Concurs de creaţie pentru tinerii români din afara graniţelor „Mihai Eminescu”, ediţia I

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni anunţă lansarea Concursului de creaţie pentru tinerii români din afara graniţelor „Mihai Eminescu”, ediţia I, desfăşurat în perioada 15 ianuarie – 15 iunie 2014.
Prin această iniţiativă, DPRRP îşi propune să promoveze patrimoniul cultural eminescian, să stimuleze interesul pentru studiul în limba română şi să consolideze legăturile dintre DPRRP şi tinerii români de pretutindeni.

Participanţii sunt invitaţi să expedieze lucrări (creaţie proprie) inspirate de marile teme ale creaţiei eminesciene, conform următoarelor 3 categorii de vârstă:
Categoria I – Clasele I–VIII
Categoria II – Clasele IX–XII
Categoria III – Studenţi (inclusiv masteranzi)
şi a următoarelor 3 secţiuni:
Secţiunea I – Poezie (format Word, caractere Times New Roman, dimensiuni 12)
Secţiunea II – Eseu (format Word, caractere Times New Roman, dimensiuni 12, 2–3 pagini)
Secţiunea III – Arte plastice (în original sau copie scanată color)
Este obligatorie indicarea secţiunii alese, a numelui, prenumelui, vârstei şi adresei complete a participanţilor.
Condiţii de participare:
1. 15 ianuarie–30 mai – Colectarea lucrărilor la adresa: Bulevardul Primăverii, nr. 22, sector 1, Bucureşti, România, sau pe adresa de e-mail concurs@dprp.gov.ro. Lucrările care ajung după data de 30 mai la sediul DPRRP sau pe adresa de e-mail menţionată nu vor mai putea fi luate în considerare.
2. 9 iunie–10 iunie – Evaluarea lucrărilor de către o Comisie specializată formată din reprezentanţi ai DPRRP, Institutului Cultural Român şi Ministerului Culturii. Criteriile în vederea desemnării câştigătorilor concursului vor ţine inclusiv de caracterul original, inovator şi creativ al lucrărilor, precum şi de respectarea normelor literare ale limbii române.
3. 16 iunie – Anunţarea câştigătorilor concursului şi publicarea unei culegeri cuprinzând cele mai bune lucrări.

