Peste o sută de şcolari de la mai multe
şcoli generale româneşti din Ungaria au fost răsplătiţi cu diplome şi
calificative pentru talentul lor. Toate astea se datorează Autoguvernării
Româneşti din Bichişciaba, care a organizat vineri, 8 mai, o nouă ediţie a
concursului de povestire, în care au făcut să aibă loc minunatele poveşti în
viaţa copiilor. Din nou a pornit ceasul fermecat, în care graniţele timpului au
dispărut.
Alături de cadre didactice, la eveniment a
onorat cu prezenţa Florin Vasiloni, consul general al României la Jula,
care a avut un mesaj de încurajare pentru toţi profesorii ca să-i înveţe pe
copii în limba română pentru că astfel se va menţine identitatea culturală,
etnică şi lingvistică a românilor din Ungaria. Domnul consul a adus un gând de
pioasă amintire pentru Gheorghe Gros, cel care a condus Autoguvernarea Românească
din Bichişciaba timp de două decenii. După cuvântul de deschidere, rostit de Tiberiu
Juhasz, preşedintele Autoguvernării Româneşti din Bichişciaba, s-a dat
startul la concurs. Copiii au fost împărţiţi în patru categorii, la fiecare
categorie fiind un juriu compus din trei membri, profesori de la şcolile din
Ungaria în care se predă limba română. Preşedinta juriului a fost doamna Iulia
Olteanu, directoarea şcolii din Bătania. Cei peste o sută de copii
participanţi au venit aproape de la toate şcolile din Ungaria în care se învaţă
limba română.
Doamna Georgia
Manuela Traciuc, vicepreşedinta Autoguvernării Româneşti
din Ciaba trăieşte în Ungaria din anul 1994. Este profesoară de limba engleză
la Liceul „Kemény Gábor” din Bichişciaba. Fiind de atâţia ani în Bichişciaba şi văzând în acelaşi timp un
tot mai mare interes pentru învăţarea limbii române şi-a depus candidatura la
alegerile din toamna anului trecut şi a fost aleasă în funcţia de
vicepreşedintă a autoguvernării.
–
Este primul an când aţi preluat organizarea concursului de povestire din
cauza trecerii la cele veşnice a domnului Gheorghe Gros. Dânsul a fost cel care
a iniţiat, iar Dumneavoastră continuaţi tradiţia organizării. Care au fost
principiile când aţi început organizarea concursului?
–
Aveţi perfectă dreptate, domnul Gheorghe Gros, pentru care am avut şi am, deşi
nu mai este printre noi, un mare respect, a fost cel care nu numai că a iniţiat
acest concurs, dar m-a rugat şi pe mine câteodată să fiu în juriul concursului.
În privinţa organizării însă, am întâmpinat greutăţi din partea mea, numai din
lipsa de experienţă şi de comunicare. Dar având experienţa de anul acesta, sper
că de la anul totul să se desfăşoare absolut fără nici o problemă.
–
Dacă luăm în considerare statisticile, putem constata că numărul
participanţilor la concursul naţional creşte pe an ce trece. Câţi copii au
venit în acest an să spună poveşti la Bichişciaba?
– Mă bucură faptul că acum sunt mai mulţi
copii cu aproximativ 30 decât în anii trecuţi. Interesul pentru învăţarea limbii
române este tot mai mare. Adevărul este că omul în sine este atâţia oameni câte
limbi străine vorbeşte. Cu cât mai multe limbi străine vorbeşte cu atât mai
multă cultură are şi cu atât mai mult îi este deschisă mintea şi gândirea.
–
Cum s-a desfăşurat concursul de azi?
