„Învaţă de la apă să ai statornic drum,
Învaţă de la flăcări, că toate-s numai scrum.
Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi,
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învaţă de la soare cum trebuie să apui,
Învaţă de la piatră, cât trebuie să spui.
Învaţă de la vântul ce adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci.
Învaţă de la toate, că toate-ţi sunt surori,
Cum trebuie să treci frumos prin viaţă, cum poţi frumos să mori.
Învaţă de la vierme, că nimeni nu-i uitat,
Învaţă de la nufăr să fii mereu curat.
Învaţă de la flăcări ce avem de ars în noi,
Învaţă de la ape să nu dai înapoi.
Învaţă de la umbră să fii smerit ca ea,
Învaţă de la stâncă să-nduri furtuna grea.
Învaţă de la soare, ca vremea să-ţi cunoşti,
Învaţă de la stele, că-n cer sunt numai oşti.
Învaţă de le greier, când singur eşti să cânţi,
Învaţă de la lună, să nu te înspăimânţi.
Învaţă de la vulturi când umerii ţi-s grei,
Şi du-te la furnică să vezi povara ei.
Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea,
Învaţă de la oaie să ai blândeţea sa.
Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor,
Învaţă de la toate, că totu-i trecător.
Ia seama fiu al jertfei prin lumea care treci,
Să-nveţi din tot ce piere, cum să trăieşti pe veci! ”
(Traian Dorz)
În 8 noiembrie 2014, o minunată sâmbătă de „toamnă aurie”, anotimp al culegerii roadelor, a fost şi vremea unei recolte sufleteşti la catedra şi lectoratul român de la Seghedin, sălaş prin excelenţă al învăţării. Călăuziţi de astfel de comandamente, profund creştine şi totodată universal valabile, elevi de gimnaziu şi de liceu, însoţiţi de profesori de limba română sau de religie, din 7 localităţi aflate de o parte şi de alta a graniţei dintre România şi Ungaria, au participat alături de studenţii şi cadrele didactice ale catedrei şi ale lectoratului, de invitaţi reprezentanţi ai diplomaţiei şi ai comunităţii româneşti, de jurnalişti şi artişti, la evenimentul cultural „ÎNVAŢĂ DE LA TOATE!” – Ziua poeziei creştine în limba română.
Atelierul transfrontalier de creaţie şi cenaclu pentru elevi, iniţiat în octombrie 2013, se află la cea de a doua ediţie, graţie conceperii unui proiect realizat de şefa catedrei, conf. univ. dr. Mihaela Bucin, în colaborare cu lectorul român Elena Sandu, finanţat de Departamentul de politici pentru relaţiile cu românii de pretutindeni al Ministerului de Externe. Prima ediţie a acestei activităţi a fost organizată şi găzduită de către Catedra de limba română în colaborare cu Autoguvernările de Naţionalitate Română din Seghedin şi Hódmezővásárhely, în 26 octombrie 2013, şi a fost inspirată de faptul că începând cu anul şcolar 2013/2014 au fost introduse în curricula şcolară a elevilor din Ungaria, deci şi a elevilor de minoritate naţională română, ore de religie şi etică. Având în vedere că această componentă educaţională a lipsit până în acest moment, Catedra de limbă română a dorit să vină în sprijinul dascălilor din învăţământul preuniversitar, care predau noile discipline religie şi etică atrăgând atenţia asupra poeziei creştine româneşti ca patrimoniu ideatic genuin românesc şi ca inestimabilă sursă etnoculturală, valorificabilă în metode didactice alternative şi/sau complementare, subsumabile obiectivelor disciplinelor în cauză. Reper axiologic puternic, religia este strâns legată de limba şi tradiţiile poporului român, poezia cu tematică moral-creştină fiind un liant şi un catalizator al sentimentului identitar, deopotrivă prin mesajul etic-religios, prin vehiculare lingvistică şi prin emoţia artistică. Tot poezia creştină a reprezentat în intenţia organizatorilor un factor de coeziune ecumenică, platformă comună menită să întărească sentimentul identitar românesc al elevilor de naţionalitate română, indiferent de cultul căruia îi aparţin.
Într-o atmosferă însufleţită de dragostea pentru poezia creştină românească, recitată, interpretată muzical şi valorificată într-un atelier creativ, noua ediţie a fost dedicată poetului creştin Traian Dorz, cu prilejul a 100 de ani de la naştere, poet român a cărui creaţie izvodită în ani grei de detenţie comunistă, a fost prea puţin cunoscută şi recunoscută până acum.
Lect. Elena Sandu
Comentarii
Trimiteți un comentariu