Comentarii

  1. Un eseu.
    1.
    Inima cere iubire, glas, iar sentimetele cer ascultare, exteriorizare, determinându-l pe om să fie liric.Viaţa l-a determinat pe Eminescu să creeze, să se afirme, ca mai târziu să rămână o stea arzândă pe cer...(« Icoana stelei ce-a murit/Încet pe cer se suie/Era pe când nu s-a zărit/Acum o vedem si nu e »)
    În valorificarea creatoare a folclorului naţional, Eminescu se ridică pe cele mai înalte culmi, purtat de o efervescenţă lirică fără asemănare, începând cu "Făt-Frumos din lacrimă" şi ajungând la "Revedere" şi mai apoi la impresionanta poveste de dragoste din "Călin (file din poveste)" şi "Luceafărul". Mihai Eminescu a fost şi va fi cel mai mare poet pe care l-a ivit pământul românesc, fiind supranumit şi « Luceafărul poeziei româneşti ».A fost un om de o inteligenţă inegalabilă, reuşind să atingă punctul extrem, necunoscut al creaţiei româneşti.În drumul său spre cunoaşterea artei a întâmpinat multe urcuşuri şi coborâşuri dintre care amintim boala sa necruţătoare, care a răpit cea mai de preţ valoare a pământului românesc: “Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste lacul îngropării sale va răsării pădure sau cetate , şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”(G.Călinescu).
    Anul 1886 reprezintă primii paşi în cariera magică a lui Eminescu.Acesta debutează cu poezia “La mormântul lui Aron Pumnul” semnată M.Eminoviciu, poezie influenţată de moartea profesorului de limba română, Aron Pumnul.După câteva luni de la debut Eminescu se afirmă cu poezia “De-aş avea” publicată în revista “Familia”, în care mai târziu apar alte cinci poezii.
    Copilăria, în cazul lui Eminescu, a fost primul pas spre artă şi poezie, locurile pe unde obişnuia să-şi descopere vârsta reprezentând adevărate puncte de inspiraţie pentru el.Părinţii i-au oferit libertatea de mişcarea, de a cunoaşte oameni şi de a se familiariza cu natura, aceste trăiri fiind evocate profund şi melancolic în opere precum “Fiind băiet...” ,”O, ramai” ş.a.În operele care evocă copilăria, Eminescu creează o atmosferă onirică graţie naturii, astfel obţinând imagini vizuale expresive şi neaşteptate care plasează copilăria pe trepte măreţe, nebănuite de cititor(“Fiind băiet păduri cutreieram/Şi mă culcam adesea lângă izvor[...]Şi un miros adormitor/Astfel ades eu nopţi întregi am mas/Blând îngânat de-al valurilor glas/Răsare luna,-mi bate drept în faţă/Un rai din basme văd printre pleoape/Pe câmpi un văl de argintie ceaţă/Sclipiri pe cer, văpaie preste ape/Un bucium cântă tainic cu dulceaţă/Sunând din ce în ce tot mai aproape...”).
    Elementele plaiului românesc, natura, codrul şi tradiţia sunt esenţiale în operă eminesciană, ele alimentând necesitatea de poezie a poetului. Iubirea care se contopeşte cu dorul de patrie şi de locurile în care obişnuia să copilărească oferă intensitate poeziei şi emoţionează cititorul.Poetul înzestrează codrul cu puteri supraomeneşti, astfel el devine paznicul iubirii, apărând-o cu scutul “de crengi plecate”.În timp cele două devin inseparabile, dobândind puterea de-a uni suflete rătăcitoare("Atât de intim sunt întreţesute iubirea şi natură-în poezia lui Eminescu, încât ele ajung să se contopească" -Tudor Vianu).Niciodată în poezia eminesciană nu apare natura ca tema autonomă, Eminescu nu realizează pasteluri sau tablouri de natură în sine, descriptive, statice, inerte, ci corelează tema naturii, filtrând-o prin propria subiectivitate, cu toate marile teme filozofice şi lirice deopotrivă: cosmicul, timpul, rădăcinile arhaice ale fiinţei naţionale, istoria naţională, dar mai ales, cu cei doi poli ai eului romantic: eros şi thanatos( viaţă şi moarte).În mod inedit, Eminescu oferă câteva esenţe, care abundă în imaginaţie, dar şi romantism, copacilor săi iubiţi, elemente de inspiraţie în poezia sa .

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. O poezie.
      2.
      Lacul codrilor albastru
      Nuferi galbeni îl încarca;
      Tresarind în cercuri albe
      El cutremura o barca.



      Si au trec de-a lung de maluri,
      Parc-ascult si parc-astept
      Eadin trestii sa rasara
      Si sa-mi cada lin pe piept;



      Sa sarim în luntrea mica,
      Îngânati de glas de ape,
      Si sa scap din mâna cârma,
      Si lopetile sa-mi scape;






      Sa plutim cuprinsi de farmec
      Sub lumina blândei lune �
      Vântu-n trestii lin fosneasca,
      Unduioasa apa sune!



      Dar nu vine... Singuratic
      În zadar suspin si sufar
      Lânga lacul cel albastru
      Încarcat cu flori de nufar.

      Ștergere
  2. Mă numesc Diana, adresa poştală este Satul Ursoaia,Raionul Cahul,Republica Moldova,39 32.

    RăspundețiȘtergere
  3. Am 11 ani, sunt născută pe data de27 iulie,anul 2002,mă numesc Diana Grip.

    RăspundețiȘtergere
  4. Dragă Diana Grip,
    aşa cum în anunţ figurează, lucrările trebuie trimise la adresa DPRRP: Bulevardul Primăverii, nr. 22, sector 1, Bucureşti, România, sau pe adresa de e-mail concurs@dprp.gov.ro.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu