Poetul Mihai Eminescu, sărbătorit de românii din Ungaria

Ziua de 15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale, reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850–1889), stabilită la această dată ca un prinos dăruit personalităţii emblematice a valorilor României. Cu acest prilej, şi românii din Ungaria au sărbătorit Ziua Culturii Române, cu o serie de evenimente dedicate poeziei, culturii şi poetului naţional, organizate de diferite instituţii din Ungaria.


Budapesta
Institutul Cultural Român de la Budapesta a organizat pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naţionale, o seară literară dedicată aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea revistei Familia. Manifestarea a fost organizată cu sprijinul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Bihor. Au fost invitaţi cu acest prilej Ioan Moldovan, directorul revistei, Traian Ştef redactorul-şef şi actorul Sorin Ionescu, de la Teatrul Regina Maria din Oradea.



Ioan Moldovan a amintit participanţilor că în 1865, când Iosif Vulcan hotăra înfiinţarea la Pesta a revistei, era un tânăr de 24 de ani. Numele revistei nu a fost ales întâmplător, deoarece Iosif Vulcan a dorit să ofere românilor o casă pentru spiritul şi creativitatea românească, în care fiecare să se simtă ca într-o adevărată familie. Poetul şi scriitorul Ioan Moldovan a adăugat: „Nu a fost o evoluţie regală, a fost un drum foarte greu. Revista nu avea finanţare, dar nu a fost o revistă regională, ci se adresa tuturor românilor. Iosif Vulcan a încercat să aducă colaboratori din tot spaţiul românesc. Debutul întâmplător al lui Eminescu a fost un semn al destinului. În mod simbolic a publicat la început şi la sfârşit, ştiut fiind că şi ultimele sale poezii i le-a încredinţat tot lui Iosif Vulcan.” Ioan Moldovan a mai arătat că în istoria revistei trebuie delimitate trei perioade: perioada regală între 1865–1906, perioada interbelică şi perioada din 1965, când a fost reînfiinţată sub conducerea lui Alexandru Andriţoiu.
Traian Ştef, redactor şef la Familia a precizat că reînfiinţarea în 1965 a revistei a fost dată de conjunctura înfiinţării muzeului dedicat lui Iosif Vulcan. Alexandru Andriţoiu, care era şi el orădean, a condus revista cu mare diplomaţie. El a ştiut să fie duplicitar, să se adapteze timpurilor şi cu toate că revista nu a avut un program cultural, ci politic, cu timpul a devenit o revistă determinantă în viaţa literară românească. Nu va lipsi din paginile ei niciun reprezentant al generaţiei 60–70: Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Dumitru Radu Popescu. Au publicat constant: Eugen Simion, Stefan Augustin Doinaş, Nicolae Manolescu. Redactorii revistei erau absolvenţi ai Şcolii de Literatură, unii studenţi de la Cluj, ai lui Lucian Blaga. Traian Ştef a precizat că, după 1989, revista şi-a propus să recupereze scriitorii români de peste hotare şi din Republica Moldova. Au avut articole permanente: Paul Goma, Noman Manea (Sertarele exilului). Astăzi revista îşi propune să promoveze tineri scriitori, cum ar fi şi Ştefan Baghiu, deţinător al premiului Eminescu pentru debut. Prin activitatea de două decenii şi jumătate a lui Ioan Moldovan, directorul revistei şi a redactorului şef, Traian Ştef, astăzi Familia duce mai departe făclia aprinsă în 1865 de un tânăr român, Iosif Vulcan.
În încheierea evenimentului, actorul Sorin Ionescu, de la Teatrul Regina Maria din Oradea, a susţinut un recital de poezii eminesciene, poezii publicate în revista Familia.
Au fost prezenţi la eveniment alături de iubitorii literaturii române, ES domnul ambasador Victor Micula şi Lucian Silaghi, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Bihor.

