10 mai 2013

Micherechenii nu uită de suferinţele românilor din vremea regimului Ceauşescu

„Cum era perceput regimul Ceauşescu în Ungaria anilor 1980?” – acesta a fost subiectul unei dezbateri organizate, pe 27 aprilie, la Micherechi. Întâlnirea a fost moderată de Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi Literatura Română, care în introducere a prezentat fotografii din România şi Ungaria anilor 1980, imagini ce au stârnit amintiri nostalgice în cei prezenţi. Petru Weber, istoric, profesor al Catedrei din Seghedin a vorbit apoi despre perioada ceauşistă. Domnul Weber a prezentat epoca respectivă în mod obiectiv parcurgând cronologic diferite aspecte care se leagă de percepţia regimului Ceauşescu în Ungaria.

Până în 1987, România nu apărea în ştirile din Ungaria, decât cu ocazia unor întâlniri a ţărilor de la Tratatului de la Varşovia, deci în ştiri lipsite de importanţă. Din 1987 situaţia, însă, a început să se schimbe şi datorită faptului că în Ungaria începe un proces de liberalizare a presei, iar în România regimul a început din ce în ce mai mult să capete conotaţii staliniste.
În România a apărut cultul personalităţii, ceea ce în Ungaria deja a creat un sentiment al ridicolului, avându-se în vedere că în Ungaria, în anii ’50, a existat un cult al personalităţii. Planul de sistematizare a satelor era foarte dur criticat în presa maghiară. Acest motiv al distrugerii satelor a determinat şi o mare demonstraţie. Situaţia refugiaţilor din România, de asemenea, apare din ce în ce mai des, cu precădere în anul 1989, pentru că Ungaria abia după 1988 începe o discuţie despre faptul că cei care trec frontiera verde ar trebui să nu mai fie returnaţi României ci să li se atribuie azil politic, ceea ce a fost fără precedent în cadrul statelor comuniste. O ultimă întâlnire între Kádár János şi Nicolae Ceauşescu avuse loc la Oradea şi Debreţin în 1977, iar până în 1987 nu au avut loc conflicte, doar conflicte pe tărâm literar şi istoric. În Ungaria, în emisiunea „Parabola” erau satirizaţi, în primul rând, conducătorii de partid de stat din Ungaria. Existau unele limite în satirizarea lor, dar erau satirizaţi şi politicieni din ţările vecine. Emisiunea era foarte populară şi de-a lungul frontierei în România. Acolo a apărut Ceauşescu în ipostaze în care nu apărea la Televiziunea Română.
După 1986 au fost demolate satele din jurul Bucureştiului. Aceasta apăruse negru pe alb şi în discursul lui Ceauşescu, că trebuie reduse numărul satelor de la 13.000 la 8.000, pentru că era nevoie de mai mult teren arabil. Despre ideea aceasta se vorbea în acele vremuri şi în satul Micherechi. Veneau zvonuri că satul respectiv a fost demolat, populaţia de acolo a fost mutată, exista o teamă generală. Pe acele vremuri, oamenii mai vârstnici chiar erau îngrijoraţi de aceste veşti.
Cei prezenţi la întâlnirea din 27 aprilie, de la Micherechi, au vorbit despre experienţele lor personale retrăite în timpul traficului la Salonta.
Mass-media a fost foarte axată şi atentă la fiecare mişcare a revoluţiei din 1989. Aceste stări care dominau în România au fost urmărite şi la noi, din emisiunile Televiziunii Române se ştia ce se întâmplă la Timişoara. În după-masa zilei de 22 decembrie, posturile de radio şi televiziune şi-au întrerupt orice program şi au anunţat vestea căderii regimului Ceauşescu. Pentru micherecheni aceste lucruri au fost cunoscute, chiar au fost completate cu impresiile personale pe care le mai ţin minte.
La evenimentul organizat de Primăria şi Şcoala Generală din Micherechi, în colaborare cu Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin, au luat parte, printre alţii, PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, ES Victor Micula, Ambasadorul României la Budapesta, cadre didactice şi elevi.
A. Cioca

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...