Forum informativ despre alegerile din Ungaria - Noi posibilităţi şi capcane la alegerile minoritare din 2014
În “Foaia românească” am prezentat deja ce trebuie ştiut despre înregistrare (un element obligatoriu pentru a putea participa la alegerile minoritare), despre alegerea reprezentatului românilor în Parlamentul de la Budapesta şi despre câteva noutăţi referitoare la alegerile de autoguvernări minoritare. Mai jos publicăm din nou toate informaţiile importante, întregite cu cele aflate la forumul din sâmbăta trecută.
Data alegerilor parlamentare: 6 aprilie 2014
În primăvara anului 2014, pentru a şaptea oară se vor ţine alegeri parlamentare în Ungaria de după schimbarea de regim din 1990. În seara zilei de 18 ianuarie, preşedintele Ungariei, Áder János, a anunţat data alegerilor parlamentare, care vor fi pe 6 aprilie 2014, între orele 6.00 şi 19.00.
Numărul deputaţilor în viitorul Parlament ungar: 199
De pe listele naţionale vor intra: 93 persoane (printre aceştia se vor afla şi deputaţii naţionalităţilor!), iar din circumscripţiile electorale: 106 persoane.
Condiţiile pentru participarea la alegerile parlamentare a cetăţenilor de naţionalitate:
– cetăţenie maghiară şi domiciliu stabil în Ungaria,
– vârsta majoratului,
– stare mentală sănătoasă,
– să nu fie condamnat la pierderea drepturilor electorale prin hotărâre judecătorească definitivă,
– să nu ispăşească vreo pedeapsă cu închisoarea,
– să-şi declare şi să-şi însemne naţionalitatea,
– să se înregistreze ca minoritar pe lista naţionalităţii sale.
Înregistrarea naţionalităţilor
Pe 1 ianuarie 2014 s-a deschis registrul pentru naţionalităţi. Înscrierile în acest registru se pot face permanent. Lista se va închide cu 16 zile înainte de alegerile parlamentare (pe 21 martie), ca să fie redeschisă după 6 aprilie 2014 în continuare până la alegerile de autoguvernări minoritare din toamnă.
Săptămânile trecute, la toate adresele din Ungaria au fost trimise de către Biroul Naţional Electoral (BNE) acele formulare prin care se pot înregistra alegătorii de naţionalitate. Alegătorii de naţionalitate au de însemnat câte un X în două rubrici.
Punctul A – primul X
Alegătorii de naţionalitate au posibilitatea să declare că aparţin vreunei naţionalităţi şi la alegeri vor să participe ca atare. De exemplu, dacă cineva se înregistrează ca român, la alegeri va putea fi ales şi va putea vota ca român. Primul X se referă numai alegerile de autoguvernări minoritare din toamnă.
Punctul B – al doilea X
Dacă un român vrea să voteze şi la alegerile parlamentare pe lista românilor trebuie să pună X şi la punctul B. Dacă nu vrea să voteze ca român, această rubrică s-o lase necompletată.
Dacă un alegător înregistrat pe lista vreunei naţionalităţi între timp se răzgândeşte, se poate şterge de pe listă (la cerere proprie) până în a treia zi dinaintea alegerilor (3 aprilie)!
Înregistrarea se poate face prin corespondenţă, personal la birourile electorale locale sau prin Internet la adresa www.valasztas.hu. Formularele completate în mod greşit nu vor fi valabile.
Fiecare persoană înregistrată va primi o adeverinţă de la Biroul Naţional Electoral.
BNE actualizează periodic numărul celor înscrişi în registrele naţionalităţilor. Vezi pagina de start a adresei: www.valasztas.hu.
Până în data de 19 ianuarie 2014, s-au înregistrat 106 alegători români, dintre care doar 21 vor să voteze şi la alegerile parlamentare ca români. (Vezi mai jos tabelul publicat de pagina Biroului Naţional Electoral.)
Registrul naţionalităţilor nu va mai fi secret
Faţă de anii trecuţi, registrele naţionalităţilor vor fi publice, dar numai pentru organizaţiile de desemnare a candidaţilor. Deci, înaintea alegerilor parlamentare, numai Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria va avea dreptul să primească lista cu românii care s-au înregistrat. Înaintea alegerilor din toamnă, vor avea acest drept toate asociaţii româneşti, care vor desemna candidaţi pentru alegerile de autoguvernări româneşti.
Vom avea 2 voturi
Alegătorii care s-au înregistrat ca naţionalităţi vor avea dreptul la două voturi. Vor putea vota
– candidatul individual din circumscripţia sa electorală
ŞI
– lista naţionalităţii sale.
În lipsa acesteia din urmă, vor putea vota lista vreunui partid.
Cetăţeanul de naţionalitate va trebui deci să se decidă: în caz că votează lista naţionalităţii sale, nu mai poate vota pe lista de partid.
