15 apr. 2013

AŢRU tratează despre preluarea Şcolii şi Liceului „N. Bălcescu” din Jula

Subsecretarul de stat, Latorcai Csaba, responsabil cu problemele naţionalităţilor din Ungaria, a făcut o vizită miercuri, 3 aprilie, la Şcoala generală şi Liceul „N. Bălcescu” din Jula. În cadrul unei întâlniri, la care au participat profesorii instituţiei de învăţământ, reprezentanţi ai Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria precum şi reprezentanţi ai Primăriei oraşului Jula, s-a vorbit despre preluarea şcolii julane de către AŢRU. În după-masa aceleiaşi zile, subsecretarul de stat a avut o întâlnire la Şcoala Generală din Chitighaz cu toţi directorii şcolilor aparţinătoare AŢRU.


Undă verde pentru preluarea liceului
După ce ani de zile a încercat, fără succes, să convingă conducerea oraşului Jula, consiliul părinţilor şi corpul profesoral despre dorinţa de a prelua Şcoala generală şi Liceul „N. Bălcescu”, AŢRU a primit până la urmă undă verde pentru a fi gazda acestei instituţii. Primarul oraşului Jula, dr. Görgényi Ernő, a asigurat că oraşul nu va pune piedici în procesul predării–preluării instituţiei. Semnarea convenţiei de preluare a şcolii se va face cu autoguvernarea pe ţară pentru o durată de 10 ani. Primăria oraşului Jula cere să aibă în continuare dreptul de opinie în alegerea directorului, iar clădirile predate odată cu instituţia de învăţământ să fie folosite de AŢRU strict în interes educaţional.
Subsecretarul de stat Latorcai Csaba a subliniat că instituţia românească din Jula se află în pragul unor mari schimbări. Trebuie să se ia decizii importante cu privire la viaţa şcolii, fără ca acestea să afecteze în mod negativ activitatea instructiv-educativă de la şcoală, copiii şi profesorii să nu fie afectaţi de această schimbare. „Şcoala din Jula este instituţia de baştină a autonomiei culturale, care până acum a funcţionat în condiţii normale”, a spus subsecretarul de stat. De ce este necesar ca instituţia să ajungă în custodia AŢRU? Latorcai a susţinut: „Conducerea naţionalităţii româneşti pe ţară trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru identitatea lor, pentru comunitatea lor. Instituţiile conduse AŢRU vor primi finanţări aparte de la statul maghiar, iar aceste sume trebuie investite pentru generaţia viitoare. Dacă cineva a urmărit rezultatele recensământului din 2011 poate să vadă că numărul românilor a crescut considerabil, lucru care aduce după sine o responsabilitate sporită din partea intelectualităţii româneşti.


„…nu ne vom băga în nicio problemă de specialitate”
Kreszta Traján a declarat la întâlnirea de miercuri că nu există niciun impediment pentru preluarea instituţiei de către AŢRU, dacă se vor crea condiţiile juridice necesare. „Noi vom transfera toţi banii necesari pentru instituţia de învăţământ, pe care ni-i pune statul la dispoziţie. AŢRU estimează că nu vor fi niciun fel de probleme în funcţionarea şcolii şi liceului românesc… Vă asigur că AŢRU va fi foarte atentă la semnarea convenţiei de preluare a şcolii. Aş dori să accentuez şi să vă liniştesc că nu ne vom băga în nicio problemă de specialitate referitor la învăţământ, există pentru aceasta specialişti.”, a mai adăugat preşedintele AŢRU.

Întrebări şi răspunsuri nesigure
Cei prezenţi la întâlnire au avut şi unele îndoieli în ceea ce priveşte preluarea şcolii şi liceului românesc. Ce se va întâmpla dacă lipsa de comunicare între şcoală şi AŢRU va face să se ajungă la anumite disensiuni? Ce se întâmplă dacă numărul copiilor pe viitor scade şi odată cu acest proces nu se va mai primi finanţarea necesară pentru funcţionare? Ce se întâmplă dacă conducerea AŢRU se schimbă şi vor apărea probleme cu noua conducere?
La întrebările profesorilor, domnul secretar de stat Latorcai Csaba a răspuns: „Preluarea unei instituţii de învăţământ prezintă asumarea unei mari responsabilităţi. Nu este uşor întreţinerea unei instituţii culturale, a unei grădiniţe cu număr redus de copii, sau a unei instituţii educaţionale integrate. Sigur că întotdeauna începutul este mai greu. Şi în cazul şcolii şi liceului românesc la început nu s-a găsit numitorul comun cu Autoguvernarea Românească pe Ţară, dar preluarea celorlalte instituţii a adus o oarecare rutină. Privind finanţarea, acum se lucrează la punerea unei baze la sistemul de finanţare a instituţiilor de învăţământ de naţionalitate, de aceea concret nu pot să spun nimic. Dacă pe viitor se ajunge însă ca numărul copiilor să scadă şi finanţarea nu va fi de ajuns, nu doresc să-mi asum responsabilitatea în acest caz. Privind însă datele recensământului nu cred că aici va scade numărul copiilor, dimpotrivă. Cu o programă de învăţământ bună, alături de o administrare corespunzătoare şi un administrator bun nu cred să fie probleme cu numărul copiilor.”

