„Când îl avem pe Hristos în mijlocul nostru nu are cum să nu fie bine…” - Seri duhovniceşti la Micherechi

Un grup de tineri ortodocşi din Micherechi se adună de câteva luni, o dată pe săptămână, la parohia din localitate, unde se desfăşoară seri duhovniceşti, la care participă împreună cu părintele paroh Ioan Bun şi cu părintele Visarion Tuderici. În cadrul acestor întâlniri, care se ţin miercurea seara, tinerii încurajaţi şi de câţiva credincioşi fac repetiţii la cântările bisericeşti şi dezbat diferite probleme duhovniceşti, pentru a cunoaşte mai bine învăţătura de credinţă a bisericii ortodoxe. La întâlnirea din miercurea dinaintea Săptămânii Mari a Paştilor am avut plăcerea de a participa atât la repetiţiile corale pentru cântările pascale, cât şi la discuţiile care au urmat apoi, după care am avut bucuria să stau de vorbă cu părintele Visarion şi cu liderul tinerilor ortodocşi, Robert Ruja. Tot la această parohie, în fiecare duminică seara au loc vecernii în biserica satului, la care tinerii şi credincioşii împreună cu cei doi clerici învaţă cântările specifice slujbei.

„Odată cu Hristos să înviem şi noi!”
Pr. Visarion Tuderici: – Aceste seri duhovniceşti s-au născut din setea tinerilor care voiau mult mai mult decât liturghia şi cuvântul de la slujba de duminică. Voiau ceva în plus, o căutare mai adâncă a lui Hristos. Ideea a fost a lor, să ne întâlnim şi să facem seri duhovniceşti o dată pe săptămână. Astfel, împreună cu parohul Ioan Bun şi cu aceşti tineri ne-am întâlnit o dată, după aceea am hotărât să ne vedem şi săptămâna următoare şi iată de atunci au trecut trei luni şi ne tot întâlnim şi îl tot căutăm pe Hristos şi pornim pe cale şi nu vrem să ne oprim până ce nu ajungem. Aceste seri nu se desfăşoară ca un monolog în care preotul vorbeşte şi ceilalţi ascultă, ci mai degrabă este un dialog în care comunicăm unii cu ceilalţi. Şi mă bucur tare mult că nu e ceva care să plictisească sau ceva care să fi devenit deja o rutină, ci în fiecare săptămână ne cunoaştem tot mai bine unii pe ceilalţi şi împreună îl cunoaştem pe Hristos mai bine. De partea cu cântatul se ocupă părintele Ioan Bun, astfel înainte de convorbirea duhovnicească propriu-zisă, în fiecare zi de miercuri, de la ora 18.00, părintele cântă cu tinerii şi cu alţi credincioşi care doresc să vină. Viitorul acestei comunităţi eu îl văd cu mare optimism, pentru că atunci când îl avem pe Hristos în mijlocul nostru nu are cum să nu fie bine. Or, vedeţi că tinerii îl caută pe Hristos, astăzi în Micherechi, mâine probabil în altă parte, poimâine în altă parte şi încet, încet, ne apropiem de El şi nu are cum să nu ne fie bine. Ştim cu toţii că, de Paşti, Hristos Învie. Hristos a Înviat! Dar asta ne şi obligă pe fiecare dintre noi ca Învierea lui Hristos să nu fie zadarnică pentru noi, ci şi noi să înviem odată cu el şi să înviem din adormirea în care ne complacem, sau din nepăsarea, sau indiferenţa care ne-au cuprins. Odată cu Hristos să înviem şi noi! Atunci învierea Lui nu-i zadarnică pentru noi!

„I-am căutat şi i-am rugat să vină la biserică”
Robert Ruja: – A fost ideea mai multor tineri să ne întâlnim, eu doar am vorbit cu părintele şi m-am ocupat puţin de organizarea acestor seri. La început foarte mulţi tineri am avut nelămuriri, astfel ne-am adunat de fiecare dată tot mai mulţi, iar întâlnirile parcă nu mai voiau să se sfârşească, fiecare venea cu alte şi alte întrebări. Ne simţim foarte bine împreună, iar de la începutul Postului Mare facem repetiţii şi la cântecele pascale şi bisericeşti. Discutând foarte mult cu aceşti tineri am decis să ne facem şi o asociaţie. Despre acest lucru vorbim de foarte mult timp, dar acum se pare că o să şi reuşim. Am hotărât ca asociaţia să poarte denumirea de „Asociaţia Tinerilor Ortodocşi din Micherechi”. Scopul nostru va fi să păstrăm credinţa noastră strămoşească ortodoxă şi limba noastră română şi sperăm ca Bunul Dumnezeu să ne ajute în toate astea. Am vorbit deja şi cu un avocat, aşteptăm doar ca părintele Ioan Bun să se însănătoşească, pentru că a suferit de curând un accident, şi să ne sprijine aşa cum a făcut-o până acum. Până în prezent suntem în jur de 30 de tineri şi credincioşi, iar duminica la slujbele de vecernie chiar şi mai mulţi, astfel sper ca şi în asociaţie să fim un număr frumos. Ne-am vorbit cu tinerii din sat că sunt foarte mulţi oameni ortodocşi în localitate şi mulţi tineri botezaţi la biserică, care poate numai la botez sau la cununia lor au intrat în biserică, de aceea am făcut o mică campanie, i-am căutat şi i-am rugat să vină la biserică. Au zis că au multe întrebări, dar că le e frică şi astfel au luat naştere aceste seri duhovniceşti, unde avem o atmosferă prietenească şi văd că sunt foarte interesaţi. Cu aceste lucruri eu aşa simt că viaţa mea e acum sută la sută împlinită. Cred că aceste lucruri sunt cele care mi-au lipsit din viaţă, am căutat mult şi acum simt că sunt pe calea cea bună.
A. Butar