Cine va întocmi lista românilor?
Lista fiecărei naţionalităţi va fi întocmită exclusiv de autoguvernarea pe ţară. Deci, lista românilor poate fi întocmită numai de Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. Nicio altă organizaţie românească nu are dreptul să înainteze listă electorală. Nu există posibilitatea listelor comune.
Până în a 48-a Pentru lista românilor e nevoie de recomandarea a minimum 1% din cetăţenii cu drept de vot, înregistraţi ca români. Deci, dacă pentru parlamentare vor fi înregistraţi 1000 de votanţi români, e nevoie de minimum 10 recomandări.
Cine vor fi candidaţii români?
Candidat pe lista naţionalităţii române poate fi numai acel cetăţean, care este înscris în registrul românilor. Pe listă trebuie să figureze minimum 3 nume. Toate aceste nume vor fi stabilite de Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. Lista candidaţilor români trebuie să fie votată de Adunarea Generală a AŢRU.
Stabilirea rezultatului
Deoarece listele naţionalităţilor se vor lupta la alegeri cu listele partidelor maghiare, cele 93 de locuri din Parlament se vor distribui pe baza unor calculaţii extrem de complicate (d’Hondt matrix). (Din Parlamentul cu 199 de locuri, 106 deputaţi vor intra pe baza voturilor din circumscripţiile electorale.)
Conform calculaţiilor unor specialişti, pentru obţinerea unui mandat de deputat în Parlament, lista fiecărei naţionalităţi în parte ar trebui să obţină în jur de 19.000–24.000 de voturi. Deci, ca românii să aibă un deputat în Parlament, minimum atâţia români ar trebui să fie înregistraţi pentru alegerile parlamentare.
Cunoscând datele ultimului recensământ din Ungaria, matematic vorbind maximum 2 naţionalităţi (ţiganii şi nemţii) au şansa să trimită deputat în Parlament.
Acele naţionalităţi, care au avut liste pentru alegerile parlamentare, dar nu au obţinut voturile necesare, au dreptul să trimită în Parlament câte un purtător de cuvânt (szószóló). Această persoană va fi primul candidat de pe lista naţionalităţii sale.
Finanţarea campaniilor electorale
Autoguvernările pe ţară ale naţionalităţilor care participă la alegerile parlamentare vor avea dreptul de a obţinere un sprijin din bugetul central. Pentru toate cele 13 autoguvernări pe ţară s-a stabilit o sumă comună! Această sumă va fi maximum 298.500.000 forinţi, care se va distribui între toate autoguvernările pe ţară care participă la alegerile parlamentare.
Sprijinul de 298.500.000 forinţi va fi împărţit conform numărului cetăţenilor înscrişi în registrele naţionalităţilor.
Reprezentanţii naţionalităţilor în Parlament
Reprezentanţii naţionalităţilor în Parlament nu vor avea dreptul să formeze grup parlamentar, astfel nu vor putea lua parte la lucrările comisiilor permanente. Pentru naţionalităţi se va forma o comisie de specialitate separată. Naţionalităţile nu vor avea dreptul să participe la lucrările comisiilor de control.
Comisia de specialitate alcătuită din reprezentanţii naţionalităţilor va avea drepturi de a iniţia, de a propune idei pentru Guvern. Îşi va spune părerea despre raportul guvernamental şi despre raportul ombudsmanului legat de situaţia naţionalităţilor.
Purtătorul de cuvânt al naţionalităţilor va avea dreptul să ia cuvântul la şedinţa plenară a Parlamentului numai dacă preşedintele Parlamentului decide că punctul respectiv de pe ordinea de zi are legătură cu interesele şi drepturile naţionalităţilor.
Purtătorul de cuvânt nu va avea drept de vot la şedinţele Parlamentului.
La fel ca toţi deputaţii parlamentari, şi purtătorii de cuvânt ai naţionalităţilor vor avea imunitate (mentelmi jog).
Incompatibilitate
Preşedinţii actuali ai autoguvernărilor pe ţară au dreptul să candideze la alegerile parlamentare, iar în caz că vor fi aleşi de deputaţi sau de purtători de cuvânt în Parlament, vor putea rămâne în paralel şi preşedinţi până la alegerile din toamnă. În caz că vor câştiga din nou alegerile de autoguvernări, vor trebui să aleagă între postul de parlamentar sau preşedinte.
Alegeri de autoguvernări minoritare – în toamnă
Legea pentru drepturile naţionalităţilor din Ungaria a fost modificată în anul 2011, astfel noile alegeri vor ţine seamă de aceste ultime modificări. Următoarele alegeri vor depinde mult şi de rezultatele recensământului din anul 2011.
Alegerile de autoguvernări minoritare se vor ţine în aceeaşi zi cu alegerile locale.