Seghedin
Consulatul General al României la Seghedin, în colaborare cu Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii şi cu Autoguvernarea Românească din Seghedin, la 15 ianuarie, a organizat la sediul misiunii diplomatice, o manifestare culturală dedicată Zilei Culturii Române, la care au participat circa 60 de persoane. Manifestarea a debutat prin cuvântul de salut adresat invitaţilor de către consulul general, Ioan Fodoreanu, care apoi a susţinut o alocuţiune prin care a prezentat semnificaţia Zilei Culturii Naţionale, precum şi a modului în care s-a ajuns ca ziua de 15 ianuarie să fie declarată ca zi a culturii naţionale. Doamna conferenţiar universitar Mihaela Bucin, de la Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin, a prezentat momente semnificative din viaţa şi opera poetului Mihai Eminescu. Elementul central al manifestării a fost evidenţiat de prof. pensionar Gheorghe Petruşan, fost şef al Catedrei de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin, care a susţinut o prelegere cu titlul „Mihai Eminescu şi revista Familia”, iar apoi doamna profesoară Elena Ruja Radici din Hódmezővásárhely a prezentat prelegerea cu titlul „Traducerea poeziei Glossă în limba maghiară”.



Ziua Culturii Române, zi cu dublă însemnătate ce porneşte de la marcarea zilei de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu, a fost elogiată şi de doamna lector la Catedra de Limba română a Universităţii din Seghedin, Maria Gavra, care a prezentat un colaj de versuri ale poetului. În continuare, trei eleve ale Liceului maghiar „Bela Bartok” din Timişoara, au prezentat un moment cultural-poetic dedicat poetului Mihai Eminescu. În încheierea manifestării culturale, un grup de studente de la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Emanuel” din Oradea au prezentat costume populare româneşti din diferite zone ale României şi au susţinut un program cultural artistic.

Micherechi
Într-o atmosferă de frumoasă sărbătoare dedicată spiritului şi Neamului Românesc, poetul Mihai Emiescu a fost omagiat şi de românii din Micherechi. Manifestarea a avut loc la placa comemorativă, dedicată lui Eminescu şi amplasată pe strada care îi poartă numele.





Evenimentul a fost organizat pe 15 ianuarie, de către Primăria Comunei Micherechi şi Şcoala generală românească din localitate. Programul a cuprins o alocuţiune despre semnificaţia şi valoarea deosebită a poetului Mihai Eminescu în istoria, spiritualitatea şi cultura poporului român, rostită către viceprimarul Bertold Netea, după care a avut loc şi un moment poetic, susţinut de elevi ai şcolii generale din localitate şi o slujbă de pomenire săvârşită de PS Episcop Siluan, pr. paroh Ioan Bun, şi pr. Visarion Tuderici. Evenimentul s-a încheiat cu o depunere de coroane de flori din partea tuturor reprezentanţilor instituţilor româneşti prezenţi la această manifestare, în frunte cu Victor Micula, ambasadorul României la Budapesta, Veronica Ionescu, Secretar II în cadrul Ambasadei, Titu Gheorghiof, consul la Consulatul General al României la Jula şi Tiberiu Juhasz, preşedinte AŢRU.

Apateu
Poetul Mihai Eminescu a fost sărbătorit şi la parohia românească din Apateu, unde se află amplasat un bust al poetului. Sărbătoarea a avut loc duminică, 18 ianuarie, la câteva zile după data la care românii de pretutindeni au sărbătorit împlinirea a 165 de ani de la naşterea poetului român.



Cu acest prilej a fost săvârşită Sfânta Liturghie Arhierească de către Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan, împreună pr. paroh Origen Sabău, iar răspunsurile la strană au fost date de un grup coral format din cântăreţi de la mai multe biserici ortodoxe româneşti din Oradea. Manifestările dedicate omagierii poetului Mihai Eminescu au cuprins o slujbă de pomenire săvârşită la sfârşitul Sfintei Liturghii şi un program cultural, cu muzică corală pe versurile lui Eminescu, interpretată de corul „Traian Moşoiu” şi alţi solişti din Oradea (Maria Matei, Maria Haiduc, etc), precum şi cuvântări despre personalitatea şi activitatea poetului (doamna Alina Moțoc Chivari, Inspector în cadrul ISJ Bihor şi profesoară la Liceul Pedagogic din Oradea).
La final, au fost depuse coroane de flori la bustul din bronz al poetului care se află în curtea acestei parohii de 15 ani, fiind realizat în anul 2000, la Oradea, de sculptorul Ilarion Voinea. Evenimentul a fost organizat de parohia din Apateu, cu sprijinul Autoguvernării româneşti din localitate şi al mai multor instituţii orădene, ne-a informat Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

A.B.

Comentarii

Trimiteți un comentariu