19 apr. 2013

Şcolile noastre au la dispoziţie o nouă programă cadru

După cum am mai informat, noua Lege a învăţământului a produs schimbări majore în viaţa şcolară din Ungaria. Prin reînnoirea Programei Naţionale de Învăţământ (NAT), întocmirea programelor cadru pentru şcolile româneşti a fost obligatorie. Pe 1 martie, noile programe cadru de învăţământ au apărut în Monitorul Oficial, astfel fiecare şcoală are acces la programa cadru. Din septembrie a anului şcolar 2013/2014 vor fi aplicate noile programe cadru în toate şcolile româneşti din Ungaria. Noile programe cadru de învăţământ pentru naţionalitatea română au fost întocmite de un grup de profesori de la Şcoala generală şi Liceul „N. Bălcescu” din Jula. Munca a fost îndrumată de Biroul Coordonator pentru Minorităţi din cadrul Institutului de Cercetare şi Dezvoltare al Învăţământului de la Budapesta. Despre noua programă cadru de învăţământ românesc am stat de vorbă cu directoarea liceului, dr. Maria Gurzău Czeglédi.


În ultimele decenii, ca urmare a procesului de asimilare, a crescut rolul instituţiilor de învăţământ în transmiterea limbii, culturii şi identităţii pentru generaţiile viitoare. Din această cauză, obiectivele activităţii instructiv-educative nu se vor limita doar la transmiterea cunoştinţelor şi la dezvoltarea deprinderilor. Se va avea în vedere formarea unor cunoştinţe şi aptitudini practice, şi totodată aplicabile în mai multe domenii, ce constituie cadrul activităţilor bazate pe valori. Obiectivul principal este formarea unor deprinderi ca: autodefinirea, simţul de judecată, deschiderea spre ştiinţă şi artă în limitele capacităţilor şi posibilităţilor individuale ale elevilor. Acest sistem de condiţionări va deschide calea spre o viaţă bazată pe responsabilitate. Cunoaşterea la nivel înalt a limbii, cultivarea dialectelor şi a tradiţiilor locale, cunoaşterea istoriei şi a prezentului sunt părţi necesare ale identităţii. În lumea contemporană, învăţarea interpersonală este la fel de importantă ca şi achiziţionarea cunoştinţelor şi a informaţiilor, precum şi formarea strategiilor de acţiune, de o importanţă deosebită pentru minorităţile din Ungaria, pentru că dispun de două limbi materne. De asemenea, se va lua în considerare că instituţiile de învăţământ nu se pot baza pe cunoştinţele de limbă aduse din familie. În vederea asigurării eficacităţii învăţământului, această situaţie schimbată în procesul de însuşire a limbii se va reflecta în competenţele de dezvoltare şi în conţinutul disciplinelor de cultură generală. Elevii şcolilor minorităţii româneşti mai întâi intră în contact, în situaţii de impresii şi trăiri directe, cu cele mai importante tradiţii locale, cu modul de viaţă şi cu cultura minorităţii. Cunoştinţele legate de istoria, folclorul, limba, literatura şi mass-media minorităţilor vor fi însuşite de către elevi pe baza acestor impresii şi trăiri, conform principiului accesibilităţii. Materia „Cultură şi civilizaţie românească” va contribui la formarea la elevi a toleranţei şi deschiderii faţă de alteritate, astfel ei vor fi capabili de a accepta alte minorităţi şi popoare. De-a lungul a 12 clase, câte o oră pe săptămână va face posibil ca achiziţionarea cunoştinţelor şi dezvoltarea deprinderilor să fie cât mai complexe şi intense. Obiectivul disciplinei „Cultură şi civilizaţie românească” este transmiterea identităţii şi a valorilor, ceea ce va influenţa alegerea metodelor.

– Un grup de profesori al şcolii româneşti din Jula s-a angajat pentru întocmirea acestor programe pentru naţionalitatea română. S-a alcătuit o nouă programă cadru la cultură şi civilizaţie românească şi la limba şi literatura română pentru toate nivelele şi toate tipurile de şcoli. Vă rog să ni le prezentaţi!
– Am întocmit trei mari programe. Prima este programa de cultură şi civilizaţie românească pentru toate tipurile de şcoli. De aici poate să spicuiască fiecare şcoală pe modelul ei, poate să introducă materialul din cultură şi civilizaţie. Avem o programă destul de vastă, din care pot să se inspire profesorii. Avem apoi o altă programă pentru şcolile unde limba se predă ca obiect de studiu (Apateu, Pocei şi Cenadul Unguresc). În acest tip de program am introdus materialul şi pentru forma tradiţională a acestui tip de şcoală, totodată şi pentru o formă mai lărgită. Am vrut ca să iasă la iveală că este mai mult decât în şcolile unde limba română se predă ca limbă străină. Această programă este combinată, conţine materialul pentru tipul de şcoală unde limba se predă ca obiect de studiu tradiţional. Tot în această programă intră şi o formă lărgită, materialul pentru programa unde limba română se predă ca obiect de studiu este mai vast decât unde limba română se predă ca limbă străină. Al treilea tip este pentru şcolile bilingve de naţionalitate şi, dacă am avea norocul, şi pentru şcoală unde limba română ar fi predată ca limba maternă. Deocamdată avem numai şcoli bilingve, pentru toate nivelele, pentru ciclul primar, pentru ciclul gimnazial şi pentru liceu. Această programă are o structură care este similară tuturor disciplinelor. Materialul este construit pe cicluri, câte două clase constituie un ciclu, clasa 1–2 este un ciclu, clasele 3–4 un alt ciclu, clasele 5–6 iar alt ciclu, şamd. La capătul fiecărui ciclu se află un rezumat legat de cerinţe. Orele sunt socotite şi planificate cu 90%. Deci, dacă în cursul anului o disciplină ar fi numai câte cu o oră săptămânal, atunci ar fi 37 de ore într-un an şcolar întreg. Însă programa trebuie planificată numai cu 90%. De ce? Fiindcă profesorii au dreptul ca în acele 10% să introducă material nou, dar pot şi extinde materialul care apare în programă. Deci, dacă cineva alege programa bilingvă atunci unele opere sunt sesizate că trebuie să fie predate la fiecare şcoală, şi la şcoala din Micherechi, şi la Bătania, sau la Chitighaz, unde sunt şcoli bilingve. Dacă un elev de clasa a 6-a, în cursul anului, schimbă şcoala şi face un transfer de exemplu de la Micherechi la Jula, atunci să fie unele opere pe care le-a învăţat la şcoala respectivă. Am avut posibilitatea ca la libera alegere să introducem opere, scriitori, prozatori. Structura este similară. Pe de o parte conţine cunoştinţele şi totodată şi cerinţele de dezvoltare. Noutate este că sunt conexiuni care se referă la asocierea la diferite discipline, deci copilul trebuie să ştie să-şi mobilizeze cunoştinţele. Dacă predăm o operă literară, atunci găsim referiri la arte, la pictură, la muzică, arhitectură, film, deci noua programă cadru deschide şi acest univers de cunoaştere.
– Ce părere aveţi despre noua programă cadru?
– Noua programă cadru oferă libertate, dar fiindcă sunt consemnate acele opere care trebuie să fie predate pentru fiecare şcoală, va ajuta dacă un copil vrea să facă transfer între şcolile noastre. Se pune mare accent şi pe dezvoltarea cunoştinţelor şi competenţelor împreună. Limba română se predă din aspect practic, copilul să însuşească un vocabular care este util şi în comunicarea de zi cu zi. În plus, este foarte importantă şi formarea personalităţii copilului, a gustului etic, estetic.
A.C.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...