6 mai 2013

E necesar de lucrat pe partea de educaţie în limba română - Interviu cu secretarul de stat Stejărel Olaru, şef al DPRRP

În zilele de 22–24 aprilie, secretarul de stat Stejărel Olaru, şef al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României a efectuat o vizită de lucru la românii din Ungaria. Şeful DPRRP s-a întâlnit, cu această ocazie, cu reprezentanţi ai asociaţiilor şi autoguvernărilor româneşti, directori de şcoli şi lideri spirituali ai românilor din localităţile Micherechi, Jula, Chitighaz, Aletea şi Bătania. După aceste întrevederi, domnul secretar de stat a acordat un interviu pentru revista “Foaia românească”.


– După primul contact cu comunitatea românească din judeţul Bichiş, cum vedeţi problemele cu care se confruntă această mică comunitate?
– Vizita mea este şi de documentare, chiar dacă, bineînţeles, la Bucureşti cunoaştem evoluţia comunităţilor româneşti din Ungaria. E bine să facem astfel de vizite şi e bine să le facem cât mai des. E bine să cunoaştem reprezentanţii comunităţii româneşti, să ne împrietenim cu ei, să trecem dincolo de relaţia oficială şi să ţinem legătura cu ei permanent de-a lungul anilor, indiferent de guvernarea politică care se schimbă la Bucureşti. Cu ocazia acestei vizitei şi care durează trei zile încerc să parcurg cât mai multe localităţi şi să cunosc cât mai mulţi reprezentanţi ai comunităţii. Şi, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, să cuprind cât mai multe dintre problemele reale ale comunităţii. Avem dorinţa şi intenţia de a menţine calea dialogului cu partenerii maghiari în acest sens, mai ales pentru că mă consider îngrijorat faţă de unele evoluţii în cadrul comunităţii pe care statul român le-a împărtăşit partenerilor maghiari până acum şi continuă să o facă. Personal, mă deranjează fenomenul de etnobusiness, mă deranjează calitatea scăzută a învăţământului în limba română, precum şi limitarea lui, aşa cum mă îngrijorează şi subfinanţarea comunităţii din partea statului maghiar. Sunt şi altele. De exemplu, până recent am fost îngrijorat de scăderea drastică a numărului de români de-a lungul anilor, ceea ce ne spunea că există o puternică politică de asimilare, dar acum suntem liniştiţi. Cifrele parţiale ale recensământului 2011 arată că am crescut de cel puţin trei ori!!!
– Ce credeţi, cum trebuie să tratăm, atât noi comunitatea, cât şi dumneavoastră, România, aceste date?
– A fost una din temele pe care le-am discutat la fiecare întâlnire în parte. În acest moment, neavând o analiză serioasă, doar cifre parţiale, mă abţin să fac comentarii. Am fost curios să aflu de la partenerii noştri cum interpretează ei aceste cifre spectaculoase şi de la fiecare am primit acelaşi răspuns, şi anume, că recensământul a fost făcut neprofesionist, că formularul nu a fost bine gândit, că întrebări care trebuiau să fie obligatorii nu au fost sau invers. Deci, am receptat o serie de critici la adresa acestui recensământ.
– Referitor la datele de la recensământ, credeţi că promisiunea făcută de politicienii maghiari, cum că la alegerile din 2014 vor bloca fenomenul etnobusiness-ului, se va putea rezolva?
– În toate discuţiile pe are le-am avut cu reprezentanţii comunităţii am descurajat acest fenomen. Am spus destul de răspicat că îl dorim stopat pentru că afectează grav miezul, inima comunităţii istorice.
– Un factor important care probabil ar putea încetini asimilarea, pierderea identităţii românilor din Ungaria este şcoala. Aţi vizitat mai multe şcoli, chiar în prima dumneavoastră zi de vizită în Ungaria aţi fost la o şcoală importantă din comunitate, la cea din Micherechi, unde aţi adus şi cu o veste bună…
– Da. Am răspuns solicitărilor mai vechi şi anume la cele referitoare la prezenţa în localitate a doi pedagogi români, un profesor şi un educator, pe care îi vor avea din toamna acestui an. Am iniţiat demersuri în urmă cu câteva săptămâni la Ministerul Educaţiei din Bucureşti, am discutat de asemenea şi cu primarul Ilie Bolojan de la Oradea, astfel încât cei doi pedagogi că aibă tot sprijinul nostru legal pentru a-şi putea desfăşura activitatea în comunitatea de români din Micherechi. Vor fi prezenţi aici din toamna anului 2013.
– Vizitând până acum şcolile generale din Micherchi, Jula, Chitighaz şi Aletea, iar mâine veţi merge la Bătania, ce credeţi despre ideea micherechenilor de a chema doi profesori nativi din România, care să aducă un spirit românesc în şcoala lor?
– E o idee foarte bună. Îmi pare rău că nu s-a dat curs ei mai demult. Eu am aflat de această idee la scurt timp după ce am fost numit în această funcţie, domnul ambasador Victor Micula semnalându-mi această solicitare mai veche şi am făcut tot ce puteam să fac, ca să se rezolve cât mai repede. Recomand şi celorlalte comunităţi care doresc să se menţină şi să crească calitatea învăţământului românesc în comunitate să apeleze la o astfel de soluţie cu pedagogi şi profesori din România. Le promit sprijinul meu în cazul în care doresc să o facă.
– În acelaşi timp, însă, unii profesori de aici, care lucrează în şcolile noastre, trăiesc cu frica că prin sosirea profesorilor din România ei ar putea să-şi piardă locul de muncă. V-aş ruga să ne lămuriţi, cum este cu aceste posturi!?
– Nu este cazul. Aceşti profesori nu ocupă locurile nimănui, ei sunt trimişi de statul român, susţinuţi financiar de statul român, sunt, dacă vreţi, un surplus la ceea ce există deja şi un sprijin în eforturile care se fac deja.
– În ce domeniu credeţi că ar trebui să fim mai activi sau mai bine organizaţi? Ştim că şcoala, biserica, instituţiile şi organizaţiile româneşti sunt cele care pot ajuta mult familiile şi viitoarele generaţii. Care credeţi că ar trebui să fie domeniul la care mai avem de lucrat noi ca şi comunitate?
– Cred că este mult de lucrat pe partea de educaţie în limba română. Limba şi literatura română ar trebui să fie predate mai intensiv şi mai profesionist. Am constatat cu tristeţe că în şcolile pe care le-am vizitat şi în care se predă limba română mă înţelegeam foarte greu cu elevii sau aproape deloc. Este prima direcţie pe are personal aş merge. Am spus asta şi în alte comunităţi: ideea de a solicita profesori şi pedagogi din România este vitală.
E. Şimon

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...