiei. Că acum băieşii sînt rămaşi în urmă din punct de vedere cultural e un lucru remediabil. Cu 100 de ani în urmă şi printre români erau mulţi analfabeţi.

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...