25 oct. 2014

Corespondenţă culturală: „Fata din Curcubeu”, de Lia Bugnar, la Teatrul Radnóti din Budapesta

În seara de vineri, 17 octombrie, în sala Teatrului Radnóti din Budapesta avea loc spectacolul „Fata din Curcubeu” de Lia Bugnar, în interpretarea actriţei Tania Popa de la Teatrul Naţional din Bucureşti. Până aici totu-i simplu ca „bună ziua.” Turneul Teatrului Naţional bucureştean pe scena unui teatru din capitala ungară. Un schimb anual de spectacole prezentate în turneu de reciprocitate, cu traduceri proiectate, după moda actuală.

Dar cine este autoarea piesei şi cine este actriţa interpretă? Autoarea, actoriţă şi dramaturg, cu peste zece piese de teatru şi patru scenarii de film străluceşte în ambele ei profesii. Nominalizată pentru titlul de cea mai bună actriţă la Dublin Fringe Festival, cu piese montate de regizori ca Gelu Colceag, Alexandru Dabija, Ion Caramitru, Dorina Chiriac, cu participări la Festivalul de la Sibiu etc. etc. Lia Bugnar a scris acest text, prezentat şi la Budapesta, inclus în repertoriul Naţionalului bucureştean, special pentru actriţa Tania Popa. Şi tot ea l-a şi regizat! Este spectacolul a două creatoare de mare calibru, cu mare dăruire în tot ce fac. Rarisimă întâlnire.
Palmaresul actriţei Tania Popa este de-a dreptul impresionant. Roluri importante din dramaturgia universală (Antigona, Ondine, Azilul de noapte, Dʹale carnavalului, Scrisoarea pierdută, Inimă de câine, A patra soră, Sinucigaşul, apoi filme şi filme…), atâtea şi atâtea roluri pregătite cu regizori de marcă: Giurchescu, Tocilescu, Colpacci, Felix Alexa, Pintilie, Blaier, Mărăscu, Horia Popescu… 
V-am enumerat aceste nume de piese şi regizori pentru a vă putea face o idee despre calibrul profesional al unei tinere actriţe, ajunsă acum douăzeci de ani în Bucureşti, tocmai din Moldova, fostă sovietică. Dintr-o familie mixtă, ruso-ucrainiană. Cu limba maternă rusă. (Şi credeţi-mă ştiu ce înseamnă să joci teatru în altă limbă decât cea maternă. Şi eu am învăţat limba română şi am devenit actriţă de limbă română, cândva. Efortul şi controlul permanent nu sunt neglijabile şi te marchează.)
Ajungând studenta marii profesoare Sanda Manu, s-a pregătit să devină şi a devenit actriţă de limbă română, la Teatrul Naţional din capitala României. Simpla relatare ajunge să impresioneze. Pentru că munca ei cu sine, câştigarea laurilor de până acum au necesitat un enorm volum de muncă, făcut cu pasiune, ajungând la execuţia cu dezinvoltură şi strălucire a sarcinilor scenice. 
Darămite s-o şi vezi şi s-o auzi. Povestea fetei, a tinerei rămasă şi fără sora ei geamănă şi orfană, devenită prostituată din nevoia de supravieţuire, dar atât de săracă încât îşi „deserveşte” clienţii în scaunele ultimului rând al unui cinematograf, în timp ce rulează filmul. 
Fiecare pasaj din istorisirea vieţii ei se încheie cu câte un superb cântec rusesc, interpretate cu o voce inconfundabilă, numai cu ele ar putea face carieră. 
Trista poveste se încheie cu plecarea acestei fete acolo, între cei dragi, pe nori, în curcubeu… 
Fata asta ne vrăjeşte cu farmecul ei, ne transpune în minunata şi trista ei viaţă, în care rămâne atât de cumplit, de singură. Plângem şi râdem şi nu o uităm.
Spectacolul este dedicat expres Mamei actriţei, cu care după cum mărturiseşte, are o relaţie specială.
Impresia asupra spectatorilor budapestani a fost extraordinară. A cules aplauze frenetice, felicitări şi îmbrăţişări, dar şi admiraţia lucidă în faţa performanţei de extraordinar profesionalism, pe care l-a dovedit.
Din fericire, cei câţiva actori prezenţi în sală au putut asista la un regal, în care Tania Popa şi-a transpus spectatorii. 
Iar Teatrul Românesc a putut fi din nou admirat de colegii unguri!
Anna Scarlat

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...