– După părerea mea, concursul a mers foarte
bine. Ceea ce mi-a plăcut în mod deosebit a fost participarea copiilor cu
suflet şi cu emoţie la prezentarea poveştilor alese. Precis că nu i-am văzut pe
toţi, dar m-am dus în fiecare sală, ca să-i ascult cum spun poveştile. La
desfăşurarea zilei, am pornit de la ideea ca toate juriile să aibă acelaşi
număr de copii. Din cauza aceasta, am încercat să combin şi numărul de săli,
pentru că sunt numai patru săli, să mă gândesc şi la numărul mare de copii,
care iau parte la acest eveniment şi să fie adunaţi la un loc toţi copiii
dintr-o anumită grupă. În două săli de povestire au existat trei categorii
adunate la un loc, deoarece au venit foarte puţini copii de la şcolile unde limba
română se învaţă ca obiect de studiu, ne-a informat Manuela Traciuc,
organizatoarea concursului.
La fiecare categorie a existat un singur
premiu întâi, doi şi trei, plus un premiu special. Fiecare copil, când a
terminat de prezentat povestea, a primit o medalie, iar la anunţarea
rezultatelor a primit diploma de participare.
Clasele I–II – Şcoli unde româna se
învaţă ca obiect de studiu:
Locul I: Suzana Góg (Medgyesegyháza)
Locul II: Jázmin Rózsi (Leucuşhaz)
Locul III: Renata Kása (Leucuşhaz)
Clasele III–IV – Şcoli unde româna se
învaţă ca obiect de studiu:
Locul I: Alexandra Gúth
(Leucuşhaz)
Locul II: Ana Hajzer (Furta)
Locul III: Andreea Fukalek (Medgyesegyháza)
Clasele V–VI – Şcoli unde româna se
învaţă ca obiect de studiu:
Locul I: Carol Rézműves (Pocei)
Locul II: Marc Kovács (Leucuşhaz)
Locul III: Adam Kovács (Leucuşhaz)
Premiu special: Sofia G. Róza (Apateu) şi
Reca Papp (Apateu).
Clasele VII–VIII – Şcoli unde româna se
învaţă ca obiect de studiu:
Locul I: Dorina Barna (Leucuşcaz) – Singura
concurentă la această categorie.
Clasele I–II – Şcoli bilingve:
Locul I: Kata Şereş (Jula)
Locul II: Vladimir Putin (Bătania)
Locul III: Estera Iuraşoc (Micherechi)
Premiu special: Alisa Dimoiu (Bătania),
Zinaida Pekárik (Jula) şi Mara Stăvaru (Jula).
Clasele III–IV – Şcoli bilingve:
Locul I: Itai Lior Cozac (Bătania)
Locul II: Estera Réthelyi (Micherechi)
Locul III: Petra Kerepesi (Chitighaz)
Premiu special: Hana Havas (Jula), Mario
Mohácsi (Săcal), Roland Daniel Ristin (Bătania).
Clasele V–VI – Şcoli bilingve:
Locul I: Nataşa Dimoiu (Bătania)
Locul II: Ana Szántó (Jula)
Locul III: Ruben Martin (Micherechi)
Premiu special: Virág Sztrein (Chitighaz), Petru Győri (Săcal), Petra Sălăjan (Jula), Bianca Croitor (Micherechi), Elemér Samu (Bătania).
Clasele VII–VIII – Şcoli bilingve:
Locul I: Lavinia Bogdan (Micherechi)
Locul II: Sorana Hajnal Putin (Bătania)
Locul III: Lilian Daniel (Chitighaz)
Premiu special: Reca Hanyecz (Jula), Antonia
Jivan (Bătania), Cevin Miron (Micherechi).
Concursul de povestire a cuprins şi un
concurs de desen, care a constat în creionarea unei poveşti pe o coală de
hârtie, conform imaginaţiei şi talentului micului creator. Iată câştigătorii:
Desen:
Fanni Balogh (cl. I–II)
Cintia Jakab (cl. III–IV)
Mario Kacsó (cl. V–VI)
Cornel Andrási (cl.
VII–VIII).
A.C.
Comentarii
Trimiteți un comentariu