Recensământul din 2011: pentru unii o poveste de succes, pentru alţii… un şoc

Ni s-a comunicat încă înainte de recensământul din toamna anului 2011 că rezultatele acestui ultim recensământ vor avea legătură directă cu viitoarele alegeri de autoguvernări minoritare din anul 2014. Naţionalităţile care, conform recensământului, s-au sporit semnificativ în ultimii zece ani îşi pun totuşi numeroase întrebări, dacă va fi oare bine pentru ele că aceste rezultate vor putea influenţa structura de autoguvernări minoritare şi, prin asta, viaţa lor organizatorică. Printre multe altele, despre aceste noutăţi şi numeroase îndoieli s-a discutat joia trecută, 2 mai, la sediul Editurii Croatica din Budapesta, în cadrul unei dezbateri de atelier, la care au fost invitaţi reprezentanţii tuturor celor 13 naţionalităţi.

Unul din organizatorii întâlnirii, preşedintele croaţilor, Hepp Mihály, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al Uniunii Autoguvernărilor de Naţionalitate din Ungaria, a dat tonul şedinţei printr-o scurtă menţiune din cuvântul său de deschidere: „nu prea ne bucurăm de rezultatele care au ieşit la recensământ”. La lucrările atelierului au fost invitaţi să prezinte analize şi studii reprezentanţi ai Guvernului, ai Academiei, ai Oficiului de Statistică, ai Oficiului Ombudsmanului şi ai Biroului Electoral Central, după care 11 din cei 13 preşedinţi de autoguvernări pe ţară au împărtăşit din experienţele proprii ale fiecărei naţionalităţi.
„În toată Ungaria a crescut dorinţa naţionalităţilor de a-şi exprima identitatea şi asta înseamnă pentru noi o poveste de succes. Rezultatele de la recensământ sunt un succes al politicii naţionale faţă de naţionalităţi şi un succes al sistemului de autoguvernări minoritare”, a spus subsecretarul de stat Latorcai Csaba de la Ministerul Resurselor Umane. Acesta a arătat că actualmente în Ungaria există aproape 1600 de autoguvernări minoritare locale, iar numărul acestora – pe baza datelor de la recensământ – ar putea să crească la alegerile de anul viitor cu 600. „Trebuie să regândim politica lingvistică faţă de naţionalităţi”, a mai accentuat Latorcai. El a subliniat totodată că şi finanţarea autoguvernărilor minoritare se va face în viitor pe baza datelor de la recensământ.
„Culegerea datelor referitoare la naţionalităţi este un lucru foarte important pentru noi”, a subliniat Kovács Marcell, director al Oficiului Central de Statistică, care a fost de asemenea foarte mulţumit cu rezultatele naţionalităţilor. „Din chestionar am scos întrebarea din anul 2001, referitoare la legăturile culturale, şi am introdus întrebarea care permite declararea dublei identităţi a naţionalităţilor. A fost asta o solicitare din partea cercetătorilor ştiinţifici”, a mai adăugat Kovács. Totodată a accentuat că Oficiul Central de Statistică nu se bucură dacă autorităţile statului foloseşte aceste date ca urmări ale unor decizii administrative, mai ales că întrebările referitoare la naţionalitate sau religie au fost întrebări opţionale. El a mai adăugat că până când în 2001 doar 660 mii de persoane nu au răspuns la aceste întrebări opţionale, în 2011 numărul acestora a fost de 1,5 milioane.
Cercetătorii Tóth Ágnes şi Vékás János de la Institutul de Cercetări al Minorităţilor din cadrul Academiei Maghiare au subliniat că datele de la recensământ sunt date de moment, „se pot folosi pentru o diagnoză generală şi nu pentru a înţelege exact cum stau lucrurile, deoarece expresiile sunt în continuă schimbare, la fel cum şi situaţiile politice”. Aceştia au pus accentul şi pe faptul că numai acele naţionalităţi sunt capabile să supravieţuiască, care ştiu să fie organizate şi atunci dacă trăiesc răspândite prin toată ţara şi nu doar în comunităţi compacte.
Dr. Magicz András, jurist la Oficiul Ombudsmanului a spus încă în introducere că în unele lucruri el îi va contrazice pe antevorbitori. A arătat că datele culese la recensământ sunt utile în unele cazuri pentru a elimina abuzurile electorale făcute în numele unor naţionalităţi, şi a adus exemplul celor 5 autoguvernări „româneşti” din judeţul Borsod, unde persoane care înainte erau fost ţigani au înfiinţat autoguvernări româneşti, dar în 2014 nu vor mai putea abuza de acest lucru, deoarece în aceste 5 localităţi s-au declarat de români mai puţin de 30 de persoane, numărul obligatoriu pentru a se putea ţine alegeri minoritare într-o localitate. Dar Magicz a arătat că, în acelaşi timp, se vor putea ţine alegeri româneşti în numeroase alte localităţi unde până acum nu se ştia că ar trăi comunitate de români. E un lucru „suspect”, a mai zis juristul, că sunt numeroase localităţi unde s-au declarat de vreo naţionalitate exact 30 de persoane. Magicz a adus exemple negative în primul rând de la români, arătând că, de pildă, dacă anul viitor în oraşul Győr din nou se va înfiinţa autoguvernare românească (care acum câteva luni s-a desfiinţat şi despre care toată lumea ştia că nu a fost alcătuită de români), declarându-se aici în 2011 peste 200 de români, această viitoare autoguvernare, aflându-se într-un oraş mare, reşedinţă de judeţ, ar putea avea o finanţare mai mare decât o autoguvernare dintr-un mic sat, cu biserică, şcoală şi grădiniţă românească.
În afara ţiganilor şi armenilor, toate celelalte 12 naţionalităţi au fost reprezentate la conferinţă. Preşedinţii autoguvernărilor pe ţară au enumerat datele şi analizele proprii, făcute la fiecare naţionalitate în parte, subliniind aproape fiecare să se bucură de numărul tot mai mare în acelaşi timp se confruntă cu multe întrebări la care nu găsesc răspunsuri. Nemţii cred că numărul mare de nemţi în Ungaria se datorează şi campaniei puternice pe care au făcut-o. Slovacii şi croaţii sunt de aceeaşi părere că „explozia mămăligii” va fi la alegerile din anul viitor, pentru că pe baza registrului naţionalităţilor se va vedea numărul lor adevărat. Aproape toţi ne cunoaştem între noi aşa că trebui să privim şi în spatele numerelor, a spus reprezentantul slovenilor. Actualmente românii au 68 de autoguvernări, dar pe baza recensământului, anul viitor vor putea avea 182. Un număr extrem de exagerat, a spus preşedintele românilor. Mai ales dacă ne gândim că avem 10–12 şcoli sau 20 de biserici.
Multe semne de întrebare au pus şi puţine răspunsuri au găsit şi preşedinţii sârbilor, bulgarilor, ucrainenilor, grecilor, polonezilor şi rusinilor.
Ultima parte a şedinţei a fost dedicată legăturii datelor de la recensământ cu alegerile minoritare din anul viitor. Juristul Péteri Attila de la Biroul Electoral Central a arătat că sunt stabilite deja unele reguli pe baza cărora se vor desfăşura alegerile, dar până la finele anului curent vor mai fi şi alte modificări de legi care vor influenţa direct alegerile naţionalităţilor. Cu detalii referitoare la aceste noi legi şi reguli electorale vom reveni în numărul următor.
E. Şimon

Comentarii