15 apr. 2013

„Vorba preferată a tatălui meu: Sângele apă nu se face” – Interviu realizat cu Csaba Ţârlea din Micherechi

În urmă cu zece ani, un adolescent din Micherechi, pe nume Csaba Ţârlea, a început să planteze la marginea satului o pădure de stejar pe o suprafaţă de cinci hectare. Scopul lui a fost să creeze un ecosistem, o pădure de la zero. “Slujesc un ţel nobil: omul să-şi facă un plan pe un termen de 80–100 de ani, din care nu el va profita”, este filozofia tânărului micherechian, care doreşte ca la senectute să trăiască într-o căsuţă de lemn, în pădurea plantată în întregime de propriile mâini.


Nimeni nu se naşte grădinar, iar cu toţii avem un moment în viaţă când devenim interesaţi de grădinărit. Unora acest lucru li s-a întâmplat în copilărie, cum este de exemplu şi interlocutorul nostru Csaba, care de mic copil şi-a dorit să fie grădinar. Fiind micherechian, părinţii şi rudele lui s-au ocupat de cultivarea zarzavaturilor, l-a interesat această ramură a grădinăritului. În anul 2003 a obţinut diploma de inginer horticultor la Universitatea Corvinus din Budapesta cu rezultate excelente. Cu nouă ani în urmă s-a mutat de la Micherechi la Jula. Acum este managerul Asociaţiei Criş–Mureş de la Castelul Wenckheim–Almásy din cartierul julan Vareu.

Protejarea mediului
După terminarea universităţii, Csaba a fost angajat ca ornitolog la o şcoală din pădure din Városerdő. Acum este implicat în amenajarea parcului de agrement al Castelului din Vareu. Investiţia face parte din proiectul european “X-Parc”, care va fi derulat până la 31 octombrie 2014.
“Protejarea mediului este fundamentală în zilele noastre. Trebuie să ne gândim atât la noi, cât şi la nevoile viitoarelor generaţii. În ţările industrializate se folosesc mari cantităţi de energie. Tot aici se produc şi multe deşeuri. La şcoală sau acasă toţi trebuie să contribuim la rezolvarea ei, nu numai pentru că aşa este corect, ci şi pentru că este în interesul nostru, al oamenilor, pe termen lung”, zice Csaba.

Succesul pentru altoirea castraveţilor
Începând din anii ’80 a reuşit să se perfecţioneze în altoirea castraveţilor pe tulpini de dovleac. “Nu eu am fost primul în satul Micherechi care s-a ocupat de altoirea legumelor, practica altoirii a fost utilizată încă din primele decenii ale secolului trecut. Planta de castravete altoită este mai rezistentă împotriva bolilor. În partea de sud a judeţului Bichiş mă ocup de altoirea lubeniţelor”, ne-a mărturisit tânărul.

Grădina se îngrijeşte cu inimă şi pricepere
“Trăiesc într-o casă cu curte, astfel am posibilitatea şi pretenţia să am o grădină cât mai curată, îngrijită cu inimă şi cu pricepere. Fiind ornitolog, horticultor şi interesat în protejarea mediului înconjurător, grădina mea seamănă mai mult cu un colţ de pădure cu multe flori. Atunci când sezonul este în toi, adică primăvara, ziua începe dimineaţa la ora şase. Azi, dis-de-dimineaţă, am fotografiat înflorirea narciselor. Pasionat de agricultură, de obicei mă ocup cu râvnă de răsadurile din grădina din jurul casei, dar seamăn plante şi în ograda din vecini.” Csaba este mulţumit de ce produce bucata de pământ, pe care-o munceşte singur cu sapa în mână. În fiecare an are recoltă bogată, iar din acest belşug le dă şi prietenilor. “Fiindcă îmi place să mănânc numai zarzavaturi şi fructe din grădina mea, fac agricultură bio, fără chimicale. Sap plantele, le ud zilnic. Trebuie să fiu tot timpul cu ochii pe răsaduri ca să nu apară cine ştie ce boli”, ne-a împărtăşit Csaba.

Cu bicicleta pe malul Crişului, până la Cluj
“Cea mai lungă călătorie de 700 de kilometri făcută cu bicicleta în regiuni îndepărtate a fost expediţia de la Cluj, în Valea Râului Arieşeni, organizată cu prietenii.
Anul trecut am avut norocul să fiu prezent la una dintre cele mai importante expoziţii horticole mondiale din Europa, »Floriade«, organizată în perioada 5 aprilie şi 7 octombrie. Expoziţia este organizată o dată la zece ani, în Olanda, pe o suprafaţă de 66 de hectare. Vizitatorii au fost introduşi în lumea horticulturii într-un mod interactiv. Floriade înseamnă nenumărate plante şi flori excepţionale, pe care a meritat să le descopăr”, şi-a amintit Csaba.

Bujorul de stepă de la Zau de Câmpie
În România, în judeţul Mureş există mai multe rezervaţii naturale. În localitatea Zau de Câmpie vegetează peste 350 de specii de plante ocrotite, printre care se află şi bujorul de stepă. “În cadrul acestui proiect dorim să amenajăm expoziţii în care vom prezenta diferite specii de plante. Printre aceste specii vom face referiri la rezervaţia de bujori de la Zau de Câmpie, considerat unicul loc din interiorul arcului carpatic unde creşte această floare. Sunt sigur că vom face o excursie la începutul lunii mai, atunci când apar florile”.

Sunt mândru că sunt român
“Fiindcă sunt implicat în acest proiect european, mă bucur că am posibilitatea să vorbesc cu prietenii din Arad în limba mea maternă, în română. Proverbul »Sângele apă nu se face« a fost vorba preferată a tatălui meu. Adică, eu voi rămâne veşnic din acelaşi sânge, chiar dacă poate vorbesc mai bine limba maghiară”, ne-a spus Csaba Ţârlea.
A. Cioca

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...