Editorial - Vom putea avea cetăţenie română!

România se pregăteşte să-şi modifice Legea Cetăţeniei. Un proiect legislativ, iniţiat de senatorul Viorel Badea, semnat de parlamentari din toate partidele şi dezbătut săptămâna trecută la Palatul Parlamentului din Bucureşti, în cadrul conferinţei intitulate „Cetăţenia română – un drept al românilor de pretutindeni şi o datorie morală a României”, vizează etnicii români de pretutindeni, în special pe cei din jurul frontierelor şi din Balcani. Dacă acest proiect legislativ va deveni lege, toţi românii din jurul graniţelor actuale ale României vor avea dreptul de a solicita şi de a obţine cetăţenia României în cadrul unei proceduri simplificate.
Noi, cei care trăim în Ungaria, ne-am obişnuit în ultimii trei ani să vedem la ştiri şi să citim în ziare cum săptămână de săptămână suntem tot mai mulţi cetăţeni maghiari. La Primăria din Jula, lunar sau chiar mai des, se ţin festivităţi în cadrul cărora se depune jurământul în cor şi se preiau buletinele de noi cetăţeni ai Ungariei de către acei cetăţeni străini (în primul rând, unguri din afara Ungariei) care au obţinut cetăţenia prin procedură simplificată, după o aşteptare de doar câteva luni.

În România, actuala Lege a Cetăţeniei acordă ceva înlesniri doar pentru românii din Republica Moldova. Noul proiect de lege prevede însă ca şi ceilalţi români din jurul României să se bucure de astfel de avantaje. La conferinţa de săptămâna trecută de la Bucureşti au luat parte şi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din ţările din jur, care şi-au putut exprima dorinţele, neajunsurile, speranţele. „Având paşaport românesc în buzunar, ne va fi mult mai simplu să ne demonstrăm naţionalitatea românească.” (Boian Barbuţă, Valea Timocului, Serbia) „Este important să se pună semnul egal între român şi vlah în limba sârbă. Să nu înghiţim momeala fraţilor sârbi care spun că vlahii sunt altceva decât români. Haideţi să ne ajutaţi şi să acordaţi cetăţenia română şi românilor care nu au avut-o până acum.” (pr. Boian Alexandrovici, Valea Timocului Serbia)*
Şi din aceste două declaraţii se vede clar că românii din jurul României nu-şi doresc cetăţenia română pentru oarece avantaje sau pentru a intra pe piaţa de muncă din România, ci din dorinţa de a-şi regăsi identitatea pierdută sau furată sau luată cu forţa. Românii din Bulgaria sau Ungaria, dacă o vor obţine, nu vor folosi cetăţenia română ca pe un paşaport european, ci pur şi simplu pentru a demonstra legătura naturală cu poporul român, popor cu care au aceeaşi limbă, aceeaşi cultură. 
În acest moment, Legea României oferă posibilitatea de redobândire a cetăţeniei doar pentru aceia, care ei sau părinţii sau bunicii lor au fost cândva cetăţeni români şi au trăit pe teritoriile care au aparţinut cândva României. Un român din Serbia sau Ungaria trebuie să stea la acelaş ghişeu cu mongolezii sau nigerienii. Ca orice străin care şi-a părăsit patria natală, să aştepte 8 sau, dacă este căsătorit cu un cetăţean român, minimum 5 ani, să depună acte peste acte, şi să aştepte. În tot acest timp nimeni nu-l va întreba cine au fost bunicii lui sau în ce limbă vorbeşte acasă cu părinţii sau cu copiii lui.
De ce să vrea totuşi, de exemplu, un român din Ungaria să obţină (prin procedură simplificată) cetăţenia română? Se ştie bine că românii din Ungaria de azi nu au aparţinut niciodată Statului Român, nu au avut întotdeauna aceeaşi istorie. Noi ne legăm de România mai mult prin sentimente, fiind parte a aceluiaşi neam, având aceeaşi limbă, aceeaşi cultură, aceeaşi credinţă, aceleaşi tradiţii. Iar acestea sunt suficiente motive.
Eva Şimon

(*Sursa declaraţiilor: infoprut.ro)

Comentarii