Începând din acest an, alegeri locale şi de autoguvernări minoritare se vor ţine din 5 în 5 ani. (La parlamentare rămâne perioada de 4 ani.)
Unde se vor ţine alegeri de autoguvernări minoritare româneşti?
– Alegeri pentru autoguvernări locale româneşti se vor ţine numai în acele localităţi (sate sau oraşe) din Ungaria unde la recensământul din 2011 s-au declarat minimum 30 de români. Acest lucru este valabil şi pentru sectoarele din Capitală. Deci, indiferent de numărul celor care se vor înscrie în registrul deschis pe 1 ianuarie 2014!
– Alegeri teritoriale (judeţene sau pe capitală) româneşti se vor ţine în acele locuri, unde numărul autoguvernărilor locale româneşti sunt minimum 10.
– Alegeri pentru autoguvernarea românească pe ţară se vor ţine indiferent de numărul autoguvernărilor locale.
Cine vor putea vota?
La alegerile de autoguvernări de naţionalitate din Ungaria vor putea vota nu doar cetăţenii maghiari cu domiciliu stabil în Ungaria, ci şi acei cetăţeni UE, care au adresă stabilă în Ungaria şi care s-au înscris în registrul de naţionalitate.
Lista cu registrul naţionalităţilor va fi publică! Organizaţiile româneşti care vor desemna candidaţi pentru alegeri vor avea dreptul să ştie cine sunt alegătorii români.
Cine vor putea fi candidaţi la alegerile de autoguvernări minoritare?
La alegerile pentru autoguvernări româneşti vor putea candida toţi cei care s-au înscris în registru ca români. Candidaţii români vor trebui să declare (în scris) că vorbesc limba română, cunosc cultura şi tradiţiile românilor.
Câţi membri vor avea noile reprezentanţe?
– Autoguvernările locale româneşti vor fi alcătuite din 3 membri, dacă în registrul românesc al localităţii respective s-au înscris mai puţini de 100. În caz că s-au înregistrat peste 100 de români, autoguvernarea românească va avea 4 membri.
– Autoguvernările teritoriale (judeţene şi pe capitală) vor fi alcătuite (la fel cum este şi acum) din 7 membri.
– Autoguvernările pe ţară vor avea 15 membri, dacă numărul alegătorilor (persoane înscrise în registru) este sub 5000. În caz că numărul alegătorilor este între 5 şi 10 mii, autoguvernarea pe ţară va avea 23 de membri, între 10 şi 25 de mii – 31 membri, între 25 şi 50 de mii – 39 de membri, iar dacă numărul alegătorilor este peste 50 de mii, autoguvernarea pe ţară va fi alcătuită din 47 de membri.
Cum se fac candidaturile?
La alegerile minoritare numai acele asociaţii pot desemna candidaţi, care se obligă prin statut la reprezentarea minorităţilor. Autoguvernările nu au acest drept. De asemenea, nu vor putea fi candidaţi independenţi!
Pentru valabilitatea unei candidaturi, un candidat are nevoie de minimum 5 recomandări.
Liste teritoriale şi naţionale numai organizaţii minoritare au dreptul să întocmească, având nevoie de recomandările a minimum 2% dintre alegători.
Cum vom vota?
Alegerile de autoguvernări minoritare se vor ţine în aceeaşi zi cu alegerile locale din Ungaria. Persoanele înscrise în registrul românilor vor vota în acea zi atât pentru deputaţii în autoguvernarea românească locală, cât şi teritorială şi pe ţară. Alegerile vor avea o singură rundă.
Rezultatele alegerilor
Asociaţiile româneşti, care au desemnaţi candidaţi la alegeri, vor avea dreptul să delege membri în comisiile electorale locale, nu însă şi în comisiile de numărare ale voturilor, acolo au dreptul de a trimite doar observatori.
La alegerile locale, câştigători vor fi primii 3 sau 4 care au obţinut cele mai multe voturi. La alegerile teritoriale şi pe ţară, unde se vor lupta liste, numărul mandatelor câştigate se vor stabili după procentul voturilor obţinute.
Preşedintele autoguvernării teritoriale şi preşedintele autoguvernării pe ţară va fi ales de cei care formează aceste reprezentanţe.
Autoguvernări transformate
Legea Naţionalităţilor din 2011 asigură din nou posibilitatea ca o autoguvernare locală să se transforme în “autoguvernare de naţionalitate română pe localitate”. Pentru asta însă trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) în ziua alegerilor, mai bine de jumătate din cetăţenii cu drept de vot din acea localitate trebuie să fie înscrişi în registrul românilor şi b) mai bine de jumătate din deputaţii aleşi trebuie să fi fost candidaţii vreunei asociaţii româneşti la alegerile locale.
Autoguvernarea românească pe localitate va întruni toate drepturile pe care le are o autoguvernare locală şi o autoguvernare minoritară.
E.Ş.
Comentarii
Trimiteți un comentariu