Recensământul 2011 rezolvă problemele românilor?
Referitor la alegerile de naţionalitate care urmează să aibă loc anul viitor, Latorcai Csaba a informat că statul încearcă într-o oarecare măsură să oprească etnobiznisul, astfel autoguvernări de naţionalitate se vor putea înfiinţa doar în localităţile în care la recensământ s-au declarat 30 de persoane de naţionalitate. Un filtru al celor care nu aparţin naţionalităţii respective este afişarea în mod public a numelor celor care se înregistrează pe listele electorale la primăriile din localităţile unde se pot forma autoguvernări. Astfel, comunitatea poate să decidă dacă sunt cunoscuţi cei ce figurează pe listă sau nu. Va fi schimbat şi sistemul electoral: consilierii autoguvernărilor pe judeţ şi pe ţară vor fi aleşi de toţi electorii. Astfel nu va mai conta cine are mai multe voturi în autoguvernarea pe ţară, ci va avea însemnătate votul întregii comunităţi.
În ceea ce priveşte recensământul, Kreszta a fost de părere: „Dacă acum nu ne unim forţele atunci niciodată. Trebuie să arătăm ce înseamnă autonomie culturală, pentru că instituţiile care aparţin acum AŢRU sunt un fel de garanţie pentru autonomia culturală. Cei 35 de mii care s-au declarat români la recensământ sunt convins că ştiu româneşte. Trebuie căutaţi, să ne unim forţele şi să le cerem sprijinul, eventual să-şi înscrie copiii la şcolile româneşti. Să căutăm soluţii pentru a asigura o şcoală generală şi pentru copiii români din Budapesta, care mai târziu cu siguranţă ar continua la Liceul Bălcescu”.
La întâlnirea de la Jula au mai participat dr. Kovács József, deputat parlamentar, viceprimarul oraşului Jula, Gajda Róbert, deputat parlamentar, funcţionari ai Primăriei, Ana Oros Şimon, referent pentru învăţământ la AŢRU, etc.

Primăriile nu respectă convenţiile
O şcoală are viitor numai dacă are copii. Odată cu preluarea şcolilor generale din localităţile unde mai funcţionează şi alte şcoli, cum ar fi Bătania, Aletea şi Chitighaz, AŢRU a intrat într-o competiţie. La Bătania şi Chitighaz, unde unitatea de învăţământ dispune şi de o grădiniţă până în prezent nu s-au arătat probleme, deoarece grădiniţa respectivă a asigurat de ani de zile numărul de elevi necesar. Însă ce se întâmplă dacă numărul copiilor scade, lucru care poate fi cauzat şi de factori negativi, nu neapărat de nataţie. Cu această problemă se confruntă deja două şcoli generale, cea din Aletea şi Chitighaz. Şi despre acest subiect s-a discutat la întâlnirea secretarului de stat cu directorii români de la Bătania, Aletea, Chitighaz şi Săcal.
La Şcoala din Chitighaz, Latorcai Csaba a fost întâmpinat cu pâine şi sare, precum şi cu un scurt moment cultural susţinut de către elevii instituţiei de învăţământ. Întâlnirea a continuat în sala profesorală unde conducătorii instituţiilor au venit să-şi spună problemele, doleanţele. La doar scurt timp după semnarea convenţiei cu AŢRU, unele primării se pare că şi-au încălcat cuvântul dat. Este vorba despre primăria din Chitighaz, unde la ultima şedinţă a consiliului local, consilierii au decis cu şase voturi pentru şi unul împotrivă înfiinţarea unei noi grădiniţe maghiare la Chitighaz, unde să se înveţe limba germană. Cu o problemă asemănătoare se confruntă şi şcoala din Aletea, căreia primăria i-a promis o grădiniţă, dar până la urmă şi-a retras sprijinul şi grădiniţa respectivă funcţionează în continuare sub administrarea primăriei. Ce se va întâmpla cu aceste instituţii şi ce va putea face AŢRU ca primăriile să respecte convenţiile rămâne de văzut. Prezentul relativ sigur are în faţă un viitor incert.
Anca Butar

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...